152,767 matches
-
s-au schimbat. Plutele au dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu mai cunoaște variațiile din trecut, au apărut lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei. La apogeu, zona industrială și agricolă a municipiului includea: un combinat de îngrășăminte chimice și unul de fire și fibre sintetice ("Platforma Săvinești-Roznov") o fabrică de utilaje agricole ("Mecanica Ceahlău"), o fabrică de hârtie și cartoane ("Comuna din Paris"), una de celuloză și hârtie ("Reconstrucția"), o
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
au apărut lacuri de acumulare și baraje care modifică în întregime aspectul albiei. La apogeu, zona industrială și agricolă a municipiului includea: un combinat de îngrășăminte chimice și unul de fire și fibre sintetice ("Platforma Săvinești-Roznov") o fabrică de utilaje agricole ("Mecanica Ceahlău"), o fabrică de hârtie și cartoane ("Comuna din Paris"), una de celuloză și hârtie ("Reconstrucția"), o fabrică de mobilă, una de semifabricate lemnoase (Combinatul de Prelucrare a Lemnului), una de cărămidă și țiglă ("Zonoceram"), una de tricotaje ("8
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
în 1838. Conform lui Basett și lui Crompton (1975) ambrozia a fost studiată de către Palliser în 1863. În Canada s-a descoperit polenul acestei specii, cu o vechime de peste 60000 ani - datat din perioada interglaciară. Intensificarea transporturilor intercontinentale a produselor agricole (cartofi, cereale, semințe de trifoi) a facilitat răspândirea acestei specii pe alte continente. Prezența Ambrosiei pe continentul European a fost semnalată prima oară în 1863 în Germania și în 1870 în Elveția. Datorită slabei sale competivități și aclimatizări - răspândirea speciei
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
asupra acestei specii în România datează din 1908 - planta fiind prezentă în zona Banat, Sighet, Moldova, Muntenia și Ploiești. În această perioadă s-au identificat doar exemplare individuale sau populații foarte mici. După anul 1990 pe teritoriul României numeroase terenuri agricole au fost abandonate, au avut loc defrișări masive în sectorul silvic, astfel Ambrozia s-a extins foarte mult în flora spontană, invadând inclusiv culturile agricole. În contextul încălzirii globale a crescut foarte mult producția de polen de ambrozie. Cantitatea de
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
doar exemplare individuale sau populații foarte mici. După anul 1990 pe teritoriul României numeroase terenuri agricole au fost abandonate, au avut loc defrișări masive în sectorul silvic, astfel Ambrozia s-a extins foarte mult în flora spontană, invadând inclusiv culturile agricole. În contextul încălzirii globale a crescut foarte mult producția de polen de ambrozie. Cantitatea de polen se dublează în perioadele de secetă și temperaturi crescute. Persoanele sensibile au probleme toată vara din cauza acestui polen, cele mai frecvente simptome fiind strănuturile
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
autohtonă.Mai mult, automobilele compacte și oarecum accesibile, bazate pe platforma fostelor modele Fiat (produse în colaborare cu Zastava și FSO) care erau potrivite pentru piața egipteană. Nasr și-a extins linia de producție pentru a construi vehicule utilitare și agricole precum camioanele. Cu trecerea anilor cel mai bine vândut model de la Nasr, Nasr 128 GLS, a început să își arate vârsta (design care nu a mai fost modificat din anii '70). În consecință, Nasr a început să producă o nouă
Nasr (companie de automobile) () [Corola-website/Science/317115_a_318444]
-
arse, căptușit în exterior cu blocuri masive de piatră. Aceste construcții monumentale reflectă organizarea socială și centralizarea autorității din acea perioadă. Descoperirile recente făcute în situl arheologic, sanctuarul Göbekli Tepe din Turcia au schimbat perspectiva istorică, conform căreia, doar populațiile agricole stabilite au ridicat monumente importante. Templele monolitice descoperite la Gobekli Tepe datează din anii 9000 î.Hr. și nu au putut fi construite decât de vânători-culegători, deoarece în aceea perioadă agricultura încă nu se dezvoltase. Structura sanctuarului alcătuită din stâlpii de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
numeroase regiuni, inclusiv în America și în China. Civilizațiile care s-au stabilit în Orientul Mijlociu, în jurul Mării Mediterane și în nordul Indiei, sunt printre cele mai vechi și mai bine cunoscute. Primele civilizații au apărut, în general, odată cu dezvoltarea culturilor agricole irigate. Comunitățile compacte și stabile care s-au format în aceste condiții aveau o organizare socială ce urmăreau simplificarea modului de construcție și susținerea sistemelor de irigare sau a altor proiecte importante. Pe Valea Indului, primele vestigii ale civilizației datează
