16,853 matches
-
să ocupe funcția de redactor-șef al ziarului "Scînteia tineretului" - va rămâne aici până în 1960. Vreme de doi ani este director general al Agerpres. După o pauză de trei ani, va reveni în jurnalism în 1965, de data aceasta ca redactor-șef la "Scînteia", unde lucrează până în 1968. Popescu se înscrie în Partidul Muncitoresc Român în 1953. În 1962 devine vicepreședinte al Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă (altfel spus, ministru adjunct al Culturii), funcție pe care o va avea
Dumitru Popescu () [Corola-website/Science/308341_a_309670]
-
Banat, Transilvania, Dobrogea. Pentru o evaluare corectă a personalului Institutului în activitatea de cercetare, Planul a fost detaliat pe fiecare cercetător în parte, cu menționarea temelor de cercetare repartizate, etapelor de documentare, redactare și publicare a acestora, echipa de documentariști, redactori și tehnoredactori care colaborează la editarea cărții și resursa financiară asigurată. Activitatea de cercetare științifică s-a concentrat în vederea îndeplinirii următoarelor obiective: - identificarea de noi izvoare primare pentru a fi introduse în circuitul public cu referire la problematica evenimentelor și
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
Banat, Transilvania, Dobrogea. Pentru o evaluare corectă a personalului Institutului în activitatea de cercetare, Planul a fost detaliat pe fiecare cercetător în parte, cu menționarea temelor de cercetare repartizate, etapelor de documentare, redactare și publicare a acestora, echipa de documentariști, redactori și tehnoredactori care colaborează la editarea cărții și resursa financiară asigurată. Au fost editate 51 de numere din „Caietele Revoluției”. În cuprinsul revistei au fost publicate: comunicări și dezbateri din cadrul simpozioanelor, colocviilor și meselor rotunde organizate de IRRD; interviuri cu
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
întărirea legăturilor de colaborare au fost organizate întâlniri de lucru și documentare reciprocă cu: istorici și cercetători de la Institutul „Nicolae Iorga”, Arhivele Naționale, Institutul pentru Studierea Exilului Românesc, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, Institutul de Istorie și Teorie Militară, CNSAS; cu redactori șefi și ziariști din presa și editurile profilate pe studiul și promovarea istoriei recente, cu cadre didactice care predau istoria în învățământul liceal și în universități. Lucrări 1) Ioan Scurtu, "Revoluția Română din Decembrie 1989 în" context internațional". Ediții în
Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 () [Corola-website/Science/308314_a_309643]
-
pe generic Ștefan Bunicu, ca să nu se facă legătura cu tatăl său, dar Corjos a modificat genericul, adăugându-i „junior” la capătul numelui. Muzica din acest film a fost compusă de Florin Bogardo, autorul muzicii filmului anterior din seria „Liceenii”. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu Ștefan. Melodiile sunt interpretate de corul „Madrigal” dirijat de prof.univ. Marin Constantin. Coloana sonoră a filmului (cuprinzând melodii compuse în general pentru sintetizatorul de sunet, dar și un număr de leit-motive cântate la pian sau
Liceenii () [Corola-website/Science/308360_a_309689]
-
Bănică Junior. Liedul „Tu m-ai uitat” al lui George Enescu a fost interpretat de solista Cornelia Pop. Scenele de balet au fost executate de echipa Teatrului de Estradă „Constantin Tănase”, coregrafia fiind realizată de maestrul de balet Nety Păunescu. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu-Ștefan. Filmul "Extemporal la dirigenție" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 4.235.462 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de
Extemporal la dirigenție () [Corola-website/Science/308385_a_309714]
-
în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Daniel Bărbulescu, iar asistenți de regie Vilma Stan, Mona Segal și Mihnea Columbeanu. Muzica filmului a fost compusă de Florin Bogardo, iar melodiile au fost interpretate de formația Savoy-Junior. Redactor muzical a fost Anca Dumitrescu. Regizorul Nicolae Corjos avea obiceiul să meargă la fiecare examen de admitere la IATC, notându-și într-un carnețel toți tinerii care se înscriau, precum și numele și numerele de telefon ale fetelor care-i plăceau
Declarație de dragoste (film) () [Corola-website/Science/308366_a_309695]
-
Jurnalism la Facultatea de Litere a Universității “Al. I. Cuza” Iași, susținînd dizertația MEDIATIZAREA POLITOLOGIEI ÎN ROMÂNIA. 2004 - Doctor în științe umaniste, specialitatea filologie, cu o lucrare despre jurnalistică lui Camil Petrescu, sub conducerea științifică a prof. Liviu Leonte. 1979-1983: redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog” a Universității ieșene „Al. I. Cuza"; 1984-1990: profesor de fizica (liceu); 1990 (ianuarie-mai): redactor-șef adjunct la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I.
