15,985 matches
-
-mi ochii turburători din cale, Vino iar în sân, nepăsare tristă; Ca să pot muri liniștit, pe mine Mie redă-mă! [Mihai Eminescu, Odă (în metru antic)] 1.Explică rolul apostrofului în structura Ochii mei ’nălțam... 2.Evidențiază sensul conotativ al verbului a (se) înălța. 3.Transcrie un oximoron din fragmentele date. 4.Menționează două motive poetice, la alegere. 5.Motivează prezența pronumelor personale din finalul poeziei. 6.Comentează conceptul de odă, în viziune eminesciană. 7.Explică rolul prozodic al indicației din
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Scrie patru cuvinte din câmpul semantic al zgomotului. 5.Indică procedeul artistic din structura: vâjâie prin vijelie. 6.Transcrie patru termeni formați de la interjecții onomatopeice. 7.Evidențiază, prin două enunțuri, sensul denotativ și conotativ al cuvântului pustiu. 8. Explică folosirea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 9. Comentează rolul expresiv al interjecției din final. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA INTERBELICĂ Testul nr. 69 Rezolvă cerințele, cu privire la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
îmi dam seama de prezența lui: “Nu voi fi niciodată un don Juan!” (Anton Holban, O moarte care nu dovedește nimic) 1.Precizează modul de formare a sintagmei Facultatea de litere. 2.Transcrie patru neologisme. 3.Comentează valoarea expresivă a verbelor la timpul imperfect. 4.Explică rolul ghilimelelor din final. 5.Indică perspectiva narativă folosită de autor. 6.Interpretează afirmația: “Nu voi fi niciodată un don Juan!”. 7.Prezintă două trăsături ale romanului modern, pe baza fragmentului. 8. Ilustrează o modalitate
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cu moștenirea trezise în femeia mea porniri care dormitau latent, din strămoși, în ea. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Menționează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: cântărea, imprudent. 2. Notează două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) face. 3. Ilustrează aspectul denotativ și conotativ al verbului (a) trezi. 4. Explică rolul cratimei în structura n-aveam. 5. Comentează valoarea expresivă a utilizării imperfectului. 6. Transcrie două sintagme care sugerează trăsături de caracter ale personajului feminin. 7
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
din strămoși, în ea. (C. Petrescu, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război) 1. Menționează câte un sinonim contextual pentru cuvintele: cântărea, imprudent. 2. Notează două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) face. 3. Ilustrează aspectul denotativ și conotativ al verbului (a) trezi. 4. Explică rolul cratimei în structura n-aveam. 5. Comentează valoarea expresivă a utilizării imperfectului. 6. Transcrie două sintagme care sugerează trăsături de caracter ale personajului feminin. 7. Precizează două mărci lexico-gramaticale care indică prezența naratorului. 8. Ilustrează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
funerar ... În parc regretele plâng iar ... Cu pene albe, pene negre O pasăre cu glas amar Străbate parcul secular ... Cu pene albe, pene negre ... În parc ninsoarea cade rar ... (George Bacovia, Decor) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni care să conțină verbul (a) sta. 2.Evidențiază, într-un enunț, sensul denotativ al termenului decor. 3.Menționează valorile morfologice ale lui i din cuvântul copacii. 4.Explică rolul virgulelor din primul vers. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Notează două
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sud cu gândul călător. Lumină, soare și senin Îmi cere sufletul în dor - Nu vă mirați când mă vedeți Privind cocorii visător... Lumină, soare și senin Cer, când se chem tânguitor, (Ștefan Petică, Exotic) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) duce. 2.Ilustrează, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cer. 3.Motivează utilizarea virgulei în primul vers. 4.Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază eul liric în text. 5.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 6.Menționează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Este!" (Tudor Arghezi, Psalm - Te drămuiesc în zgomot și-n tăcere...) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: (a) cere, biruitor. 2.Precizează modul de formare a cuvintelor: dârz și vânat. 3.Explică rolul propoziției exclamative din final. 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul conjunctiv. 5.Menționează două elemente specifice lirismului subiectiv. 6.Comentează figura de stil din primul vers, strofa a doua. 7.Prezintă conceptul modern psalm, pornind de la fragmentele date. 8.Evidențiază două caracteristici ale modernismului. 9.Ilustrează o trăsătură
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
