16,850 matches
-
de vin în pivnițe, ba chiar unii bogătași își permit să adune tancuri. Eu strâng cranii. Sunt fel de fel de specimene pe pământ. Nu ți se pare interesant? — Ba da. — Craniile de mamifere m-au interesat enorm încă din tinerețe și am adunat tot ce vezi, bucată cu bucată. Au trecut aproape patruzeci de ani de când le strâng. Mi-a luat foarte mult să mă obișnuiesc cu ele și să le înțeleg. Mult mai mult decât m-aș fi așteptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
dacă ei îi priește. E deșteaptă, sănătoasă și ar trebui să ducă o altfel de viață cât mai e tânără. Nu se cade să pui astfel frână libidoului. Ce părere ai? Copila e atrăgătoare și ca femeie, nu? — Da, bineînțeles. Tinerețea își cere drepturile ei și în materie de sex. E vorba de energia acumulată. Dacă nu-i lași o portiță de scăpare, se duc naibii și inteligența, și echilibrul fizic. Situația e aceeași și la bărbați, și la femei. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nimănui așa ceva, și chiar dacă aș fi explicat cuiva, tot nu m-ar fi înțeles. Oricum, nu știam s-o concretizez, să-i dau o formă. Ea creștea, liniștit, precum zăpada troienită într-o noapte fără vânt. Țin minte că în tinerețe am încercat să exprim o asemenea tristețe în cuvinte. N-am reușit nici să-i fac pe alții să înțeleagă, dar n-am înțeles-o nici eu însumi. Așa că m-am lăsat păgubaș. M-am închis în mine și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
obicei N. Philemon, N. M. Philemon sau N. M. Philimon. Pseudonimul Nikita Felinărescu, întâlnit în foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Nichipercea” (1862), poate fi al lui F., ca și Undrea, din „Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie și inteligență, să-și chivernisească învățătura, să-și extindă lecturile. Știa limba greacă, învață italiana, deprinde câte puțin și limba franceză. Îndemnurile îi veneau
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
1959; Cupa cu garoafe, București, 1960; Atenție - sens unic!, București, 1961; Și ziua ard stelele, București,1961; Un om și un frate, București, 1961; Fântâna soarelui, pref. Radu Popescu, București, 1963; Poezii, București, 1963; Ce e tata?, București, 1964; Întoarcerea tinereții furate, București, 1964; Chipul fără noapte, București, 1965; Sărutul pământului, București, 1966; Cântece albe, București, 1967; Versuri, București, 1968; Iarba de aur, București, 1969; Câte două cuvinte de ținut minte, București, 1970; Partea mea de lume, București, 1970; Sângele nostru
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
Și ziua ard stelele”, VR, 1961, 8; Al. Săndulescu, „Atenție - sens unic!”, VR, 1961, 11; Gabriel Dimisianu, „Fântâna soarelui”, GL, 1963, 19; Ion I. Barbu, „Fântâna soarelui”, TR, 1963, 27; Camil Baltazar, „Fântâna soarelui”, IL, 1963, 7; George Muntean, „Întoarcerea tinereții furate”, CNT, 1965, 3; Camil Baltazar, „Chipul fără noapte”, RMB, 1965, 6537; Dumitru Micu, „Cântece albe”, GL, 1968, 15; Zaharia Sângeorzan, „Cântece albe”, CRC, 1968, 19; Dumitru Micu, „Versuri”, GL, 1968, 29; Haralambie Țugui, „Iarba de aur”, CRC, 1970, 11
FRUNZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287104_a_288433]
-
ale unor deportați, zdrobiți ca ființe umane de condiția concentraționară. Autenticitatea mărturiei e dublată de autoanaliza minuțioasă, iar concluzia asociază o mizantropie temperată cu un optimism moderat. Comunist dezamăgit, dar rămas credincios idealului care l-a făcut să îmbrățișeze în tinerețe o ideologie cu efecte dezastruoase, G. e un memorialist incomod pentru cei dispuși să cosmetizeze unilateral (indiferent în ce direcție) istoria contemporană. SCRIERI: Masacrul, București, 1956; Eclipsa, București, 1997. Repere bibliografice: Savin Bratu, Un document de care-ți aduci aminte
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
exclusiv pentru valoarea aforistică), au probabil ca sursă una din numeroasele compilații de maxime aflate în largă circulație încă de pe la 1880. Publicarea în serial a poemului epic Venus și Adonis constituie probabil prima traducere în limba română a poemului de tinerețe al lui Shakespeare, transpus cu fidelitate relativă, fără păstrarea pentametrului iambic din versul original. Il.C.
GANDUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287152_a_288481]
-
cele mai bune povestiri ale sale (Zborul de la cuib, Poveste țărănească, Copil schimbat, Înmormântarea lui Urcan Bătrânul), urmat de Victor Papilian (cu nuvelele Trădare, Victorie, Maternitate și fragmente din romanele Fără limite și În credința celor șapte sfeșnice), Ion Vlasiu (Tinerețe, Vreau să trăiesc), V. Beneș (cu câteva nuvele fantastice, Hanul roșu, Biserica din Fraustadt), Sera Furpa, Ionel Neamtzu, Al. Ceușianu. Dintre scriitorii afirmați, publică Ion Agârbiceanu (schițe, fragmente din romanul Sectarii), Emanoil Bucuța, G. M. Vlădescu ș.a. Cât privește dramaturgia
GAND ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
războiul, a fost decorat și a avansat până la gradul de colonel. Mama, Theresa (născută la București, 10 septembrie 1894), este fiica Ecaterinei și a lui Carol von Debretzy, inginer secui din Sfântu Gheorghe; mama lui D. și-a petrecut anii tinereții la Dresda. Era protestantă, de cultură germană și franceză. A moștenit de la părinți o casă și o vie la Baziaș. Aici îl cunoaște pe tânărul ofițer de grăniceri Petre Dumitriu. Limba lor comună a fost, la început, franceza. Primul lor
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
despre condiția individului la Est și Vest), apoi un volum de povestiri, Mon semblable, mon frère, și, din nou, o confesiune, Walkie-Talkie, cu subtitlul Marcher vers Dieu, parler à Dieu. În 1987, îl părăsește soția. D. scrie un roman despre tinerețea sa îndepărtată, La Femme au miroir (1988), apoi La Moisson (1989), carte dedicată Françoisei Mohr, alsaciană din Metz, profesoară de filosofie la un colegiu catolic. O cunoscuse cu un an înainte; se stabilește la Metz. Lucrează mult, își găsește un
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
și, șantajând pe Davida (știe de implicarea ei în complotul împotriva lui Vogoride), se căsătorește cu ea și ajunge guvernatorul Băncii Naționale. Davida naște cinci copii și se închide într-o ură devastatoare. Prozatorul îi face, întâi, un portret la tinerețe și altul înainte de moarte. Linii puține, pregnante, dure: „Există un portret al ei din 1860, o fotografie făcută după metoda, părăsită de atunci, a lui Daguerre. Și o altă fotografie din 1889, la un an înainte de moarte. Prima arată o
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
și a provocat un șir de tragedii ireversibile. Romanul este substanțial, cu mult peste valoarea prozei din epocă, aduce în literatura română un tip nou de conflict și sondează, curajos, psihologia tulbure a unei vârste dificile: sfârșitul adolescenței și începutul tinereții. Atmosfera, multilateralitatea și concentrarea acestui debutant de 19 ani te lasă gânditor. Este nostalgia spre culmile pe care nu le avem încă. Din complexul acestui debut de originală reviviscență modernă a lumii antice, un critic pripit s-ar grăbi să
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Geo Șerban, Cu documentele pe masă, RL, 1999, 46; Alex. Ștefănescu, Petru Dumitriu, RL, 1999, 18, 2001, 51-52; Glodeanu, Incursiuni, 129-142; Dicț. esențial, 275-284; Simion, Fragmente, IV, 315-330; Manolescu, Lista, II, 93-105; Popa, Ist. lit., I, 993-1007, passim; Pavel Țugui, Tinerețea lui Petru Dumitriu, Cluj-Napoca, 2001; Gabriel Dimisianu, Debutul lui Petru Dumitriu, RL, 2002, 43; Negrici, Lit. rom., 123-129; Remember Petru Dumitriu, CC, 2003, 3-5 (semnează Eugen Simion, Oana Soare, Ecaterina Țarălungă); Alex. Ștefănescu, Petru Dumitriu, RL, 2003, 35-36; Ecaterina Țarălungă
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat (Cocorii, Helada). Mai semnează versuri I. Vania (de la numărul 1-2/1925 semnând Gherghinescu-Vania), G. Retezeanu, Iustin Ilieșiu, T. Ulmu, Const. Goran, Fl. Stoenescu, G. Roiban, Al. Lascarov-Moldovanu, Șt.
DATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
merg în urma lui și meditez/ citindu-l pe Borges.// El își înclină capul, se oprește în loc și m-ascultă/ transpus într-o lume ocultă./ Eu merg în urma lui și-i citez/ un anumit pasaj din Borges” (Portret al artistului la tinerețe). În Mirele orb (1995) sentimentul sfârșitului (de lume și de „secol”) pare că se asociază unei oboseli dulci, o „lumină moartă” se lasă deasupra orașului; în peisaje vizionare, încremenite, străluminate dinăuntru de strania lumină a morții, amenințarea angoasantă, presimțirea vidului
DANILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
căror zbatere o urmărește cu o simpatie ce nu coboară niciodată în lacrimogen. Prin nuvelele sale, a adus un spor de calitate prozei realiste din primele două decenii ale secolului al XX-lea. D. a fost și un harnic romancier. Tinerețea Casandrei (1913), Păcatul rabinului (1920), Orașul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920), Domnul deputat (1921), Vieți zdrobite (1926), Monahul Damian (1928) încearcă să realizeze o frescă de tip realist a societății. Mediile sunt diverse și variate, de la politicieni și industriași, la
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
nu totdeauna fortifică ansamblul. Cititorul timpului avea totuși, în aceste romane, prilejul unor lecturi de calitate. D. a făcut numeroase, și corecte, traduceri din Balzac, Dickens, Blasco Ibañez, Merejkovski, Shakespeare, Stendhal ș.a. SCRIERI: Versuri, Buzău, 1901; Trepte rupte, București, 1906; Tinerețea Casandrei, București, 1913; Puterea farmecelor și alte nuvele, București, 1913; Sonete, București, 1914; Canarul mizantropului, București, 1916; Cântăreața, București, 1916; Școala profesională „Arhiereul Gherasim”, București, 1916; Motanul ucigaș, București, 1918; Dragoste neîmpărtășită, București, 1919; Păcatul rabinului, București, 1920; Orașul bucuriei
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
românească și trecutul istoric. Pledoaria pentru epopee era anacronică, dar interesul său pentru cele mai diverse forme ale creației populare a stimulat cercetări valoroase. D. a fost un poet fecund, cult, însă lipsit de talent. A scris nenumărate poezii, din tinerețe până la sfârșitul vieții, adunate în parte în volumele Hore oțelite (1892) și Valea vieții (1892). În tradiția literară a Ardealului și având ca model pe A. Mureșanu, a compus multe versuri patriotice și sociale (unele direct legate de anumite evenimente
DENSUSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286734_a_288063]
-
apoi profesoară la Conservatorul Muncitoresc (1944-1949) și, din 1946 prim-secretar de presă la Ministerul Informațiilor. Între 1950 și 1952 este regizoare la Sibiu, Brașov și Bacău. Debutează cu poezii în revista „Universul literar” (1933). În 1936 îi apare romanul Tinerețe, iar prima ei piesă, Turneu în provincie, este jucată în stagiunea 1945-1946. Devine membră a Societății Scriitorilor Români în 1937. Colaborează la numeroase publicații: „Vremea”, „Cuvântul liber”, „Evenimentul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Rampa” (cu cronici dramatice), „Adevărul literar și
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
