152,767 matches
-
rurale în sensul programului pașoptist, desființându-se relațiile feudale în agricultură și procedându-se la o împroprietărire a țărănimii clăcașe. Prin Legea rurală din 14/26 august 1864, peste de familii de țărani au fost împroprietărite cu loturi de teren agricol, iar aproape alți de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor și lipsa utilajelor agricole moderne au dus la
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
cu loturi de teren agricol, iar aproape alți de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor și lipsa utilajelor agricole moderne au dus la scăderea producției agricole în următorii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabilă. Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorința de pământ a
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
alți de săteni au primit locuri de casă și de grădină. Țăranii împroprietăriți au devenit contribuabili la bugetul de stat, rezultând astfel o lărgire a bazei de impozitare. Fragmentarea terenurilor și lipsa utilajelor agricole moderne au dus la scăderea producției agricole în următorii ani, dar repartizarea ei a fost mai echitabilă. Reforma agrară din 1864, a cărei aplicare s-a încheiat în linii mari în 1865, a satisfăcut în parte dorința de pământ a țăranilor, a desființat servituțile și relațiile feudale
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
municipiu. Primarul orașului este Renato Usatîi, care ocupă această funcție din 2015. Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri fondului silvic și destinate protecției mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. O bună parte din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de aceea valorificarea acestora este minimă. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au utilizare agricolă. Clima este temperat continentală ca în restul țării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase episodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheț, zăpadă și
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în partea de sud și sud-vest și FSS „Rândunica” - în partea nord-vest, Pădurea „Cosmonauților” în sud-vest. În nord-vestul orașului se localizează "„Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți”" ce reprezintă un sistem alcătuit din perdele forestiere de protecție a câmpurilor agricole atribuită la categoria Arii cu management multifuncțional. Sistemul forestier de protecție este format din două categorii de perdele forestiere: perdele forestiere de protecție create pe perimetrul sistemului și perdele forestiere de protecție create între câmpurile agricole, care fac conexiune, formate
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
de protecție a câmpurilor agricole atribuită la categoria Arii cu management multifuncțional. Sistemul forestier de protecție este format din două categorii de perdele forestiere: perdele forestiere de protecție create pe perimetrul sistemului și perdele forestiere de protecție create între câmpurile agricole, care fac conexiune, formate între perdelele forestiere din perimetrul sistemului de perdele forestiere. Atât Sistemul de perdele forestiere, cât și Fâșiile silvice, spațiile verzi urbane oferă protecția solului contra eroziunii, previne alunecările de teren, ameliorează situația sanitaro-ecologică, oferă posibilitatea organizării
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
FM (87,50 - 108,00 MHz cu o rată de 50 kHz) și VHF (65,81 - 74,00 MHz cu o rată de 30 kHz) La Bălți activează Institutului de Cercetări de Câmp „Selecția” specializat în ameliorarea și selecția culturilor agricole, elaborarea sistemelor de agricultură durabilă, perfecționarea tehnologiilor de cultivare a culturilor de câmp. Pe câmpurile Republicii Moldovei se cultivă 79 soiuri și hibrizi creați la ICCC „Selecția”, inclusiv: 16 soiuri de grâu de toamnă; 5 soiuri de orz de toamnă
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Falutex”, SA „Bălțeanca”, SA „Rada”, ș.a. Cea mai mare fabrică ce activează în industria materialelor constructoare din Bălți este „CMC-Knauf”, care produce amestecuri din ghips. Industria prelucrării metalelor este reprezentată de „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Republica Moldova și de fabrică deschisă de către concernul german Draexlmaier, care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile. Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