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
a Universității “Al. I. Cuza” Iași, susținînd dizertația MEDIATIZAREA POLITOLOGIEI ÎN ROMÂNIA. 2004 - Doctor în științe umaniste, specialitatea filologie, cu o lucrare despre jurnalistică lui Camil Petrescu, sub conducerea științifică a prof. Liviu Leonte. 1979-1983: redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog” a Universității ieșene „Al. I. Cuza"; 1984-1990: profesor de fizica (liceu); 1990 (ianuarie-mai): redactor-șef adjunct la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
Cuza” Iași, susținînd dizertația MEDIATIZAREA POLITOLOGIEI ÎN ROMÂNIA. 2004 - Doctor în științe umaniste, specialitatea filologie, cu o lucrare despre jurnalistică lui Camil Petrescu, sub conducerea științifică a prof. Liviu Leonte. 1979-1983: redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog” a Universității ieșene „Al. I. Cuza"; 1984-1990: profesor de fizica (liceu); 1990 (ianuarie-mai): redactor-șef adjunct la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal (publicist comentator) la revista
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
despre jurnalistică lui Camil Petrescu, sub conducerea științifică a prof. Liviu Leonte. 1979-1983: redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog” a Universității ieșene „Al. I. Cuza"; 1984-1990: profesor de fizica (liceu); 1990 (ianuarie-mai): redactor-șef adjunct la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal (publicist comentator) la revista „Contemporanul”, București, a Ministerului Culturii din România; 1992-1997: șef departament cultural la ziarul „Monitorul”, Iași, (astăzi, „Ziarul de
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
a prof. Liviu Leonte. 1979-1983: redactor, secretar general de redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog” a Universității ieșene „Al. I. Cuza"; 1984-1990: profesor de fizica (liceu); 1990 (ianuarie-mai): redactor-șef adjunct la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal (publicist comentator) la revista „Contemporanul”, București, a Ministerului Culturii din România; 1992-1997: șef departament cultural la ziarul „Monitorul”, Iași, (astăzi, „Ziarul de Iași”); 1996-2007: lector și apoi conferențiar în cadrul Departamentului
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
redacție, redactor-șef adjunct și redactor-șef la revista „Dialog” a Universității ieșene „Al. I. Cuza"; 1984-1990: profesor de fizica (liceu); 1990 (ianuarie-mai): redactor-șef adjunct la revista „Timpul”, Iași; 1990-1992: redactor la Editură Universității „Al. I. Cuza”, Iași; 1991-1999: redactor principal (publicist comentator) la revista „Contemporanul”, București, a Ministerului Culturii din România; 1992-1997: șef departament cultural la ziarul „Monitorul”, Iași, (astăzi, „Ziarul de Iași”); 1996-2007: lector și apoi conferențiar în cadrul Departamentului de Jurnalism și Științele Comunicării al Facultății de Litere
Dorin Popa () [Corola-website/Science/308420_a_309749]
-
an, "Divertis" apărea pentru prima dată la televizor pe canalele Televiziunii Române. Grupul a lucrat împreună cu agentul de circulație Virgil Vochină, adăugând părți comice în campania serial dedicată atenției la volan, "Reflecții rutiere". Din decembrie 1990 până în 1992 a lucrat ca redactor la TVR. În 1992, cu ajutorul lui Mircea Rusu, Păscu a lansat un extended play, "Ar putea fi". Tot în 1992, a fondat Tempo Music, în colaborare cu prietena să Daniela Marin, susținând că aceasta a fost prima casă de discuri
