KorAP: Find »[drukola/base=verb & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...605 606 607 ...633 >

15,817 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

1974), care identifică verbe de acțiune, de devenire și de stare. 7 Dacă se ia în considerare o definiție mai restrictivă a conceptelor Temă și Pacient și, implicit, a subclaselor de verbe inacuzative al căror subiect primește acest rol, atunci verbul a cădea ar intra mai degrabă în subclasa "configurație spațială"/"schimbare de localizare", iar subiectul său ar avea rolul Temă. 8 Dixon (1994: 148) face observația că, deși pasivul privește, în primul rând, structurile tranzitive, poate fi folosit și cu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cădea ar intra mai degrabă în subclasa "configurație spațială"/"schimbare de localizare", iar subiectul său ar avea rolul Temă. 8 Dixon (1994: 148) face observația că, deși pasivul privește, în primul rând, structurile tranzitive, poate fi folosit și cu anumite verbe intranzitive, în care obiectul prepozițional devine S, iar vechiul S este marcat oblic, în structuri englezești de tipul: Henry VIII slept in this bed/This bed was slept by Henry VIII 'Henric VIII a dormit în acest pat/(lit.) Acest

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Acest tip de structură există și în limba română: Ion a locuit în această casă/ Această casă a fost locuită de Ion. 9 Deși în unele limbi în care diferența dintre inacuzative și inergative este vizibilă sintactic se consideră că verbele psihologice sunt inacuzative − Roberts (2007: 160) arată, de pildă, că în engleza veche, verbele psihologice aveau construcție inacuzativă − criteriile semantico-sintactice de stabilire a inventarului de verbe inacuzative din română exclud verbele psihologice, vezi infra, 3.3.1.1. 10 A

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
casă/ Această casă a fost locuită de Ion. 9 Deși în unele limbi în care diferența dintre inacuzative și inergative este vizibilă sintactic se consideră că verbele psihologice sunt inacuzative − Roberts (2007: 160) arată, de pildă, că în engleza veche, verbele psihologice aveau construcție inacuzativă − criteriile semantico-sintactice de stabilire a inventarului de verbe inacuzative din română exclud verbele psihologice, vezi infra, 3.3.1.1. 10 A. Moro, The Raising of Predicates, Cambridge, Cambrigde University Press. 11 Cel de-al doilea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbi în care diferența dintre inacuzative și inergative este vizibilă sintactic se consideră că verbele psihologice sunt inacuzative − Roberts (2007: 160) arată, de pildă, că în engleza veche, verbele psihologice aveau construcție inacuzativă − criteriile semantico-sintactice de stabilire a inventarului de verbe inacuzative din română exclud verbele psihologice, vezi infra, 3.3.1.1. 10 A. Moro, The Raising of Predicates, Cambridge, Cambrigde University Press. 11 Cel de-al doilea argument nu este convingător, deoarece nu toate verbele inacuzative din engleză acceptă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inacuzative și inergative este vizibilă sintactic se consideră că verbele psihologice sunt inacuzative − Roberts (2007: 160) arată, de pildă, că în engleza veche, verbele psihologice aveau construcție inacuzativă − criteriile semantico-sintactice de stabilire a inventarului de verbe inacuzative din română exclud verbele psihologice, vezi infra, 3.3.1.1. 10 A. Moro, The Raising of Predicates, Cambridge, Cambrigde University Press. 11 Cel de-al doilea argument nu este convingător, deoarece nu toate verbele inacuzative din engleză acceptă construcția cu there, vezi Capitolul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
stabilire a inventarului de verbe inacuzative din română exclud verbele psihologice, vezi infra, 3.3.1.1. 10 A. Moro, The Raising of Predicates, Cambridge, Cambrigde University Press. 11 Cel de-al doilea argument nu este convingător, deoarece nu toate verbele inacuzative din engleză acceptă construcția cu there, vezi Capitolul 4, 7.1. 12 I. Roberts, The Representation of Implicit and Dethematised Subjects, Dordrecht, Foris Publications. 13 C. Borgonovo, S. Cummins, "Predicable Participles", în: K. Shahin, S. Blake, E.-S. Kim

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în: K. Shahin, S. Blake, E.-S. Kim (eds.), Proceedings of the 17th West Coast Conference in Formal Linguistics, Chicago, University of Chicago Press, p. 102−115, apud Avram (2003: 189). 14 În Dragomirescu (2009a), am realizat o clasificare a verbelor inacuzative din limba română folosind distincția (schimbare de) stare vs (schimbare de) localizare, însă în lucrarea de față voi adopta o clasificare semantică mai detaliată. 15 Distincția propusă de cele două autoare poate fi pusă în relație cu cea făcută