agricole din Republica Moldova și de fabrică deschisă de către concernul german Draexlmaier, care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile. Deși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din raioanele adiacent . În domeniul floriculturii activează două întreprinderi S.A. „Codru Nord”, SRL „Floribel”, care asigură populația republicii cu plante-flori
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
vază era și tatăl său, generalul Ion Argetoianu. În timpul Primului Război Mondial, Partidul Conservator, care fusese după 1880 una dintre principalele două forțe politice din România, se fracționalizează, motive de conflict fiind, printre alele, intrarea României în război de partea Antantei, reforma agricolă și participarea la guverare. În privința reformei agricole, Argetoianu, un moșier înstărit, se remarcă prin împotrivirea fățișă la planurile Guvernului Brătianu de a înfăptui o reîmpărțire a ternurilor în defavoarea marilor proprietari. Ca urmare a trecerii acestui act legislativ și a înfăpturii
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
Argetoianu. În timpul Primului Război Mondial, Partidul Conservator, care fusese după 1880 una dintre principalele două forțe politice din România, se fracționalizează, motive de conflict fiind, printre alele, intrarea României în război de partea Antantei, reforma agricolă și participarea la guverare. În privința reformei agricole, Argetoianu, un moșier înstărit, se remarcă prin împotrivirea fățișă la planurile Guvernului Brătianu de a înfăptui o reîmpărțire a ternurilor în defavoarea marilor proprietari. Ca urmare a trecerii acestui act legislativ și a înfăpturii Marii Uniri, care lărgește semnificativ baza electortală
Constantin Argetoianu () [Corola-website/Science/297437_a_298766]
-
nordul republicii, la o distanță de 167 km de capitala țării, pe lungimea căii ferate Bălți-Ocnița, el este situat între orașele Bălți, Soroca, Rîșcani și Edineț. Suprafața totală a resurselor funciare ale orașului sunt de 1830 ha, din care terenurile agricole constituie 439,4 ha. Suprafața terenului intravilan este de 864 ha, terenurile fondului silvic constituie 83 ha. Pe teritoriul orașului este un lac cu o suprafață totală de 30 ha. În anul 1922, în cadrul reformei agrare din Basarabia, 43 de
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
societăți pe acțiuni, 51 cooperative, 12 întreprinderi de stat și 5 întreprinderi municipale. Baza economiei orașului o formează circa 20 agenți economici mari. Industria de azi a orașului este reprezentată de întreprinderi moderne, care prelucrează aproape toate felurile de produse agricole: sfecla de zahăr, tutun, porumb pentru semințe, lapte și carne. Sunt fabricate utilaje pentru frigorifere industriale, mobilă, ambalaje din lemn și mase plastice, confecții, produse de panificație, de cofetărie etc. Întreprinderile din orașul Drochia livrează marfă în România, Ucraina, Rusia
Drochia () [Corola-website/Science/297483_a_298812]
-
și Instrucțiunii Publice. Guvernul s-a confruntat încă de la început cu efectele celei mai mari crize economice pe care o cunoscuse România până atunci. Criza s-a accentua sub guvernarea conservatoare, din cauza unei secete severe care a compromis complet producția agricolă a anului 1899, precum și a "„ineficienței și nepriceperii guvernului de a remedia criza financiară care bântuia în țară și care amenința să ia proporții dezastroase.”" Pentru a face față situației, la 9 aprilie 1900, guvernul este remaniat, Take Ionescu înlocuindu
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
O parte inseparabilă a raionului sunt lăcașele de cult, construite de-a lungul secolelor de comunitățile de oameni. Aici secole la rînd s-a transmis din neam în neam credința străbunilor. În raion funcționează cîteva secții de prelucrare a producției agricole. Ialovenenii produc mezeluri, conserve din legume, carne. Cea mai solidă întreprindere e "Valul Traian" de la Văratic, specializată în producerea mezelurilor, cunoscută deja și pe piața europeană. Binecunoscută în republică e și S.A. "Sandriliona" din centrul raional Ialoveni, specializată în producerea
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
