15,855 matches
-
mentalităților este gândită și cartea publicată în 1942 "Le Problème de l’incroyance au XVIe siècle. La religion de Rabelais". Lucrarea este o analiză asupra problemei posibilei lipse de credință în secolul al XVI-lea pornind de la o analiză asupra percepțiilor, limbajelor, conceptelor timpului. Studiul este aplicat pe cazul lui Rabelais. Explicându-și alegerea autorul spunea: Prin demersul său, Febvre nu a făcut decât să transforme întrebarea “este adevărat că?” în “este posibil ca?”; aparent nimic spectaculos, în realitate însă maniera
Lucien Febvre () [Corola-website/Science/302905_a_304234]
-
era președinte, în anul 1998. Ion Iliescu vorbind despre scenele „de anarhie și dezordine“ care au dus la atacul minerilor, după ce la vremea respectiva a denumit „o rebeliune legionară“, ulterior a reformulat „ne amintește de rebeliunea legionară [...] și a fost percepția multor altora din generația mea...”. Ioan Talpeș, fost șef al Serviciului de Informații Externe, a declarat că violențele din 13 iunie 1990 au fost provocate de agenți ai unor state străine, cu precădere Franța, care urmăreau răsturnarea guvernului Petre Roman
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
mai bun caz în spatele ecranului dacă acesta este transonor (lasă să treacă sunetul), sau în funcție de condiții lateral sau sus. In această situație, factorii psihici și experiența umană fac în unele cazuri ca spectatorul să aibă senzația că imaginea vizuală și percepția auditivă corespunzătoare ei coincid ca loc. Insă cu cât ecranul crește ca dimensiune prin apropierea spectatorului de el, componentele vizuale și auditive ale filmului nu mai se suprapun spațial, creind impresia de artificialitate, dăunând calității spectacolului. Prin tehnica de redare
Sunet stereofonic () [Corola-website/Science/299456_a_300785]
-
traduce drept „scindare a minții” și provine din rădăcinile grecești "schizein" (σχίζειν, „a scinda”) și "phrēn", "phren-" (φρήν, φρεν-, „minte”) — a fost inventat de Eugen Bleuler în anul 1908 și era menit să descrie separarea funcțiilor între personalitate, gândire și percepție. Bleuler a descris simptomele principale drept cei patru " A": "Afect" plat, "Autism", "Asociații" de idei dereglate și "Ambivalență". Bleuler și-a dat seama că boala nu era o demență, deoarece starea unora din pacienții săi se îmbunătățea în loc să se înrăutățească
Schizofrenie () [Corola-website/Science/299415_a_300744]
-
au constituit timp de secole subiecte controversate, în special în sfera rabinilor ortodocși. Impactul acestora însă nu poate fi negat. Textele sale teologice continuă să fie dezbătute și azi în academiile iudaice. Maimonide este primul care a pus accentul pe percepția pe care omenirea o poate avea în relația directă cu Dumnezeu, formulându-și celebra teză potrivit căreia oamenii l-ar vorbi pe Dumnezeu numai de rău din moment ce se discută mai degrabă despre „ce nu este” decât despre „ce este” Dumnezeu
Moise Maimonide () [Corola-website/Science/299473_a_300802]
-
Ernst Mach Ernst Mach a fost de părere că teoriile sunt doar un soi de mnemotehnică, care fac obervațiile mai ușor accesibile. Această teză este numită și principiul parcimoniei. Vezi: Convenționalism, Gestaltism. Reprezentanți: Pierre Duhem Instrumentalismul pornește de la premisa că percepțiile, ideile științifice și teoriile noastre nu reflectă cu acuratețe realitatea, ci sunt instrumente utile pentru a explica, prognoza și controla experiențele noastre. Pentru un instrumentalist, electronii și câmpurile magnetice nu există cu certitudine, deși ca idei ne sunt utile; iar
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
din observații și experimente. Odată ce a fost testată de nenumărate ori, informația care rezultă din observațiile și experimentele noastre este considerată a fi dovada pe baza căreia comunitatea științifică dezvoltă teorii care pretind a explica aspecte ale lumii. Observațiile presupun percepție, prin urmare sunt activități cognitive. Cu alte cuvinte, observațiile fac parte de la început din felul în care noi înțelegem cum funcționează lumea; pe măsură ce această înțelegere suferă modificări, observațiile însele se pot modifica aparent. Mai exact, interpretarea pe care noi o
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
în succesiunea lor dinastică (v. „linia de succesiune la Tron”); activitățile au loc cu respectarea prevederilor unui document juridic special, intern, numit Statut al Familiei (în prezent, documentul poartă denumirea oficială de „Normele Fundamentale ale Familiei Regale a României”). Contrar percepției populare, simpla înrudire cu Regele (de sânge sau prin căsătorie) nu este suficientă pentru ca o persoană să fie membră a acestei instituții. Pe lângă condiția înrudirii, trebuie ca persoanei în cauză să îi fie acordat titlul regal de către Șeful Familiei (sau
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