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
În România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada 1949-1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă. Început întâi
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
În România, Partidul Comunist Român a desfășurat în perioada 1949-1962 procesul de colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă. Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat între
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
colectivizare, ce a constat în confiscarea aproape a tuturor proprietăților agricole private din țară și comasarea lor în ferme agricole administrate de stat. În România, colectivizarea a fost similară cu cea efectuată în URSS, prin aceea că a înglobat terenurile agricole ce puteau fi adunate într-o fermă colectivă. Început întâi greoi și haotic, procesul de colectivizare a stagnat între 1953 și 1956, fiind apoi reluat cu agresivitate și dus la final în 1962. Numeroși țărani, atât săraci, cât și mai
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
pentru comuniști la alegerile ce urmau să fie organizate. Prin această reformă, de pământ au fost date în proprietatea a . În 1948, țărănimea reprezenta aproximativ 75% din populația țării. Pe baza fenomenului de permanentă fărâmițare a micilor proprietăți de teren agricol și a crizei agriculturii din perioada războiului, liderii comuniști erau convinși că micile proprietăți agricole sunt inerent nerentabile, că sunt condamnate la înapoiere tehnologică și că nu se pot moderniza. De asemenea, ei considerau că soluția acestei probleme o constituie
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
fost date în proprietatea a . În 1948, țărănimea reprezenta aproximativ 75% din populația țării. Pe baza fenomenului de permanentă fărâmițare a micilor proprietăți de teren agricol și a crizei agriculturii din perioada războiului, liderii comuniști erau convinși că micile proprietăți agricole sunt inerent nerentabile, că sunt condamnate la înapoiere tehnologică și că nu se pot moderniza. De asemenea, ei considerau că soluția acestei probleme o constituie exploatarea agricolă pe suprafețe mari și că singura entitate capabilă să adune aceste proprietăți mari
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
a crizei agriculturii din perioada războiului, liderii comuniști erau convinși că micile proprietăți agricole sunt inerent nerentabile, că sunt condamnate la înapoiere tehnologică și că nu se pot moderniza. De asemenea, ei considerau că soluția acestei probleme o constituie exploatarea agricolă pe suprafețe mari și că singura entitate capabilă să adune aceste proprietăți mari și să le administreze eficient este statul. În perioada 1945-1949, Partidul Comunist, la nivel declarativ, susținea mica proprietate agricolă — așa cum arată broșurile electorale din anul 1945 — deși
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
considerau că soluția acestei probleme o constituie exploatarea agricolă pe suprafețe mari și că singura entitate capabilă să adune aceste proprietăți mari și să le administreze eficient este statul. În perioada 1945-1949, Partidul Comunist, la nivel declarativ, susținea mica proprietate agricolă — așa cum arată broșurile electorale din anul 1945 — deși rezoluția PMR din februarie 1948 recomanda deja cooperația ca mijloc de ameliorare a situației economice. În realitate, comuniștii erau adepții dogmei marxist-leniniste conform căreia „mica proprietate generează capitalism zi de zi, ceas
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
predea statului o parte semnificativă din producția gospodăriilor lor. Dimensiunile acestui impozit în natură au variat. De multe ori, țăranii erau lăsați doar cu grâul de sămânță pentru anul următor, iar uneori nici cu acesta. Prin sistemul cotelor, multe gospodării agricole mari din zona rurală au fost duse la ruină, ceea ce a cauzat sărăcirea satelor românești în ansamblul lor (inclusiv a țăranilor săraci, pe care comuniștii îi sprijineau declarativ). Procesul de colectivizare a început violent în martie 1949, cu decretul 84
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
intrat efectiv în vigoare chiar din noaptea următoare, fiind aplicat pe loc. Proprietarii au fost luați noaptea din casele lor și li s-a fixat, ilegal, domiciliu forțat în diverse localități. Proprietățile au fost confiscate în întregime, cu tot cu animale, mașini agricole și clădiri. Multe dintre cele câteva mii de foste locuințe ale proprietarilor au fost transformate în sedii de GAS-uri, GAC-uri, posturi de poliție. Propaganda vremii a prezentat pe cei expropriați ca fiind „moșieri”, dar în realitate în multe
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
