KorAP: Find »[drukola/base=statua & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...605 606 607 ...635 >

15,855 matches

Corola-website/Law/276576_a_277905

în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunțată și soluția prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. e) Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... Potrivit art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală, în

DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276576_a_277905]
penală, a rezultat că instanța care sesizează este Tribunalul București - Secția I penală, învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, problema de drept a cărei dezlegare se solicită nu a mai fost supusă examenului Înaltei Curți de Casație și Justiție, nestatuându-se asupra ei printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. S-a menționat în esență că această cauză nu se mai află

DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276576_a_277905]
în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, "nu este de a oferi studii, note sau opinii consultative asupra unor probleme de drept generale sau ipotetice", astfel cum în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat ( Decizia nr. 8 din 30 martie 2016 , pronunțată în Dosarul nr. 558/1/2016). Conchizând, s-a apreciat că în procedura de judecată a contestației împotriva încheierii prin care plângerea a fost admisă este clar exprimată voința legiuitorului de a

DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276576_a_277905]
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care

DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276576_a_277905]
în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, "nu este de a oferi studii, note sau opinii consultative asupra unor probleme de drept generale sau ipotetice", astfel cum în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a statuat ( Decizia nr. 8 din 30 martie 2016 , pronunțată în Dosarul nr. 558/1/2016). Astfel, se reține că nu există o problemă de interpretare a dispozițiilor art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală și soluția prevăzută de art.

DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276576_a_277905]
Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece aceasta ar însemna o soluționare pe fond a cauzei cu care a fost învestit Tribunalul București - Secția I penală. În jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală s-a statuat că "sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție conform art. 475 din Codul de procedură penală trebuie efectuată doar în situația în care, în cursul soluționării unei cauze penale, se pune problema interpretării și aplicării unor dispoziții legale neclare, echivoce

DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276576_a_277905]
un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare a întrebării adresate" ( Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016 , pronunțată în Dosarul nr. 4.513/1/2015 HP/P). În mod identic s-a statuat și în jurisprudența Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătându-se, în motivarea respingerii recursului în interesul legii, spre exemplificare, că nu se poate considera chestiunea de drept supusă examinării ca susceptibilă de a fi soluționată diferit

DECIZIE nr. 19 din 27 septembrie 2016 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarelor chestiuni de drept: "dacă contestaţia formulată în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală are caracter devolutiv integral şi dacă în urma judecării contestaţiei formulate în temeiul art. 341 alin. (9) din Codul de procedură penală poate fi pronunţată şi soluţia prevăzută de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală". In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276576_a_277905]
Corola-website/Law/276631_a_277960

1983 și 29 octombrie 1992, pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Sunday Times împotriva Regatului Unit, Silver și alții împotriva Regatului Unit și Open Doors și Dublin Well Women împotriva Irlandei, prin care instanțele anterior referite au statuat cu privire la obligativitatea asigurării standardelor de claritate, precizie și previzibilitate ale legii. 7. Tribunalul Buzău - Secția penală, Curtea de Apel Oradea - Secția penală și pentru cauze cu minori, Tribunalul Argeș - Secția penală și Curtea de Apel Craiova - Secția penală și pentru

DECIZIE nr. 471 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) raportate la cele ale art. 342 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276631_a_277960]
excepției de neconstituționalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, și, în subsidiar, neîntemeiată. Se face trimitere, în acest sens, la Decizia Curții Constituționale nr. 99 din 13 februarie 2007 , prin care instanța de contencios constituțional a statuat că acceptarea solicitării autorului excepției de pronunțare a unei alte soluții legislative ar echivala cu transformarea Curții Constituționale în legiuitor pozitiv, aspect care ar contraveni prevederilor art. 61 alin. (1) din Constituție. Pe de altă parte, se învederează că textul

DECIZIE nr. 471 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) raportate la cele ale art. 342 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/276631_a_277960]
Corola-website/Law/270208_a_271537

exercita și funcția de judecată, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, paragraful 19, prilej cu care s-a statuat că o astfel de competență nu este de natură a afecta dispozițiile constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil, deoarece, dimpotrivă, este în interesul înfăptuirii actului de justiție ca același judecător care a verificat atât competența și legalitatea sesizării

DECIZIE nr. 40 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270208_a_271537]
penală, Curtea constată că, prin Decizia nr. 663 din 11 noiembrie 2014 , precitată, paragraful 24, și Decizia nr. 552 din 16 iulie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 21 septembrie 2015, paragrafele 27-29, a statuat că acestea sunt constituționale. Cu acel prilej s-a arătat că nu sunt afectate drepturile procesuale ale procurorului, ale părților și ale subiecților procesuali principali. 29. De asemenea, prin Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial

DECIZIE nr. 40 din 9 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. c) şi alin. (3) teza a doua, art. 342, art. 343, art. 344 alin. (1)-(3), art. 345 alin. (2) şi (3), art. 346 alin. (2)-(7), art. 347 alin. (1) şi (2) şi art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270208_a_271537]
Corola-website/Law/270310_a_271639

sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
organului competent al Casei de Asigurări de Sănătate de a emite decizii de impunere. 12. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. 13. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data de 26 octombrie 2015. B. Cu privire la chestiunea de drept