Uetliberg. „Plămânii verzi” ai orașului includ zonele vaste de pădure Adlisberg, Zürichberg, Käferberg, Hönggerberg și Uetliberg. Parcuri mari sunt de asemenea situate de-a lungul lacului (Zurichhorn și Enge). În plus, suprafața cultivata prin parcuri și grădini este slăbit. Terenurile agricole sunt situate în apropiere de Affoltern și Seebach. Din suprafața totală a municipiului Zürich (în 1996, fără lac), 45,4% sunt așezări, industrie și comerț, 15,5% sunt transporturi, 26,5% sunt păduri, 11%: este agricultură și 1,2% este
Zürich () [Corola-website/Science/297491_a_298820]
-
aerului este 9 °C. Minimul absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie-februarie (25-27 °C sub zero) și maximul - lunii iulie (+36 °C). Suprafața totală a orașului Călărași este de 4.233 ha, din acestea 2.279 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Structura terenurilor cu destinație agricolă este reprezentată de terenuri arabile 885 ha, culturi multianuale 881 ha, dintre care viile ocupă 476 ha, livezile 404 ha, pășuni și fânețe 485 ha. Spațiile verzi ocupă 768 ha: pădurile 732 ha, restul fiind
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
absolut al temperaturii revine lunilor ianuarie-februarie (25-27 °C sub zero) și maximul - lunii iulie (+36 °C). Suprafața totală a orașului Călărași este de 4.233 ha, din acestea 2.279 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Structura terenurilor cu destinație agricolă este reprezentată de terenuri arabile 885 ha, culturi multianuale 881 ha, dintre care viile ocupă 476 ha, livezile 404 ha, pășuni și fânețe 485 ha. Spațiile verzi ocupă 768 ha: pădurile 732 ha, restul fiind fâșii de protecție și tufișuri
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
rezervației s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de Quercus pubescens. La sud, în râpă, această dumbravă se mărginește cu o pădure de stejar, la vest - cu o pădure de stejar fără carpen, iar la nord se întind terenuri agricole. Aici vegetează 160 de specii de plante ierboase. 15 specii de plante sunt rare (Rhamnus tinctoria, Cotoneaster meanocarpa, Amygdalus nana, Schivereckia podolica, Poa podolica, Dictamnus gymnistylis, Saxifraga tridactylites, Aurinia saxatilis, Asperula tinctoria, Asplenium ruta-muraria, A.trichomanes, Cystopteris fragilis, Adonis vernalis
Raionul Edineț () [Corola-website/Science/297497_a_298826]
-
legătură care leagă sudul "Mării Adriatice", cu Marea Egee și Europa Centrală. Conform unor surse, Bitola este doilea oraș ca mărime din țară, și pentru alții al treilea . Bitola este, de asemenea, centrul municipiului Bitola. Bitola este un important centru industrial, agricol, comercial, educațional și cultural. Bitola are unul dintre cele mai vechi teatre și cel mai prestigios din țară. În mod tradițional un centru comercial puternic, Bitola este, de asemenea cunoscut ca orașul consulaltelor. La un moment dat în timpul dominației otomane
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
și afluentul lui Lunguța. Relieful orașului Căușeni este foarte accidentat, înconjurat de dealuri. Denumirea localității ne vorbește despre forma reliefului - căuș, care este mărginit de dealuri. Suprafața totală a orașului este de 10.030 ha., dintre care terenurile cu destinație agricolă ocupă 5.980 ha sau 59,6%. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 257,5 ha dintre care cea mai mare parte o ocupă plantațiile forestiere de producție 120,4 ha sau circa 47% din total. Fondul acvatic cu
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
În prezent orașul are peste 18 mii de locuitori. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații. Structura etnică a orașului conform recensământului populației
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]
-
populației din 2004: Orașul Căușeni are o economie dezvoltată. Ramurile de bază ale economiei orașului sunt: Industria alimentară, de panificație și a materialelor de construcție. În localitate activează 125 de societăți cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale și 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Semințe-Agro” S.A. și „Elevatorul” S.A. În oraș funcționează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informații și telecomunicații cu 3300 de abonați. Se preconizează deschiderea
Căușeni () [Corola-website/Science/297519_a_298848]