theologiae" (Summa teologică) este rodul unor preocupări constante ale lui Toma de a da expresie unei cerințe pedagogice fundamentale: prezentarea organică și sistematică a cunoștințelor. Formele de predare universitară existente, constând în explicarea textelor și întrebările disputate, nu ofereau o percepție sinoptică și riguroasă asupra problemelor și mai ales nu evidențiau dimensiunea organică a apariției și dezvoltării lor. Nu lăsau să se întrevadă, cum și-ar fi dorit Toma, un plan divin. Conțineau, în schimb, o serie de inutilități și expuneri
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
cunoașterea ascendentă), fie identitatea individului ar consta numai în accidentele sale, ceea ce ar face imposibilă justificarea sa ontologică și, din punct de vedere creștin, ar pune în criză problema responsabilității individuale. Toma încearcă să depășească această consecință prin evitarea unei percepții simpliste asupra aristotelismului. În acest sens, el spune că esența nu este predicată (în definiție) numai cu privire la formă și nici numai cu privire la materie. Dacă esența (pe temeiul căreia un lucru este denumit fiind) nu înseamnă numai formă, atunci ea reprezintă
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
să existe tot atâtea suflete individuale câte corpuri există. Activitatea intelectuală a unui individ este diferită de cea a altui individ, datorită diferențelor existente între puterile perceptive, între imaginile și reprezentările fiecăruia. Ceea ce este sensibil sau particular este perceput, iar percepția este particulară. Numai ceea ce este inteligibil este înțeles, iar speciile inteligibile sunt desprinse de către intelect din aceste imagini particulare ale lucrurilor. Sufletul este capabil de cunoaștere, însă nu percepe inteligibilul în mod direct, ci numai prin lucruri și mai ales
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
condiționat de corporalitatea sa. Cunoașterea apare prin contactul cu obiectele individuale și sensibile care imprimă în simțuri speciile lor imateriale. Acesta este, de altfel, unul din punctele cruciale prin care Toma se distinge de predecesorii săi , anume rolul trupului în percepția și intelecția umană. Ca rezultat imaterial al acțiunii obiectului asupra organului de simț capabil să-l perceapă, specia conține un element inteligibil care se revelează intelectului. Astfel, intelectul este capabil să primească inteligibilele pe care nu le conține în mod
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
Plantele, de exemplu, au asemenea înclinație. Animalele, pe de altă parte, au apetit natural pe care însă și-l exercită fără judecată. Ele au o cogniție senzorială dedicată în întregime obținerii scopurilor conjuncturale, dependente de circumstanțele accidentale. Înclinația naturală și percepția senzorială îi permit animalului să caute ceea ce i se potrivește, să se îndepărteze de ceea ce îi dăunează și să se opună obstacolelor. Omul are în plus intelectul sau facultatea de judecare ce îi permite să acționeze independent de înclinația naturală
Toma de Aquino () [Corola-website/Science/298960_a_300289]
-
abstractă de „modificare a vectorului impuls” nu are, finalmente, nicio semnificație observațională, deoarece nu se poate defini una fără cealaltă. O definiție a noțiunilor de „forță” sau de „modificare a impulsului” trebuie să facă apel la o înțelegere intuitivă a percepțiilor directe, sau să se definească implicit printr-un set de formule matematice consistente între ele. Printre cei mai importanți fizicieni, filozofi și matematicieni care au căutat o definiție mai explicită a conceptului de „forță” se numără Ernst Mach, Clifford Truesdell
Forță () [Corola-website/Science/304451_a_305780]
-
în siguranță o bucată de stradă și a exclude pe cei ce o folosesc prin mijloace de transport motorizate. Cu toate că nu există un consens cu privire la efectul general pe care Masa Critică îl are asupra condițiilor stradale pentru cicliști sau asupra percepției publicului față de mersul pe bicicletă, câteva exemple pot arăta nivelul la care evenimnetul își face simțită prezența în diferite domenii: Numele acestui eveniment a fost folosit într-o multitudine de contexte, de la campanii publicitare pentru diferite produse comericale, până la numeroase
Masa Critică () [Corola-website/Science/304512_a_305841]
-
În timp ce anumiți istorici consideră satul Nemmersdorf un simbol al crimelor de război ale Armatei Roșii în Germania în timpul celui de-al doilea război mondial, există critici care afirmă că este vorba de fapt de o acțiune propagandistică menită să schimbe percepția asupra crimelor de război naziste, prin punerea semnului de egalitate între acțiunile reprobabile ale Armatei Roșii și cele ale Wehrmachtului. Există autori sovietici care și-au manifestat dezaprobarea pentru acțiunile răzabunătoarea ale sodaților sovietici. Lev Kopelev, care a luat parte
Evacuarea Prusiei Răsăritene () [Corola-website/Science/304657_a_305986]
-