Scriitorilor Români în 1937. Colaborează la numeroase publicații: „Vremea”, „Cuvântul liber”, „Evenimentul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească”, „Rampa” (cu cronici dramatice), „Adevărul literar și artistic”, „Timpul”, „Familia”, „Muguri”, „Cuvântul femeilor”, „Scânteia”, „Contemporanul” ș.a. Citit mai întâi în cenaclul Sburătorul, romanul Tinerețe va prilejui lui E. Lovinescu o nouă încurajare a prozei feminine de analiză psihologică, tinerei autoare prezicându-i-se „un mare destin literar”. D. va publica în continuare numeroase volume de nuvele și multe romane, o proză realistă de analiză
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
și feciorii săi (1959). Și totuși, în Răscrucea fără fântână (1972), cu un moto din Jules Laforgue („Dragoste absolută, răscruce fără fântână”), autoarea dovedește un lirism funciar, cu rezonanțe folclorice, traseul dramatic vizând căutarea fericirii dincolo de timp și loc. SCRIERI: Tinerețe, București, 1936; Marea fugă, București, 1938; Destine, București, 1939; Intermezzo, Brașov, 1939; Album de familie, București, 1945; Flori de hârtie, București, 1947; Cumpăna, București, 1949; Premiera, București, 1952; Teatru, București, 1952; Egală în drepturi și datorii, București, 1954; Marea noastră
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
de familie, București, 1967; Colocviu sentimental, București, 1967; Ce aduc zorile, București, 1968; După prăpăd, București, 1968; Lumea începe cu mine, București, 1968; Anotimpuri, București, 1970; La ora ceaiului, București, 1970; Acuarele, București, 1971; Scrisoare către fetele tinere, București, 1971; Tinerețe, București, 1971; O femeie ca multe altele, București, 1972; Teatru (Răscrucea fără fântână), București, 1972; O poveste adevărată, București, 1973; Sunt un pământean, București, 1973; Întoarcerea la miracol, București, 1974; Răspântiile, București, 1976; Întâlnire cu tinerețea, București, 1977; Trei generații
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
fetele tinere, București, 1971; Tinerețe, București, 1971; O femeie ca multe altele, București, 1972; Teatru (Răscrucea fără fântână), București, 1972; O poveste adevărată, București, 1973; Sunt un pământean, București, 1973; Întoarcerea la miracol, București, 1974; Răspântiile, București, 1976; Întâlnire cu tinerețea, București, 1977; Trei generații, București, 1977; Fericita călătorie, București, 1979; Itinerariul iubirii, București, 1981; Triptic, vol. I: Oglinzi aburite, vol. II: Portretele au coborât din rame, vol. III: Ultimul vlăstar, București, 1981-1984; Te iubesc, viață!, București, 1984; Plimbare în parcul
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
lui G. Călinescu „Lumea”, în 1945, iar editorial, cu volumul Goarnele inimii, apărut în 1949. A murit înecat în Marea Neagră. Primele versuri, incluse abia mai târziu în volum, arată înclinație spre confesiune și meditație: toamna, peisajul aburit al serii, melancolia tinereții fugare, în formele de expresie ale unui sentimentalism cenzurat. Începând cu 1948, D. se pune fără rezerve în slujba regimului comunist, devenind unul dintre rapsozii lui cei mai înfocați și mai recompensați (în 1949, 1950 și 1951 e laureat al
DESLIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286739_a_288068]