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
făcută de Talmy (1985) − L. Talmy, Lexicalization Patterns: Semantic Structure in Lexical Forms, în: T. Shopen (ed.), Language Typology and Syntactic Description, vol. 3, Grammatical Categories and the Lexicon, Cambridge, Cambridge University Press, p. 57−149 −, apud Croft (2001: 1985): verbe care încorporează modalitatea de mișcare (engl. manner incorporating) și verbe care încorporează parcursul (engl. path incorporating). În abordările "construcționiste", această disticție corespunde distincției telic (inacuzative)/atelic (inergative) − vezi infra, 4.4. 16 Intranzitive, în terminologia folosită de autoare. 17 P.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
in Lexical Forms, în: T. Shopen (ed.), Language Typology and Syntactic Description, vol. 3, Grammatical Categories and the Lexicon, Cambridge, Cambridge University Press, p. 57−149 −, apud Croft (2001: 1985): verbe care încorporează modalitatea de mișcare (engl. manner incorporating) și verbe care încorporează parcursul (engl. path incorporating). În abordările "construcționiste", această disticție corespunde distincției telic (inacuzative)/atelic (inergative) − vezi infra, 4.4. 16 Intranzitive, în terminologia folosită de autoare. 17 P. Donaldio, "L'ipotesi inaccusativa e i verbi di movimento in

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inacuzative)/atelic (inergative) − vezi infra, 4.4. 16 Intranzitive, în terminologia folosită de autoare. 17 P. Donaldio, "L'ipotesi inaccusativa e i verbi di movimento in italiano e in francese", ms., Università di Napoli. 18 Autorul notează că, în bască, verbele inacuzative de mișcare au subiect în absolutiv, dar selectează și complemente direcționale. 19 Holmer (1999) susține că aceeași analiză poate fi extinsă, în bască, și la verbele inacuzative de tip saiatu 'a încerca'. 20 Hoekstra și Mulder (1990) − T. Hoekstra

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
e in francese", ms., Università di Napoli. 18 Autorul notează că, în bască, verbele inacuzative de mișcare au subiect în absolutiv, dar selectează și complemente direcționale. 19 Holmer (1999) susține că aceeași analiză poate fi extinsă, în bască, și la verbele inacuzative de tip saiatu 'a încerca'. 20 Hoekstra și Mulder (1990) − T. Hoekstra, R. Mulder, "Unergatives as Copular Verbs: Locational and Existential Predication", The Linguistic Review, 7, p. 1−79 −, apud Levin și Rappaport Hovav (1995: 126), includ în clasa

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
inacuzative de tip saiatu 'a încerca'. 20 Hoekstra și Mulder (1990) − T. Hoekstra, R. Mulder, "Unergatives as Copular Verbs: Locational and Existential Predication", The Linguistic Review, 7, p. 1−79 −, apud Levin și Rappaport Hovav (1995: 126), includ în clasa verbelor de existență verbe ca sit 'a sta', stand 'a sta în picioare', lie 'a sta întins'. 21 R. Mulder, P. Wehrmann, "Locational Verbs as Inaccusatives", în: H. Bennis, A. van Kemenade (eds.), Linguistics in the Netherlands, Dordrecht, Foris, p. 111

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
saiatu 'a încerca'. 20 Hoekstra și Mulder (1990) − T. Hoekstra, R. Mulder, "Unergatives as Copular Verbs: Locational and Existential Predication", The Linguistic Review, 7, p. 1−79 −, apud Levin și Rappaport Hovav (1995: 126), includ în clasa verbelor de existență verbe ca sit 'a sta', stand 'a sta în picioare', lie 'a sta întins'. 21 R. Mulder, P. Wehrmann, "Locational Verbs as Inaccusatives", în: H. Bennis, A. van Kemenade (eds.), Linguistics in the Netherlands, Dordrecht, Foris, p. 111−122, apud Levin

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sta întins'. 21 R. Mulder, P. Wehrmann, "Locational Verbs as Inaccusatives", în: H. Bennis, A. van Kemenade (eds.), Linguistics in the Netherlands, Dordrecht, Foris, p. 111−122, apud Levin și Rappaport Hovav (1995: 120). 22 Avram (2003: 193) arată că verbele de emisie de sunete sunt greu de clasificat în inacuzative sau inergative. 23 B. Levin, G. Song, B. T. S. Atkins, "Making Sense of Corpus Data: A Case Study of Verbs of Sound", International Journal of Corpus Linguistics, 2, p.

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a susține că predicatele psihologice nu încalcă UTAH. 27 L. Garcia ì Solè, La teoria temàtica, teză de doctorat, Universitat Autònoma de Barcelona, apud Cinque (1988: 525, nota 6). 28 Pentru contexte de tipul Răceala (se) trece. 29 Pentru acest verb nu am înregistrat forma se macerează decât cu sens pasiv, în construcții de tipul: Rădăcinile tăiate se macerează șapte zile în frigider. 30 Cu verbul a involua, ca urmare a sensului său, nu este posibilă utilizarea agentivă. 31 Numai pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1988: 525, nota 6). 28 Pentru contexte de tipul Răceala (se) trece. 29 Pentru acest verb nu am înregistrat forma se macerează decât cu sens pasiv, în construcții de tipul: Rădăcinile tăiate se macerează șapte zile în frigider. 30 Cu verbul a involua, ca urmare a sensului său, nu este posibilă utilizarea agentivă. 31 Numai pentru contexte de tipul Uleiul s-a ales deasupra apei. 32 Folosirea adjectivală a participiului este însă posibilă pentru forma negativă: om nemers la școală, asociată

