KorAP: Find »[drukola/base=magistrat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...605 606 607 ...778 >

19,432 matches

Corola-website/Law/233582_a_234911

temeiul unor legi speciale, care se păstrează de Consiliu; k) documentele din care reies rezultatele obținute la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, dacă este cazul, la examenul de capacitate, la alte examene și concursuri privind cariera de magistrat; ... l) lucrările scrise susținute la examenele și concursurile privind cariera de magistrat; ... m) certificatul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, dacă este cazul, alte diplome și certificate privind studiile relevante pentru cariera de magistrat; ... n) ordinele, dispozițiile, deciziile și

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/233582_a_234911]
care reies rezultatele obținute la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, dacă este cazul, la examenul de capacitate, la alte examene și concursuri privind cariera de magistrat; ... l) lucrările scrise susținute la examenele și concursurile privind cariera de magistrat; ... m) certificatul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, dacă este cazul, alte diplome și certificate privind studiile relevante pentru cariera de magistrat; ... n) ordinele, dispozițiile, deciziile și hotărârile privind numirea, delegarea, detașarea, transferul, promovarea și încetarea din funcție; o

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/233582_a_234911]
și concursuri privind cariera de magistrat; ... l) lucrările scrise susținute la examenele și concursurile privind cariera de magistrat; ... m) certificatul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, dacă este cazul, alte diplome și certificate privind studiile relevante pentru cariera de magistrat; ... n) ordinele, dispozițiile, deciziile și hotărârile privind numirea, delegarea, detașarea, transferul, promovarea și încetarea din funcție; o) notările de serviciu, aprecierile de serviciu, evaluările activității judecătorului sau procurorului; ... p) hotărârile irevocabile privind aplicarea sancțiunilor disciplinare, precum și celelalte hotărâri privind cariera

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/233582_a_234911]
directorilor adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii și ai Școlii Naționale de Grefieri; ... i) avizează hotărârile Consiliului de desemnare a judecătorilor și procurorilor care vor face parte din Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii, precum și hotărârile de desemnare a magistraților ca membri în Consiliul de conducere al Școlii Naționale de Grefieri; ... j) avizează dispozițiile secretarului general referitoare la numire, promovare, eliberarea din funcție și sancționare disciplinară pentru personalul de execuție din aparatul propriu al Consiliului; ... 2. în materie de documentare

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/233582_a_234911]
promptă a opiniei publice; ... e) mediază contacte între conducerea instituției și jurnaliștii care solicită interviuri sau declarații pentru o mai bună documentare a subiectului. ... (8) În cazurile în care presa relatează stări de fapt care afectează reputația, independența sau imparțialitatea magistraților, purtătorul de cuvânt îl informează de îndată pe președintele Consiliului. ... (9) Toate lucrările legate de mass-media reprezintă urgențe și se rezolvă telefonic sau în scris, chiar și în afara orelor de program. Informațiile de interes public sunt furnizate reprezentanților mass-media prin

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/233582_a_234911]
se rezolvă telefonic sau în scris, chiar și în afara orelor de program. Informațiile de interes public sunt furnizate reprezentanților mass-media prin purtătorul de cuvânt. ... (10) În cazul lipsei purtătorului de cuvânt din sediul instituției, președintele Consiliului va desemna un alt magistrat care să îl înlocuiască. ... (11) Jurnaliștii se pot adresa purtătorului de cuvânt în toate problemele care privesc activitatea Consiliului, problemele principiale care privesc activitatea instanțelor și parchetelor, precum și în cele care privesc sistemul judiciar. (12) Purtătorul de cuvânt al Consiliului

REGULAMENT din 24 august 2005 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/233582_a_234911]
Corola-website/Law/231054_a_232383

noiembrie 2006 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 28 noiembrie 2006. (4) Oficiul Național al Registrului Comerțului este condus de un director general numit de ministrul justiției, în condițiile legii. În funcția de director general pot fi numiți și magistrați detașați, în condițiile legii. ... (5) Oficiile registrului comerțului de pe lângă tribunale sunt conduse de directori numiți de ministrul justiției, în condițiile legii. ... (6) Personalul necesar pentru funcționarea Oficiului Național al Registrului Comerțului și al oficiilor registrului comerțului de pe lângă tribunale se selecționează

