16,557 matches
-
la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,13%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,81%) și romi (3,92%). Pentru 5,83% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,53%), dar există și minorități de romano-catolici (13,73%), reformați (4,54%), greco-catolici (3,65%), penticostali (3,07%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,53%), dar există și minorități de romano-catolici (13,73%), reformați (4,54%), greco-catolici (3,65%), penticostali (3,07%) și martori ai lui Iehova (1,17%). Pentru 6,04% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Încă din secolul al XVII-lea în Baia Sprie există un centru de ceramică, alcătuit din bresle de olari. În 1780 în oraș erau 50 de olari, ca după aproape 160 de ani, în anul 1938 numărul acestora să
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
orașului Jibou se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,89%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,45%) și romi (5,61%). Pentru 3,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști (3,86%), martori ai lui Iehova (2,11%), romano-catolici (1,45%) și greco-catolici
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
locuitorilor sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști (3,86%), martori ai lui Iehova (2,11%), romano-catolici (1,45%) și greco-catolici (1,22%). Pentru 4,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Registrele școlii confesionale calvine sunt conduse cu începere din 1746, dar instituția este mult mai veche. Învățământul de stat datează din 1895. Conform monografistului Petri Mór, aici a funcționat, către sfârșitul secolului XIX, prima grădiniță de copii din Ardeal
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
Covasna se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (62,82%). Principalele minorități sunt cele de români (31,17%) și romi (3,16%). Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (43,37%), ortodocși (29,39%) și romano-catolici (21,19%). Pentru 2,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
Pentru 2,66% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (43,37%), ortodocși (29,39%) și romano-catolici (21,19%). Pentru 2,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului aici încă din neolitic. Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor
Covasna () [Corola-website/Science/297051_a_298380]
-
în 2011, populația orașului Oravița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,46%), cu o minoritate de romi (2,35%). Pentru 10,69% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,6%), dar există și minorități de romano-catolici (3,58%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,97%). Pentru 10,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (78,6%), dar există și minorități de romano-catolici (3,58%), penticostali (2,5%) și baptiști (1,97%). Pentru 10,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primarul Oraviței este Dumitru Ursu, din PSD, iar viceprimarul Tudor Nicolae din PNL. În data de 29 septembrie 2014 a fost ales un nou viceprimar, în persoana doamnei economist Ion Lorena Nicoleta, vicepreședintă a Organizației de Femei a Partidului
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,25%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,8%) și romi (1,93%). Pentru 4,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,07%), dar există și minorități de penticostali (4,71%), romano-catolici (3,27%), reformați (1,5%) și martori ai lui Iehova (1,03%). Pentru 5,37% din
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,07%), dar există și minorități de penticostali (4,71%), romano-catolici (3,27%), reformați (1,5%) și martori ai lui Iehova (1,03%). Pentru 5,37% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
fiind cap de linie). Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Nehoiu se ridică la 10211 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11631 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,32%). Pentru 3,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,36%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 3,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
96,32%). Pentru 3,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,36%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,38%). Pentru 3,6% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al orașului era organizat în mai multe comune rurale din plaiul Buzău al județului Buzău. Astfel, centrul orașului împreună cu localitățile vecine (Păltineni, Curmătura) formau comuna Păltineni, formată din cătunele Albinari, Botele
Nehoiu () [Corola-website/Science/297049_a_298378]
-
se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (87,66%). Principalele minorități sunt cele de români (8,24%) și romi (1,89%). Pentru 2,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,66%), reformați (33,85%), ortodocși (8,76%), martori ai lui Iehova (3,47%) și unitarieni (1,89%). Pentru 2,43% din populație
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (47,66%), reformați (33,85%), ortodocși (8,76%), martori ai lui Iehova (3,47%) și unitarieni (1,89%). Pentru 2,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Stațiune cu sezon permanent, Sovata a fost menționată pentru prima data ca loc tămăduitor într-un document din 1597, dar abia în 1850 devine stațiune balneară. Este înconjurată de dealurile Cireșelu (912 m), Capela (720 m), Bechiș (1.079