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
său, nu este posibilă utilizarea agentivă. 31 Numai pentru contexte de tipul Uleiul s-a ales deasupra apei. 32 Folosirea adjectivală a participiului este însă posibilă pentru forma negativă: om nemers la școală, asociată, de obicei, cu citirea rezultativă. 33 Verbele a se rarefia și a se rări sunt considerate ca denotând dispariția progresivă (Aerul se rarefiază în cameră; Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea orașului se răresc). 34 Ca verb de emisie de lumină și de căldură

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
asociată, de obicei, cu citirea rezultativă. 33 Verbele a se rarefia și a se rări sunt considerate ca denotând dispariția progresivă (Aerul se rarefiază în cameră; Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea orașului se răresc). 34 Ca verb de emisie de lumină și de căldură (Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim). 35 Ca verb de emisie de lumină și de sunet (Norii se descarcă). 36 L. Levin, Operations on Lexical Forms: Unaccusative Rules in Germanic Languages, teză de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
considerate ca denotând dispariția progresivă (Aerul se rarefiază în cameră; Cu cât te apropii de oraș, copacii de pe marginea orașului se răresc). 34 Ca verb de emisie de lumină și de căldură (Lumina sfântă se aprinde la Ierusalim). 35 Ca verb de emisie de lumină și de sunet (Norii se descarcă). 36 L. Levin, Operations on Lexical Forms: Unaccusative Rules in Germanic Languages, teză de doctorat, MIT, Cambridge, Mass. 37 M. Baker, J. Johnson, I. Roberts, "Passive Arguments Raised", Linguistic Inquiry

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Argument and the Semantics of Voice, ms., University at Massachussets at Amherst. 43 A. Kratzer, The Event Argument and the Semantics of Voice, ms., University of Massachusetts at Amherst; în teoria acestei autoare, argumentul extern nu este un argument al verbului, ci este introdus de un centru separat, Voice (apud Alexiadou și Anagnostopoulou 2004: 119). 44 A. Marantz, "No Escape from Syntax: Don't Try Morphological Analysis in the Privacy of Your Own Lexicon", în: A. Dimitriadis, L. Siegel et al

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
R. D. van Valin, Jr., Functional Syntax and Universal Grammar, Cambridge, Cambridge University Press. 67 R. D. van Valin, Jr., R. J. LaPolla, Syntax: Structure, Meaning and Function, Cambridge, Cambridge University Press. 68 Tema incrementală constituie un adaos al predicatului (verbului), de obicei în structuri idiomatice sau locuționale. 69 Levin și Rappaport Hovav (2005: 60) notează că, la Dowty, cauza are prioritate față de mișcare în stabilirea distincției dintre Agent și Pacient; mișcarea este o implicatură a Protorolului Agent numai dacă aceasta

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
un accident. 70 Această observație este prea "tare", iar principiul selecției argumentelor nu se poate aplica limbilor ergative, în măsura în care noțiunea de subiect este relevantă pentru acestea (vezi Capitolul 2, 4.1.2.). 71 Acest exemplu ilustrează, o dată în plus, că verbe cu același sens pot avea comportament sintactic diferit de la o limbă la alta: engl. calve este inergativ, pe când rom. a cheli este inacuzativ. 72 A. E. Goldberg, Constructions: A Construction Grammar Approach to Argument Structure, Chicago, University of Chicago Press

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
the Compositional Nature of Aspect, Dordrecht, D. Reidel, apud Van Hout (2004: 65). 81 H. de Hoop, Case Configuration and Noun Phrase Interpretation, teză de doctorat, Groningen University; publicată în 1996, New York, Garland. 82 A. van Hout, Event Semantics of Verb Frame Alternations: A Case Study of Dutch and its Acquisition, teză de doctorat, Tilburg University. 83 A. van Hout, "Event Semantics in the Lexicon-Syntax Interface: Verb Frame Alternations in Dutch and Their Acquisition", în: C. Tenny, J. Pustejovsky (eds.), Events

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Groningen University; publicată în 1996, New York, Garland. 82 A. van Hout, Event Semantics of Verb Frame Alternations: A Case Study of Dutch and its Acquisition, teză de doctorat, Tilburg University. 83 A. van Hout, "Event Semantics in the Lexicon-Syntax Interface: Verb Frame Alternations in Dutch and Their Acquisition", în: C. Tenny, J. Pustejovsky (eds.), Events as Grammatical Objects: The converging Perspectives of Lexical Semantics, Logical Semantics, and Syntax, Stanford, CSLI Publications, p. 239−277. 84 C. Smith, "Jespersen's Move and

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]