amfora eului meu îndărătnic![...] (Lucian Blaga, Dați-mi un trup voi munților) 1.Scrie sinonimele cuvintelor: trecătorul, (a) pune. 2.Exemplifică aspectul conotativ al cuvântului frunte. 3.Explică rolul cratimei în structura să-mi (descarc). 4.Motivează utilizarea frecventă a verbelor la modul imperativ. 5.Menționează două elemente specifice lirismului subiectiv. 6.Comentează ideile din prima strofă. 7.Interpretează o metaforă din strofa a doua. 8.Ilustrează o trăsătură a limbajului poetic. 9.Motivează, prin două trăsături, caracterul expresionist al textului
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
amurg. Toți strugurii striviți de soare În raza purpurie curg. În urma lor, purtând la cramă Copăile cu rod, flăcăi Țin cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cerul toamnei greu pe umăr Și steaua nopții, cea dintâi. (Ion Pillat, Cules) 1.Scrie două expresii/ locuțiuni care conțin verbul (a) duce. 2.Menționează sinonimele cuvintelor: amurg, flăcăi. 3.Transcrie o imagine vizuală și una auditivă. 4.Motivează utilizarea verbelor la modul indicativ, timpul prezent. 5.Precizează tipul de lirism existent în text. 6.Interpretează două figuri de stil diferite. 7.Prezintă semnificația titlului, în relație cu textul literar. 8.Evidențiază două caracteristici ale tradiționalismului. 9.Ilustrează două trăsături ale
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
rămânem aceiași... Pieri din mintea mea! Revino-mi în inimă! (Nichita Stănescu, Altă matematică) 1.Transcrie doi termeni din câmpul semantic al matematicii. 2.Precizează tema textului și un motiv literar. 3.Explică rolul conjuncției adversative dar. 4.Motivează prezența verbelor la modul imperativ din final. 5.Menționează două mărci ale prezenței eului liric. 6.Comentează, în 4-6 rânduri, versurile strofei a doua. 7.Prezintă semnificația titlului, în raport cu textul literar. 8.Argumentează, prin două caracteristici, încadrarea textului în neomodernism. 9. Ilustrează
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
aspectul denotativ și conotativ al cuvântului ciocnire. 2. Explică folosirea virgulelor în versul: mâncându-ne genele, smalțul ochilor, coastele, sângele... 3. Transcrie două structuri care conțin imagini vizuale. 4. Menționează două teme/ motive literare prezente în poezie. 5. Motivează utilizarea verbelor la modul gerunziu în fragment. 6. Comentează semnificația unei figuri de stil din strofa a doua. 7. Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv. 8. Evidențiază relația dintre titlu și conținutul poeziei. 9. Motivează, prin două trăsături, apartenența la
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
cratimei în structura să-și piardă. 3.Motivează prezența primei virgule. 4.Integrează fragmentele în momentele subiectului. 5.Transcrie două coordonate spațiale. 6.Evidențiază locul personajului Ilie Moromete în lumea satului, așa cum reiese din fragmentele date. 7. Comentează semnificația verbului impersonal se pare. 8. Prezintă, în 4-6 rânduri, tema timpului pe baza fragmentelor. 9. Ilustrează două trăsături ale prozei realiste, la alegere. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
Îmbinarea semnificanților cu semnificații este o operație arbitrară (a priori și nu a posteriori). Semnificatul casă este asociat în franceză semnificantului mai-son, în engleză semnificantului house, în germană lui Haus ș.a.m.d. Uneori semnificanții pot evoca anumite sunete (onomatopei, verbe cu simbolism fonetic de tipul a vui, a scîrțîi etc., dar și aici există paradoxul cocoșului galic care cîntă cocorico și nu cucurigu sau kikiriki). Semnele integral arbitrare realizează cel mai bine procedura semiologică; de aceea limba, cel mai complex
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
un același semn poate fi codificat (iconic) după reguli diferite (în funcție de cultură) și va apărea mai mult sau mai puțin realist, mai mult sau mai puțin motivat. Un semn per definitionem arbitrar (semnul lingvistic) comportă o componentă iconică: astfel ordinea verbelor în frază desemnează or-dinea în care s-au produs evenimentele (Veni, vidi, vici, " Pe locuri! Fiți gata! Start!" sau "Petre și Maria s-au căsătorit și au avut un copil", propoziție radical diferită de "Petre și Maria au avut un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
PERFORMANȚĂ Realizarea programului sau "proba decisivă" SANCȚIUNE Compararea programului realizat cu contractul "proba de glorificare" (în ceea ce îl privește pe subiect) și "recunoașterea" (din partea Destinatorului) (J.M. Floch, 1995: 61) Performanța ca actualizare a programului, ca faire presupune competența (modalizată de verbele a trebui, a vrea, a ști, a putea să faci). Detectivul din romanele polițiste trebuie să știe să mînuiască și armele și inferențele logice, să poată, adică să fie apt (fizic și mental) să o facă (a se vedea cazul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de propoziții narative legate între ele constituie secvența (relațiile dintre propoziții pot fi logice sau de implicație cauză / efect; temporale post hoc, non propter hoc; spațiale-paralelism). Modelul are în vedere două tipuri de categorii: categorii primare (numele propriu, adjectivul și verbul) și categorii secundare (negația, opoziția, comparativul și modurile). Numele propriu corespunde din punct de vedere sintactic agentului; acest agent poate fi subiectul propoziției narative sau obiect ca în "X îl pedepsește pe Y". Semantic, numele propriu desemnează o persoană, de