Parapsihologia este o pseudoștiință ce se ocupă cu studiul unor fenomene pe care percepția noastră uzuală nu le poate explica imediat și care se derulează într-un alt plan decât cel al universului newtonian. Descrierea și definirea acestor fenomene stau la baza parapsihologiei. Termenul de "parapsihologie" a fost utilizat pentru prima oară de germanul
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
unui vector necunoscut părăsește individul (în timp și spațiu) pentru a lua contact și cunoștință despre „altceva” și, reîntorcându-se, aduce mesajul informațional. 3. precogniția - ghicirea viitorului sau a unor fapte și lucruri ascunse. 4. retrocogniția (postcognitia) - ghicirea trecutului. 5. percepția dermato - optică - impresia senzorială transmisă de la distanță, telestezie 6. extracorporalitatea 7. radiestezia - capacitatea de a identifica resurse subterane. 8. interacțiuni om - plante, om - animale 9. înregistrarea gândurilor 10. fenomene la limita vieții 1. Transmutația atomică de slabă energie ( efectul Kervran
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
de referință Intelectul se referă la obiecte sensibile, la proprietăți ale obiectelor sensibile și la relațiile între acestea. Obiectele sunt : - naturale: piatră, frunză, astrele, planetele, galaxiile (objacio - a sta în față, a se opune, a sta la baza senzațiilor și percepțiilor); Nu există obiecte care să nu fie perceptibile senzorial (perceptibil senzorial = a putea fi recepționate cu cel puțin unul din cele cinci simțuri). Proprietățile sunt legate de obiecte. Aristotel: Proprietățile sunt obiecte. Proprietățile sunt de două tipuri: permanente și accidentale
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
aceeași, Boehme schimbă, sau mai bine zis scrie povestea dinaintea Creației. După cum se poate citi și în Biblie, primul om a fost creat după asemănarea lui Dumnezeu. Pentru a înțelege acest lucru mai bine, autorul îl descrie pe Dumnezeu. După percepția lui, Dumnezeu are două părți, una masculină - Dumnezeu Tatăl și una feminină - Dumnezeu Fiul. Din acest motiv și Adam este compus din două flăcări divine: cea arzătoare, masculină (dreptatea neiertătoare a lui Dumnezeu Tatăl) și cea luminoasă, feminină (iertarea adusă
Androgin () [Corola-website/Science/303592_a_304921]
-
o atitudine critică asupra istoriei românilor și a istoriei în general. Opiniile sale legate de glorificarea istoriei naționale au atras la rândul lor critici din partea unor figuri politice naționaliste în România, fiind catalogate ca "antiromânești" și o influență nefavorabilă asupra percepției de sine la români și a românilor în afara granițelor țării. Istoricii contemporani i-au contestat teoriile și calificarea ca istoric, numindu-l, după propria-i afirmație, "amator". Studiile sale în domeniu precum și doctoratul de stat în filosofia istoriei acordat de
Neagu Djuvara () [Corola-website/Science/303639_a_304968]
-
admirabila carte, Tinerețea lui Brâncuși, și să-l centreze pe urmele pașilor adolescentului de-atunci, ales nu numai de sus, ci și de cei din cercul mai marilor orașului!? Dacă nu ar fi ridicat din părelnicia simțurilor, a senzației și percepției, lucrurile și oamenii, cum ar fi putut să le descrie și să-i însuflețească cu nota lor de particular și cu acel suflu de general, să le surprindă "legea" și firea, să le scoată și să-i mântuiască de sub blestemul
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
entitate puternică (ca în "Ubik"), vaste conspirații politice, sau vicisitudinile unui povestitor nedemn de încredere. "Toată opera sa începe cu presupunerea că nu poate exista o singură realitate obiectivă", scrie autorul science fiction Charles Platt. Totul este o problemă de percepție. Pământul îți poate aluneca de sub picioare. Protagonistul poate realiza că se află în visul altei persoane, sau poate intra într-o stare indusă de droguri care are mai mult sens ca lumea reală, sau poate trece complet într-un alt
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
sale au fost puternic influențate de scrierile lui Carl Jung. Construcțiile și modelele jungiene care l-au preocupat pe Dick par să fie arhetipurile inconștientului colectiv, halucinațiile colective, sincronicitățile și teoria personalității. Multe personaje ale lui Dick analizează realitatea și percepțiile lor în termeni jungieni (vezi "Lies Inc."), în timp ce, alteori, temele sunt atât de evident jungiene, încât folosirea lor necesită explicații. "Exegesis" conține multe adnotări despre relația lui Jung cu teologia și misticismul. "A treia temă majoră a lui Phil Dick
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
Dincolo de sentimentul că experimentează un fel de comunicare divină, Dick nu a fost capabil să dea o explicație rațională evenimentelor. Întreaga sa viață a încercat să înțeleagă ce se întâmpla, punându-și întrebări legate de sănătatea sa mintală și propria percepție asupra realității. Gândurile sale au fost transpuse într-un jurnal de opt mii de pagini și un milion de cuvinte, "Exegesis". Din 1974 și până la moartea sa din 1982, Dick a petrecut nopți nedormite scriind în acest jurnal, de multe
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]