LEGE nr. 26 din 5 noiembrie 1990 (**republicată**)(*actualizată*) privind registrul comerţului. In: EUR-Lex (1990) [Corola-website/Law/231054_a_232383]
Corola-website/Law/231173_a_232502

deoarece "în momentul de față nu există un astfel de președinte", având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 25 ianuarie 2011 , prin care s-a constatat neconstituționalitatea Hotărârii Plenului Senatului nr. 43 din 22 decembrie 2010 privind validarea magistraților aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii; - intervenienta Asociația Judecătorilor din România solicită amânarea soluționării cauzei, întrucât până la data de 26 ianuarie 2011 nu a fost publicată pe site-ul Curții Constituționale lista de ședință din data de 1

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
cererea de conexare a acestor dosare și constată cauza în stare de judecată. Președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, deoarece prevederile de lege criticate referitoare la procedura abaterilor disciplinare ale magistraților oferă toate garanțiile dreptului la un proces echitabil. Astfel, natura recursului prevăzut de dispozițiile de lege criticate și judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 9 judecători (actualmente de 5 judecători) este aceea a unui recurs devolutiv

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
criticate permit unei structuri jurisdicționale din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să judece sesizări de natura abaterii disciplinare, substituindu-se în rolul unei instanțe de judecată, contravenind atât principiului accesului liber la justiție prin garantarea unui proces echitabil instrumentat de un magistrat imparțial, cât și prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Arată că, potrivit art. 2 din Legea nr. 304/2004 , sunt enumerate expres și limitativ instanțele de judecată din România, iar potrivit art. 134 alin. (2) din

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
enumerate expres și limitativ instanțele de judecată din România, iar potrivit art. 134 alin. (2) din Constituție, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată. Totodată, în conformitate cu prevederile Constituției, sunt interzise instanțele extraordinare. Prin urmare, judecarea disciplinară a magistraților fie de către un organ administrativ, fie de către o instanță extraordinară încalcă și art. 124 alin. (2) din Constituție, ignorând caracterul unic și egal al justiției, care impune judecarea tuturor cauzelor disciplinare de către justiție și în condiții echivalente, adică prin respectarea

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
mai puține drepturi în materie disciplinară decât un alt cetățean, ceea ce contravine art. 125 alin. (1) din Constituție. În aceeași ordine de idei, arată că sarcina probei ar trebui să revină, potrivit Codului muncii, angajatorului, însă, în procedura disciplinară a magistraților, aceștia au obligația sarcinii probei. Totodată, apreciază că secțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu conferă suficiente garanții de independență față de titularul acțiunii disciplinare, comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii fiind alcătuite din 3 inspectori judecători și 3 inspectori

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
preambulul proiectului și în nota de fundamentare a acesteia. Astfel, potrivit acestora, în raportul intermediar al Comisiei Europene din data de 12 februarie 2009, una dintre principalele recomandări a fost întărirea rolului Consiliului Superior al Magistraturii ca instanță disciplinară pentru magistrați și creșterea eficienței inspecției judiciare. Soluțiile adoptate de actul normativ în discuție au vizat reforma statutului membrilor Inspecției Judiciare și instituirea de noi instrumente de acțiune menite să eficientizeze și să dinamizeze activitatea acesteia. Totodată, invocă Decizia Curții Constituționale nr.

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
vigoare se consideră a fi făcute la completele de 5 judecători". Art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 fac parte din cap. IV "Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii", secțiunea 4 "Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților", și au fost modificate și completate prin art. II pct. 1-5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Prin urmare, legea sa organică - Legea nr. 317/2004 - stabilește procedura de soluționare a acțiunii disciplinare în secțiunea a 4-a «Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților» din cap. IV «Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii», în conformitate cu dispozițiile constituționale menționate. Așadar, ținând cont că dispozițiile de lege criticate prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, nu

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Similar, în alte state europene, acțiunile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor sunt de competența organismelor naționale echivalente Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în Franța, Consiliul Superior al Magistraturii este instanța disciplinară a magistraților, iar deciziile pronunțate în cadrul acestei atribuții pot fi atacate la Consiliul de Stat. În Spania, instanța disciplinară este diferită în funcție de gravitatea faptelor săvârșite. Pentru fapte foarte grave este competent Plenul Consiliului General al Puterii Judiciare. Pentru fapte grave este competentă

