152,767 matches
-
Mondială în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009-2013. Exploatațiile de subzistență diminuează performanța sectorului agricol în general. Atât terenurile, cât și forța de muncă sunt folosite sub potențialul lor economic. Lipsa de competitivitate este determinată de forța de muncă agricolă excesivă. În plus, exploatațiilor de subzistență le lipsesc capitalul și o pregătire profesională corespunzătoare a fermierilor, aspect care are drept rezultat venituri foarte mici în urma activității depuse. În consecință, agricultorii din fermele de subzistență nu au, practic, nici motivația, nici
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
foarte mici în urma activității depuse. În consecință, agricultorii din fermele de subzistență nu au, practic, nici motivația, nici capacitatea de a respecta standardele europene inclusiv pe cele referitoare la calitatea mediului, bunăstarea animalelor și siguranța alimentară. Aproape jumătate din suprafața agricolă este lucrată de exploatații de subzistență, care mențin eficiența agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari care obțin, de altfel, rezultate bune. În prezent (iulie 2010) aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de subzistență nu au, practic, nici motivația, nici capacitatea de a respecta standardele europene inclusiv pe cele referitoare la calitatea mediului, bunăstarea animalelor și siguranța alimentară. Aproape jumătate din suprafața agricolă este lucrată de exploatații de subzistență, care mențin eficiența agricolă generală la un nivel scăzut, contrabalansând realizările fermelor mari care obțin, de altfel, rezultate bune. În prezent (iulie 2010) aproximativ 3,5 milioane de ferme au terenuri de mai puțin de un hectar, fapt care le împiedică să acceseze fonduri
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cel industrial, precum și grâul de sămânță. Pentru panificație se consumă 3,5 de milioane tone de grâu. Prin comparație, în Bulgaria cererea internă este de 2,2 milioane de tone de grâu anual. În anul 2007, peste 60% din culturile agricole au fost distruse de secetă, iar România a obținut o producție de grâu de 3 milioane de tone, fiind apreciată de specialiști drept cea mai mică din 1940. În anul 2008, prețul cu care se comercializa tona de grâu era
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
respective deținea o cotă de 70% din recolte. Productivitatea a fost în România de 3,4 tone/ha, Franța - 9,1 tone/ha, Italia 8,2 tone/ha, Ungaria - 6,4 tone/ha și Bulgaria - 4,2 tone/ha. Potențialul agricol la porumb ar fi de 14-15 tone/ ha, dacă s-ar face agricultură în stil european. În anul 2009, au fost cultivate 3.000 de hectare cu porumb modificat genetic. Consumul de orez de pe piața românească este de circa 100
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
000 de hectare, față de 44.000 de hectare în 2007. Producția de soia, pe ani: În anii 1980-1989 mazărea s-a cultivat constant pe 50-95 mii de hectare. Apoi, suprafețele s-au restrâns după anul 1990, datorită desființării multor societăți agricole, complexe și ferme zootehnice de stat. În anul 2001, mazărea s-a cultivat pe 11.214 hectare. Producțiile medii obținute sunt în jur de 1500 kg/ha, dar în condițiile aplicării unor tehnologii corespunzătoare se pot obține 2000-4000 kg/ha
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de 6,52 miliarde bucăți. În anul 1997, producția internă la carne de pasăre înregistra un total de 105.600 tone și 1,450 miliarde bucăți la ouă de consum. Pe piața de carne de pasăre, concurenții principali sunt Transavia, Agricola Bacău, Avicola Buzău, Avicola Călărași, Avicola Crevedia, Agroli, Agrisol Internațional și Ave Impex. În anul 2003, apicultura din România a înregistrat cea mai mare producție de până atunci, peste 20.000 tone de miere, cu o valoare de 45-48 milioane
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
că o mare suprafață de teren poate fi convertită pentru cultura bio și pentru că europenii consumă din ce in ce mai mult produse sănătoase. În România, suprafața cultivată cu produse bio este de peste 70.000 de hectare în 2006, adică sub 1% din potențialul agricol al țării. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
suprafața cultivată cu produse bio este de peste 70.000 de hectare în 2006, adică sub 1% din potențialul agricol al țării. Aceasta în ciuda faptului că, potrivit studiilor, România ar putea produce în sistem ecologic în jur de 10-15% din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă puțin sub 100.000 hectare. Exporturile de produse bio din România au crescut în 2010, atingând un nivel record, de 100 milioane de euro
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
hectare, depășind astfel Italia, cu 1,1 milioane hectare, Olanda, cu afaceri în domeniul agriculturii ecologice de 647 milioane de euro în 2009, în creștere cu 11% față de 2008. Piața produselor pentru protecția plantelor reunește erbicide, semințe, îngrășăminte și unelte agricole, iar valoarea anuală este de 140 de milioane de euro în 2010. Suma cheltuită pentru fiecare hectar de teren agricol era de circa 14 euro în anul 2005. Sumele alocate de agricultori în statele UE pentru procurarea substanțelor de protecție
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
euro în 2009, în creștere cu 11% față de 2008. Piața produselor pentru protecția plantelor reunește erbicide, semințe, îngrășăminte și unelte agricole, iar valoarea anuală este de 140 de milioane de euro în 2010. Suma cheltuită pentru fiecare hectar de teren agricol era de circa 14 euro în anul 2005. Sumele alocate de agricultori în statele UE pentru procurarea substanțelor de protecție a plantelor variază între 150 și 200 euro la hectar, iar în țări precum Polonia și Ungaria nivelul ajunge la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