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ale opoziției fundamentale "fericit/nefericit", PROPRIETĂȚI, cu caracter durativ și corespunzînd în mare virtuților și viciilor și STATUTE, "calități exterioare, independente de voința subiectului, în opoziție cu proprietățile" (op. cit.: 135), legate de condiția socială, religie, naționalitate și sex. Noțiunea de verb corespunde acțiunii narative. Verbul cel mai important, verbul "a" însemnînd modificarea situației face parte din însăși definiția genului nuvelei (mai exact, genului nuvelă bocca-ciană). Verbele "b" și "c" sînt strîns legate: sensul lui "b" este a păcătui, a transgresa o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nefericit", PROPRIETĂȚI, cu caracter durativ și corespunzînd în mare virtuților și viciilor și STATUTE, "calități exterioare, independente de voința subiectului, în opoziție cu proprietățile" (op. cit.: 135), legate de condiția socială, religie, naționalitate și sex. Noțiunea de verb corespunde acțiunii narative. Verbul cel mai important, verbul "a" însemnînd modificarea situației face parte din însăși definiția genului nuvelei (mai exact, genului nuvelă bocca-ciană). Verbele "b" și "c" sînt strîns legate: sensul lui "b" este a păcătui, a transgresa o normă, iar al lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
durativ și corespunzînd în mare virtuților și viciilor și STATUTE, "calități exterioare, independente de voința subiectului, în opoziție cu proprietățile" (op. cit.: 135), legate de condiția socială, religie, naționalitate și sex. Noțiunea de verb corespunde acțiunii narative. Verbul cel mai important, verbul "a" însemnînd modificarea situației face parte din însăși definiția genului nuvelei (mai exact, genului nuvelă bocca-ciană). Verbele "b" și "c" sînt strîns legate: sensul lui "b" este a păcătui, a transgresa o normă, iar al lui " c" a pedepsi (deși
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
opoziție cu proprietățile" (op. cit.: 135), legate de condiția socială, religie, naționalitate și sex. Noțiunea de verb corespunde acțiunii narative. Verbul cel mai important, verbul "a" însemnînd modificarea situației face parte din însăși definiția genului nuvelei (mai exact, genului nuvelă bocca-ciană). Verbele "b" și "c" sînt strîns legate: sensul lui "b" este a păcătui, a transgresa o normă, iar al lui " c" a pedepsi (deși în mod normal aflate într-o relație de presupoziție, în universul boccacian fapta rea e rareori urmată
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a transgresa o normă, iar al lui " c" a pedepsi (deși în mod normal aflate într-o relație de presupoziție, în universul boccacian fapta rea e rareori urmată de pedeapsă). Remarcăm în această tipologie o diferență de nivel de generalitate, verbul "a" fiind categoria înglobantă, iar "b" și "c" situîndu-se la un grad mai scăzut de abstractizare. Dintre categoriile secundare ne vom opri în primul rînd la moduri, conform opoziției indicativ/non indicativ, altfel spus real/ ireal. Alături de indicativ sau mod
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
similară condiționalului, dar fără păstrarea identității între subiectul care prezice și subiectul celei de-a doua propoziții. Suscitînd atît acceptări entuziaste (adoptarea modelului la studiul Heptameronului Margaretei de Navarra), cît și critici (C. Bremond inter alii privind categoria eterogenă a verbului), acest model participă la constituirea unei gramatici a narațiunii, "bazată pe unitatea profundă a limbajului și a povestirii, unitate care ne obligă să ne revedem ideile asupra ambelor domenii" (postfața autorului la Gramatica Decameronului). Recunoașterea organizării discursive imanente (a narativității
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unei realizări modeste devine la fel de nociv. Este în fapt idealul lui Confucius conform căruia omul drept își traduce cuvintele în acte, apoi continuă actele prin cuvinte; în cazul acestei funcționări ideale ne găsim în fața unei conjugări corecte a celor două verbe faire și dire. Odată admisă utilitatea, mai bine spus necesitatea relațiilor publice se pune problema executării lor și mai ales a eficienței acestei executări. Tehnică de comunicare, relațiile publice necesită un contact, existînd chiar și actorul acestui rol (contact person
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]