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
Cluj, irevocabilă prin Decizia nr. 607 din 3 februarie 2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal, hotărâri publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 9 mai 2011, s-a statuat că excepția de nelegalitate este lipsită de obiect, în considerarea efectului de opozabilitate erga omnes, dedus din prevederile art. 23 din Legea nr. 554/2004 . *2) Decizia nr. 4.339 din 18 noiembrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
în contestația administrativă și, apoi, reiterate în cererea de chemare în judecată și cererea de recurs, restul motivelor fiind inadmisibile. VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 31. Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 , statuând următoarele: 32. "Curtea observă că prevederile art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 consacră, la nivelul legii organice, efectele erga omnes ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
și Justiție asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. 49. Astfel, așa cum s-a arătat mai sus, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 10 din 11 mai 2015 , a statuat asupra interpretării dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 , stabilind că "hotărârea judecătorească irevocabilă/definitivă prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ produce efecte și în privința actelor administrative individuale emise

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
în susținerea interpretării în sensul arătat a dispozițiilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 . 51. În cuprinsul aceleiași decizii se regăsesc și considerentele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 914 din 23 iunie 2009 , citate mai sus, care, statuând asupra prevederilor art. 23 din Legea nr. 554/2004 , arată că acestea consacră, la nivelul legii organice, efectele erga omnes ale hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un act administrativ cu

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
prin care s-a anulat, în tot sau în parte, un act administrativ cu caracter normativ, hotărâri a căror opozabilitate față de toți subiecții de drept este asigurată prin publicarea lor în Monitorul Oficial al României. 52. Or, așa cum s-a statuat de către Curtea Constituțională a României*8), prin Decizia Plenului nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronunțate în cadrul controlului de constituționalitate, "puterea de lucru judecat ce însoțește actele jurisdicționale, deci și deciziile Curții Constituționale, se atașează nu numai dispozitivului, ci

DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/270310_a_271639]
Corola-website/Law/268484_a_269813

unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. Referitor la ultima condiție, respectiv cea vizând legătura dintre chestiunea de drept și soluționarea pe fond a cauzei în care a fost invocată, curtea a arătat că în doctrină s-a statuat că această procedură nu poate fi utilizată pentru lămurirea unei chestiuni de fapt sau a unei chestiuni de drept care nu este determinantă pentru soluționarea cauzei. Or, în speță, lămurirea chestiunii de drept invocată este determinantă pentru soluționarea cauzei, aceasta ducând

DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268484_a_269813]
prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru persoana care a făcut plângerea." Spre deosebire de Codul de procedură penală anterior care nu conținea o soluție de acest tip, noul Cod de procedură penală a preluat în cuprinsul său aspectele statuate prin Decizia nr. 44 din 13 octombrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secțiile Unite, prevăzând expres că, în procedura destinată soluționării plângerilor împotriva soluțiilor de neurmărire penală sau netrimitere în judecată, poate fi modificat temeiul juridic al

DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268484_a_269813]
lit. b^1) din Codul de procedură penală în orice alt temei de drept prevăzut de art. 10 din același cod. Astfel, prin Decizia nr. 44/2008 , pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că în cazul plângerii formulate în baza art. 278^1 din Codul de procedură penală anterior de persoana față de care s-a dispus netrimiterea în judecată și care solicită schimbarea temeiului de drept al soluției dispuse prin rezoluție sau ordonanță

DECIZIE nr. 33 din 11 decembrie 2015 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile în vederea dezlegării de principiu a următoarei chestiuni de drept: dacă judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea unei plângeri formulate împotriva soluţiei de renunţare la urmărire penală are posibilitatea ca, în urma admiterii plângerii, să schimbe soluţia din renunţare la urmărirea penală în clasare atunci când petentul invocă unul din temeiurile de drept care atrag ca şi consecinţă imediată pronunţarea unei soluţii de clasare. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/268484_a_269813]
Corola-website/Law/267852_a_269181

apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care

CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) ( Legea nr. 135/2010 ). In: EUR-Lex (2010) [Corola-website/Law/267852_a_269181]
Corola-website/Law/269676_a_271005

de a aplica unele măsuri financiare de restrângere a unor drepturi salariale, cu consecințe pozitive asupra bugetului statului, acestea pot avea doar un caracter temporar, fiind obligatorie revenirea la nivelul inițial al acestor drepturi, astfel cum însăși Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 . 6. Tribunalul Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar prevederile criticate sunt constituționale. În opinia instanței de judecată, faptul că

DECIZIE nr. 853 din 10 decembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. II art. 13 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, şi a celor ale art. 5 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/269676_a_271005]
Corola-website/Law/269609_a_270938

se integrează, din punct de vedere conceptual, în sistemul normativ, drept pentru care, atunci când legiuitorul recurge la utilizarea unor noțiuni cu caracter inovator în cuprinsul actelor normative, trebuie să le definească chiar în cuprinsul acestora. În acest sens, Curtea a statuat că o noțiune legală poate avea un conținut și înțeles autonom diferit de la o lege la alta, cu condiția ca legea care utilizează termenul respectiv să îl și definească (a se vedea Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014 , publicată

DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269609_a_270938]
intrarea ei în vigoare, precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi" ( Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004). Curtea a mai statuat, în mod constant, că "O lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri

DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex (2016) [Corola-website/Law/269609_a_270938]