aici colectivizarea ca mijloc de represiune. În 1953, Stalin a murit iar presiunile Uniunii Sovietice asupra statelor europene ocupate privind colectivizarea au scăzut. Astfel, colectivizarea în România a stagnat între 1953 și 1955, regimul comunist lucrând doar la consolidarea Gospodăriilor Agricole Colective deja existente. În 1956 guvernul comunist a reluat discursul politic și planurile pentru continuarea colectivizării. Anul 1956 a fost marcat de evenimentele din Ungaria și aceste planuri au rămas în acel an neconcretizate de teama unor noi proteste. În
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
aprilie 1962, la care au participat 11 000 de țărani, numărul țăranilor invitați fiind o aluzie la numărul victimelor Răscoalei din 1907. Dej a raportat că formele socialiste de proprietate dețineau 96% din terenul arabil și 93,4% din suprafața agricolă. Chiar dacă în România procesul a fost îndelungat, fruntașii partidului erau convinși că se descurcaseră cel mai bine din lagărul comunist. "Nu în toate țările socialismul a învins definitiv în toate sectoarele" a afirmat Ceaușescu în ședința Biroului Politic din februarie
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
a țăranilor ucraineni din 1932-1933. Primul stat care a renunțat la ideea colectivizării a fost Iugoslavia lui Tito, în 1953. De asemenea, Polonia a încetat procesul în 1956, în cele două țări proprietatea de stat și cea privată în domeniul agricol coexistând pe durata regimului comunist. Ungaria, după un experiment cu colectivizarea stalinistă, a permis proprietatea privată asupra unor terenuri mici, lăsând creșterea animalelor în seama sectorului agricol privat și concentrând atenția sectorului de stat asupra cultivării cerealelor pe arii extinse
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
1956, în cele două țări proprietatea de stat și cea privată în domeniul agricol coexistând pe durata regimului comunist. Ungaria, după un experiment cu colectivizarea stalinistă, a permis proprietatea privată asupra unor terenuri mici, lăsând creșterea animalelor în seama sectorului agricol privat și concentrând atenția sectorului de stat asupra cultivării cerealelor pe arii extinse. Alte țări, cum ar fi RDG, Bulgaria și Cehoslovacia, au implementat și ele colectivizarea masivă, dar țăranii muncitori la fermele agricole au fost plătiți similar celor din
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
lăsând creșterea animalelor în seama sectorului agricol privat și concentrând atenția sectorului de stat asupra cultivării cerealelor pe arii extinse. Alte țări, cum ar fi RDG, Bulgaria și Cehoslovacia, au implementat și ele colectivizarea masivă, dar țăranii muncitori la fermele agricole au fost plătiți similar celor din industrie, și li s-a permis și să cultive loturi individuale, ceea ce a ajutat la evitarea dezastrului total al economiei socialiste. Ca urmare a colectivizării, relațiile economice existente anterior în agricultura românească au fost
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
colectivizării, relațiile economice existente anterior în agricultura românească au fost distruse. Mult lăudata agricultură socialistă a arătat semne evidente de slăbiciune, intrând adesea în criză. În anii 1980, efectivele de animale crescute în micile gospodării țărănești, pe 15% din suprafața agricolă totală rămasă în afara CAP-urilor reprezenta aproximativ 50% din efectivele totale. Criza economică din acea perioadă a dus sistemul la colaps, țăranii colectivizați ajungând să sufere de foame. După căderea regimului comunist în 1989, toate forțele politice au fost de
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
colaps, țăranii colectivizați ajungând să sufere de foame. După căderea regimului comunist în 1989, toate forțele politice au fost de acord că acest sistem trebuie să fie schimbat și CAP-urile au fost desființate. Reconstituirea dreptului la proprietate pe terenurile agricole este un proces îndelungat și greoi, dar a cărui derulare a reprezentat singura soluție de revenire la relațiile economice capitaliste în agricultură. Astfel, în 1991, guvernul condus de Petre Roman și dominat de FSN a promovat o primă lege de
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
al schimbului de mărfuri, dar și de idei. Având la bază o economie a cărei esență consta în schimbul de mărfuri, civilizația islamică se dezvoltă și se extinde, în contrast cu cea creștină, indiană sau chineză ale căror societăți erau adaptate unei aristocrații agricole. Are loc o expansiune a credinței islamice, la aceasta contribuind și misionarii sufiști care se deplasau în întreaga lume. Mulți oameni de știință și filozofi musulmani participau la dezbateri ce aveau un caracter umanist și rațional. Drept urmare, majoritatea scrierilor islamice
Epoca de aur a islamului () [Corola-website/Science/317215_a_318544]