Sovata () [Corola-website/Science/297054_a_298383]
-
efectuat în 2011, populația orașului Găești se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,41%), cu o minoritate de romi (1,71%). Pentru 4,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,97%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Fenomenul populării, evoluția continuă, creșterea populației orașului Găești, nu pot fi izolate de contextul social-istoric
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
sunt români (93,41%), cu o minoritate de romi (1,71%). Pentru 4,68% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,97%). Pentru 4,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Fenomenul populării, evoluția continuă, creșterea populației orașului Găești, nu pot fi izolate de contextul social-istoric în care s-au desfășurat. Poziția geografică a acestui centru urban la zona de contact a câmpiei cu dealurile, pe unde trecea unul dintre
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,7%), romi (1,61%) și germani (1,01%). Pentru 5,59% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Transportul local este asigurat de o
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
5,59% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici (1,09%). Pentru 5,68% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. Transportul local este asigurat de o linie de autobuz care face legătura și cu localitățile componente - Ruja și Coveș. La Agnita se poate ajunge cu autobuzul dinspre Făgăraș, Sighișoara, Mediaș și Sibiu. Până în anul 1965 Agnita a fost legată
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
efectuat în 2011, populația orașului Hârlău se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,98%), cu o minoritate de romi (5,78%). Pentru 8,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,04%). Pentru 8,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Mușat își stabilește curtea
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
sunt români (85,98%), cu o minoritate de romi (5,78%). Pentru 8,18% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,04%). Pentru 8,2% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din anul 1384 când mama domnitorului Petru Mușat își stabilește curtea aici. În Evul Mediu aici a funcționat o curte domnească, în care Ștefan cel Mare a ridicat o biserică, care poate fi văzută și
Hârlău () [Corola-website/Science/297053_a_298382]
-
Bușteni și Poiana Țapului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bușteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%). Pentru 4,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Practic nu există un document care să ateste cu siguranță începuturile localității. Sursele vremii amintesc
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,33%). Pentru 4,49% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,22%). Pentru 4,52% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Practic nu există un document care să ateste cu siguranță începuturile localității. Sursele vremii amintesc doar că pe la sfârșitul veacului al XVII-lea „nici vorbă nu era de vreun sat”. Cel mai important an este 1782, când domnitorul Mihai
Bușteni () [Corola-website/Science/297066_a_298395]
-
acest curent modernist, raționalist, democratic, adept al interacțiunilor spirituale cu întreaga lume, tot în acea perioadă au apărut și diferite curente tradiționaliste, dintre exponenții căreia n-au lipsit, în tinerețea lor, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica ș.a. care, în conformitate cu apartenența lor la Mișcarea legionară exacerbau forme naționaliste de extremă dreaptă și mistice. Între aceste tendințe opuse s-au desfășurat lupte de idei de o ținută intelectuală excepțională, dar uneori și cu accente mușcătoare. Ele conțineau răspunsuri adânc motivate nu atât
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
motive, în cadrul teritoriului actual al Republicii Moldova, se poate remarca o absență vizibilă a sentimentului românității din mentalul colectiv al majorității populației românofone actuale. Politica moldovenistă impusă de către URSS în regiune după creearea Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești, a constat în ridicarea apartenenței locale moldovenești la rangul de sentiment național, conform doctrinei că ar exista o limbă română și o alta, distinctă, moldovenească. Pentru a evidenția „diferențele” dintre ele, „moldoveneasca” era scrisă folosind un alfabet chirilic „moldovenesc” derivat artificial din alfabetul rus - spre deosebire de
Unirea Republicii Moldova cu România () [Corola-website/Science/305063_a_306392]
-
protestând împotriva constituției Republicii Muntenegru din 1992, care prevedea că limba oficială a republicii este sârbă, aduc ca argument principal dreptul fiecărei națiuni de a-si avea limba proprie, sprijinindu-se pe exemplele limbilor croată și bosniacă. Ei nu neagă apartenența limbii muntenegrene la acelasi diasistem slav de centru-sud că și celelalte trei limbi din acestă, dar cer că limba lor să se numească oficial muntenegreană. Principalul susținător al ideii de limbă muntenegreană a fost profesorul Vojislav P. Nikčević, de la Universitatea
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]