23 mii tone de tutun pentru 380 milioane euro. În anul 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9 miliarde de euro și a importat alimente de 3,7 miliarde de euro. Piața produselor din sectorul agricol a fost reglementată prin Legea 145/2014. Legea reglementează modul de desfășurare a activităților economice, de valorificare de către producătorii agricoli, persoane fizice, a produselor agricole proprii și de exercitare a comerțului cu aceste produse. Pe 11 iulie 2016, președintele Klaus
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de 2,9 miliarde de euro și a importat alimente de 3,7 miliarde de euro. Piața produselor din sectorul agricol a fost reglementată prin Legea 145/2014. Legea reglementează modul de desfășurare a activităților economice, de valorificare de către producătorii agricoli, persoane fizice, a produselor agricole proprii și de exercitare a comerțului cu aceste produse. Pe 11 iulie 2016, președintele Klaus Iohannis a promulgat "Legea supermarketurilor", prin care magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare de proveniență
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
euro și a importat alimente de 3,7 miliarde de euro. Piața produselor din sectorul agricol a fost reglementată prin Legea 145/2014. Legea reglementează modul de desfășurare a activităților economice, de valorificare de către producătorii agricoli, persoane fizice, a produselor agricole proprii și de exercitare a comerțului cu aceste produse. Pe 11 iulie 2016, președintele Klaus Iohannis a promulgat "Legea supermarketurilor", prin care magazinele mari vor fi obligate să se aprovizioneze cu produse alimentare de proveniență autohtonă, pe lanțul scurt. În
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
ales să schimbe denumirea acestor taxe, acum se numesc risturnă, remiză, discount etc, însă cuantumul acestora este identic cu cuantumul nivelului de taxe și servicii practicat până la data de 18.07.2016, cuprins între 20% - 60% din prețul produselor”. Producătorii agricoli i-au acuzat indirect pe marii retaileri, care, potrivit unor estimări din piață, controlează peste 60% din comerțul alimentar local, de „sabotaj” la adresa produselor românești, prin ieftinirea artificială a importurilor. Deși kilogramul de cartofi din Teleorman era cumpărat cu 80
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
1940, din cei 3.442 locuitori ai satului, 2.671 erau albanezi și găgăuzi (77.60%), 528 bulgari (15.34%), 232 ruși (6.74%) și 11 români (0.32%). În perioada interbelică, județul Ismail a fost împărțit în 3 regiuni agricole, cu reședința în Caracurt, Ceamașir și Curciu. Satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS care au desfășurat aici o activitate de propagandă comunistă. În sat a funcționat o celulă clanestină, care aparținea de comitetul
Caracurt, Bolgrad () [Corola-website/Science/318307_a_319636]
-
Paquette, un admirator din Wisconsin al muzicii anilor 1950, a construit un monument din inox ce reprezintă o chitară de oțel și trei discuri, fiecare disc cu numele câte unuia dintre cei trei cântăreți. Monumentul se află pe un teren agricol proprietate privată, la aproximativ patru sute de metri vest de intersecția dintre Strada 315 și Gull Avenue, la 8 km nord de Clear Lake. În zona de acces spre locul prăbușirii se află un semn în formă de ochelari. Paquette a
The Day the Music Died () [Corola-website/Science/318294_a_319623]
-
și 5 ruși. La 1 ianuarie 1940, din cei 4.034 locuitori ai satului, 3.814 erau găgăuzi (94.55%), 200 bulgari (4.96%) și 20 români (0.49%). În perioada interbelică, județul Ismail a fost împărțit în 3 regiuni agricole, cu reședința în Caracurt, Ceamașir și Curciu. Satul s-a aflat în aria de interes a activiștilor bolșevici din URSS care au desfășurat aici o activitate de propagandă comunistă. 7 locuitori ai satului au participat la Răscoala de la Tatarbunar din
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
cu numele de Budenîi. În ianuarie 1948, s-a înființat un al treilea colhoz cu denumirea "30 de ani de administrație sovietică în Ucraina". La 13 octombrie 1954, toate cele trei colhozuri au fost unite într-unul singur. În întreprinderile agricole din sat lucrează 249 de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
cu denumirea "30 de ani de administrație sovietică în Ucraina". La 13 octombrie 1954, toate cele trei colhozuri au fost unite într-unul singur. În întreprinderile agricole din sat lucrează 249 de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
unite într-unul singur. În întreprinderile agricole din sat lucrează 249 de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală generală de grad III, o grădiniță, un cămin cultural, 3 biblioteci, 2 stadioane, 2 mori, 2 brutării, o farmacie, un
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
249 de persoane. În prezent, în sat există două întreprinderi agricole private și una de stat. Zece ferme sunt de stat și doar două se află în proprietate privată. Întreprinderile agricole activează în domeniile viticulturii, legumiculturii și pomilor fructiferi. Fermele agricole cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui etc. În Curciu funcționează o școală generală de grad III, o grădiniță, un cămin cultural, 3 biblioteci, 2 stadioane, 2 mori, 2 brutării, o farmacie, un dispensar, o biserică și un muzeu. La căminul cultural își
Curciu, Bolgrad () [Corola-website/Science/318306_a_319635]
-
prezența unei mici gări de călători, CFR Palas, a unui cimitir - Constantin Predescu, a Parohiei Sf.Ap. Andrei - ce se află sub oblăduirea Arhiepiscopiei Tomisului (datează din 1920 când a fost donată o parte dintr-o casă CFR), a Grupului Școlar Agricol Palas Constanța, denumit de curând Colegiul Tehnic Pontica Constanța, situat pe Bulevardul I.C.Brătianu, și a Liceului C.F.R. Constanța, înființat în 1919, sub numele de Școala de Ucenici CFR. Între 1958-1966 acest liceu și-a încetat activitatea, dar în 1966
Palas () [Corola-website/Science/318319_a_319648]