Ioan Gyuri Pascu () [Corola-website/Science/308449_a_309778]
-
și al Mariei Chindriș (n. Bârsan), agricultori. Clasele primare le-a urmat în localitatea natală. Gimnaziul și studiile liceale la Liceul Mixt nr. 1 [[Carei]], între 1949-1955, iar apoi Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, 1957 - 1962. Între 1962-1985 redactor cultural la studioul [[Radio Cluj]], șef de secție, realizator al celor mai prestigioase cicluri de emisiuni culturale: "Acusticon Studio", "Teatru la microfon", "File de aur", "Incunabulum" și altele. Între 1985-2005, cercetător științific la Institutul de Istorie "George Bariț" din Cluj
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Studii superioare: doctorat în filologie în 1976, avându-l ca magistru pe [[Iosif Pervain]]. Doctorat în istorie în 1994. Căsătorit cu Maria, născută Iliescu, profesoară de limba română. Debutează cu reportaj literar în ziarul „Pentru socialism” din [[Baia Mare]] (1957). Ca redactor la Studioul de Radioteleviziune Cluj (1962-1985), cultivă acest gen literar în emisiunile realizate, precum și în reviste ca „Vatra”, „Flacăra”, „Tribuna”, „Familia”. Debutul literar în „Tribuna”, cu schițele "Bărbosul" și "Melchior" (1967), opțiune abandonată în favoarea istoriei literare. Debut editorial cu vol
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
august 1934, Sighișoara) este un poet de limba germană, născut în România și stabilit în Germania. După ce a fost doi ani învățător la țară, a studiat la București germanistica între 1954 și 1959. După absolvire, a lucrat până în 1969 ca redactor la publicația de limba germană "Neue Literatur". În 1969 a făcut o excursie în străinătate, din care nu s-a mai întors în România. În prezent, își câștigă existența ca scriitor liber profesionist și ca publicist, în Stuttgart (Germania) și
Dieter Schlesak () [Corola-website/Science/307435_a_308764]
-
moartea lui Ady Endre din ianuarie 1919, Berta îi scrie lui Goga, oferindu-i domeniul spre vânzare. Dată fiind prietenia strânsă care existase dintre el și Ady, acesta se va deplasa la Ciucea în vara anului 1919 împreună cu Alexandru Hodoș, redactorul revistei "Țara noastră". Constată că imobilul se află înr-o stare proastă, dar decide totuși să îl cumpere la prețul solicitat de văduva lui Ady, în pofida opoziției Veturiei Goga. Aceasta scria ulterior: Decizia lui Goga provine de la spijinul moral pe care
Conacul Octavian Goga din Ciucea () [Corola-website/Science/307449_a_308778]
-
Patria”, Fundației Colegiului Național de Apărare, Asociației Euro-Atlantice „Manfred Wörner” și al Asociației „Mișcarea Națională Română”. De asemenea, este membru fondator și primul Președinte de Onoare al Asociației „George C. Marshall - România” din anul 2000. În perioada 1996-1999, a fost redactor-șef al Revistei „STRATEGII XXI”. Mircea Chelaru vorbește limba engleză foarte bine, limbile franceză și germană bine și limba rusă la nivel satisfăcător. Generalul în rezervă Mircea Chelaru s-a înscris în anul 2002, în Partidul Unității Națiunii Române (PUNR
Mircea Chelaru () [Corola-website/Science/302988_a_304317]
-