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
Judiciare, iar pentru fapte mai puțin grave este competent președintele sau organul de conducere al instanței respective, iar, în acest din urmă caz, sancțiunea constă în avertisment sau amendă. În Italia, potrivit art. 105 din Constituție, măsurile disciplinare relative la magistrați sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, iar ministrul justiției (care poate fi titularul acțiunii disciplinare), procurorul general de pe lângă Curtea de Casație și magistratul sancționat pot exercita recurs împotriva deciziilor Secției disciplinare a Consiliului Superior al Magistraturii în fața Secțiilor Unite

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
constă în avertisment sau amendă. În Italia, potrivit art. 105 din Constituție, măsurile disciplinare relative la magistrați sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, iar ministrul justiției (care poate fi titularul acțiunii disciplinare), procurorul general de pe lângă Curtea de Casație și magistratul sancționat pot exercita recurs împotriva deciziilor Secției disciplinare a Consiliului Superior al Magistraturii în fața Secțiilor Unite ale Curții de Casație, iar instanța de control judiciar are competența de a examina atât respectarea regularității procedurii disciplinare, cât și calificarea faptelor acuzate

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
Secțiilor Unite ale Curții de Casație, iar instanța de control judiciar are competența de a examina atât respectarea regularității procedurii disciplinare, cât și calificarea faptelor acuzate și temeinicia luării sancțiunii. Prin urmare, Curtea observă că, în materia răspunderii disciplinare a magistraților, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând - referitor la procedura disciplinară - o fază administrativă, cercetarea disciplinară efectuându-se de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru procurori, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă, cu respectarea principiului contradictorialității, magistratul în cauză fiind citat, putând fi reprezentat de un alt judecător sau procuror ori asistat sau reprezentat de avocat, având dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și să solicite administrarea de probe în apărare. Împotriva hotărârii de sancționare

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
căi efective de atac la o instanță judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "recursul" din materia disciplinară a magistraților este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate

DECIZIE nr. 126 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 305 din Codul de procedură civilă, ale art. 2 şi art. 32 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, ale art. 44-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231173_a_232502]
Corola-website/Law/231238_a_232567

unui "procuror al procurorilor" sau unui "procuror al judecătorilor", în materie disciplinară neregăsindu-se fundamentul sesizării din oficiu, ca în materie penală, unde se apără interesele generale ale societății și ordinea de drept, în general. În materia răspunderii disciplinare a magistraților, există posibilitatea de a sesiza abaterile disciplinare de către orice persoană interesată, de către conducerea instanțelor și parchetelor, de către colegiile de conducere, comisiile de evaluare, "motiv pentru care nu se regăsește nicio rațiune de a denatura sensul Consiliului Superior al Magistraturii, de

DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231238_a_232567]
sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Prin urmare, legea sa organică - Legea nr. 317/2004 - stabilește procedura de soluționare a acțiunii disciplinare în secțiunea a 4-a "Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților" din cap. IV "Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii", în conformitate cu dispozițiile constituționale menționate. Așadar, ținând cont că dispozițiile de lege criticate prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, nu

DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231238_a_232567]
în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Similar, în alte state europene, acțiunile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor sunt de competența organismelor naționale echivalente Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în Franța, Consiliul Superior al Magistraturii este instanță disciplinară a magistraților, iar deciziile pronunțate în cadrul acestei atribuții pot fi atacate la Consiliul de Stat. În Spania, instanța disciplinară este diferită în funcție de gravitatea faptelor săvârșite. Pentru faptele foarte grave, este competent Plenul Consiliului General al Puterii Judiciare. Pentru fapte grave, este competentă

DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231238_a_232567]
Judiciare, iar pentru fapte mai puțin grave este competent președintele sau organul de conducere al instanței respective, iar, în acest din urmă caz, sancțiunea constă în avertisment sau amendă. În Italia, potrivit art. 105 din Constituție, măsurile disciplinare relative la magistrați sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, iar ministrul justiției (care poate fi titularul acțiunii disciplinare), procurorul general de pe lângă Curtea de Casație și magistratul sancționat pot exercita recurs împotriva deciziilor Secției disciplinare a Consiliului Superior al Magistraturii în fața Secțiilor Unite

DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex (2011) [Corola-website/Law/231238_a_232567]