dezvăluit că era ofițer KGB, a scris o carte despre aceasta, din care posturile RFE/RL, Inc., au difuzat la începutul anilor '90 în serial). La începutul anului 1981 Securitatea română avea intenția să-l asasineze pe Emil Georgescu, cunoscut redactor realizator al emisiunilor "Actualitatea românească". A fost victima unui atentat pus la cale de doi francezi, care i-au aplicat multe lovituri de cuțit. Însă Georgescu a supraviețuit. A murit la scurt timp după aceea în urma îmbolnăvirii de cancer. La
Radio Europa Liberă () [Corola-website/Science/303010_a_304339]
-
Constantin sunt transportate în afara orașului. După trei ani de la absolvirea facultății, Vasile Vlad își dă în 1974 examenul de licență cu Nicolae Manolescu (Poezia lui George Bacovia). Refuzând să devină membru de partid, condiție deja pentru obținerea unui post de redactor, Vasile Vlad lucrează anul următor într-o Cooperativă producătoare de adăpători de apă pentru păsări, făcând strungărie fină. Securitatea cere câtorva prieteni apropiați lămuriri despre existența sa. În anul școlar 1975/1976, Vasile Vlad primește o catedră întreagă la Școala
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
deoarece nu este membru de partid și nici nu acceptă să devină. În seria "Hyperion", Cartea Românească tipărește, cu o postfață semnficativă semnată de Ion Caraion, o antologie cu titlul Omul fără voie în care autorul, cu aprobarea tacită a redactorului de carte, include și volumul topit Sărbătorile absenței. Revista Luceafărul din 8 martie publică o poezie compromițătoare intitulată Timp, semnată Vasile Vlad. Peste două numere, după ce intervine și Caraion, care amenință cu suspendarea colaborării, diversiunea primește o replică fermă. În
Vasile Vlad () [Corola-website/Science/303108_a_304437]
-
medicina era una dintre puținele discipline academice nepolitizate, în timp ce științele umaniste, pentru care avea de asemenea veleități, erau închistate în paradigma marxistă. Încă din anii facultății a scris critică literară și eseu pentru revistele „"Opinia studențească"” și „"Cronica"”. A fost redactor-șef la „"Opinia studențească"” între 1989 și 1992, iar din 1990, a devenit un colaborator frecvent la „Revista 22”, criticând regimul neocomunist al lui Ion Iliescu. În 1990 a participat la protestele anticomuniste din Piața Universității, trăind și suprimarea lor
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
la „Revista 22”, criticând regimul neocomunist al lui Ion Iliescu. În 1990 a participat la protestele anticomuniste din Piața Universității, trăind și suprimarea lor brutală prin venirea minerilor din Valea Jiului. A fost corespondent pentru cotidianul francez „"Le Monde"” (1992-1993) și redactor-șef la „"Expres"” (1993-1994). În 1993 s-a căsătorit cu istoricul Andrei Pippidi, nepot direct din partea mamei (Liliana Pippidi, născută Iorga) al istoricului Nicolae Iorga. În 1995 și-a luat doctoratul în psihologie socială la Universitatea din Iași. La alegerile
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
Înainte de 2001 revista Secolul 21 s-a numit Secolul 20. "Secolul 20" a fost întemeiată ca o revistă de literatură universală editată de Uniunea Scriitorilor din România. A început să apară, lunar, din ianuarie 1961, în format de carte. Primul redactor șef a fost Marcel Breslașu între anii 1961-1963, urmat fiind vreme de aproape trei decenii (1963-1990) de Dan Hăulică. Primul secretar general de redacție a fost Dinu Săraru (pînă în 1963). Începând cu primul număr din anul 2001 revista "Secolul
Secolul 21 (revistă) () [Corola-website/Science/303192_a_304521]