16,722 matches
-
și lucrul mecanic efectuat asupra sistemului (sau de către sistem către exterior). Pentru schimbările infinitezimale, primul principiu se scrie sub forma: În cadrul calculelor se face următoarea convenție: căldura este pozitivă dacă este primită de sistem din exterior și negativă dacă este cedată de sistem exteriorului; lucrul mecanic este pozitiv dacă este efectuat de sistem asupra exteriorului și negativ dacă este efectuat de exterior asupra sistemului. Această convenție este, ca orice convenție, arbitrară și la locul ei poate fi aleasă o alta. Forma
Principiul întâi al termodinamicii () [Corola-website/Science/309374_a_310703]
-
-o în timpul celor "100 de zile". În ciuda vechii lor rivalități, Masséna a refuzat vehement să facă parte din completul de judecată din "Camera pairilor", însărcinat să îl judece pe mareșalul Ney, desi alți mareșali (Marmont, Pérignon, Sérurier, Victor, Kellermann) au cedat presiunilor regaliste și au votat moartea vechiului lor camarad de arme. Mareșalul Masséna s-a stins din viață în 1817 și este înmormântat la cimitirul parizian Père Lachaise, unde o alee îi poartă numele. Masséna nu s-a numărat niciodată
André Masséna () [Corola-website/Science/310342_a_311671]
-
fost învestit cu Ordinul Jartierei în 1642, și numit Duce de York la 22 ianuarie 1644. Cum disputele între rege și Parlamentul englez au dus la Războiul Civil Englez, Iacob a rămas la Oxford, un bastion monarhist. Când orașul a cedat după Asediul de la Oxford în 1646, liderii parlamentari au ordonat ca Ducele de York să se limiteze la Palatul St. James. În 1648, el a evadat ajutat de Joseph Bampfield și a plecat la Haga deghizat. Când Carol I a
Iacob al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310339_a_311668]
-
că în cursul procesulului de expulzare - strămutare, între 1 și 2 milioane de germani și-au pierdut viața. În Europa Răsăriteană, 4 milioane de polonezi au fost expulzați de Uniunea Sovietică din regiunea de răsărit a Poloniei care a fost cedată URSS, care se afla cu aproximație la est de Linia Curzon. Aceste schimbări teritoriale au schimbat practic definitiv rezultatelel războiului polono-sovietic din 1919-1920. Foste orașe poloneze precum L'vovul au trecut sub controlul URSS și al Ucrainei sovietice. Basarabia și
Urmările celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/310419_a_311748]
-
absolutismului și, beneficiind de susținerea orășenimii sărace, declanșează răscoale la Rennes, Dijon, Toulouse, Pau și Grenoble. Un factor natural accentuează nemulțumirile: inundații și apoi secetă, duc la recolte slabe și, în consecință, prețul cerealelor crește nemăsurat. În aceste condiții, monarhul cedează, la 8 august 1788 hotărându-se convocarea statelor generale pentru data de 1 mai 1789. Procedura electorală franceză prevedea că fiecare dintre cele trei stări - clerul (starea I), nobilimea (starea a II-a) și restul societății (starea a III-a
Casa de Bourbon () [Corola-website/Science/310436_a_311765]
-
celor trei mari puteri” la Londra. Germania a fost împărțită în trei zone de ocupație - americană, britanică și sovietică, fiecare zonă fiind condusă de un guvernator militar (mai apoi de un „Înalt comisar”). Ceva mai târziu, americanii și britanicii au cedat teritorii care au format zona franceză de ocupație. Rezolvarea problemelor care priveau Germania ca un tot urmau să fie făcută prin consens de cei trei (mai târziu patru) guvernatori militari, care urmau să formeze o singură autoritate - Comisia Aliată de
Comisia Aliată de Control () [Corola-website/Science/310489_a_311818]
-
recunoașterea plebiscitelor din Toscana, din ducatele Modena și Parma și din teritoriile Statului Pontificio, pentru anexarea acestora la Regatul Sardeniei. Pentru a avea în continuare sprijinul francez în tentativa sa, care era acum aceea de a unifica peninsula italiană, a cedat Franței orașele Nizza și Savoia. În mod ascuns îl ajuta pe Garibaldi să organizeze "Expediția celor 1000" ("La Spedizione dei Mille") și apoi, cu scuza de a opri acest periculos revoluționar obținu aprobarea Franței de a ocupa statul Pontificio, cu excepția
Camillo Benso Conte de Cavour () [Corola-website/Science/304930_a_306259]
-
desi proiectul a obținut mai multe avize favorabile, nu a reușit să treacă prin Parlament. Deputatul a fost acuzat că ar fi încins spiritele prin acel proiect de lege și prin efectuarea de vizite în închisori. Autoritățile au refuzat să cedeze solicitărilor deținuților, iar Meir riscă să fie sancționat disciplinar dacă se va dovedi că a fost implicat nemijlocit în revoltă deținuților. O comisie parlamentară a fost constituită și sesizată, urmând să efectueze actele preliminării. La începutul lunii mai 2008 deputatul
Nati Meir () [Corola-website/Science/304943_a_306272]
-
lui Puiu Dumitrescu, destituirea tatălui acestuia de la Jandarmerie, destituirea generalului Stîngaciu de la Siguranță, a lui Gavrilă Marinescu de la Prefectura Poliției Capitalei și înlocuirea ministrului Apărării, a generalului de divizie Uică Nicolae, cu generalul de brigada Ion Antonescu. Cu toate că regele a cedat la prima întrevedere cu Titulescu, la următoarea, ținută la interval de două zile, Carol a refuzat să-l schimbe, cu Antonescu, pe generalul Uică. Biserica Sf. Nicolae din Vișeul de Sus este ctitoria generalului Uică (Istoria locală orală consemnează că
Nicolae Uică () [Corola-website/Science/304963_a_306292]
-
de locuitori, marea majoritate etnici polonezi. În conformitate cu termenii Pactului Ribbentrop-Molotov, renegociați prin înțelegera din 28 septembrie, Uniunea Sovietică a anexat teritoriile poloneze de la est de râurile Pisa, Narew, Bug și San, cu excepția zonei din jurul orașului Wilno (Vilnius), care a fost cedată Lituaniei și a regiunii Suwałki, care a fost anexată de Germania. Aceste teritorii erau populate de ucrainieni și belaruși, (care reprezentau majoritatea în zonele rurale), și de polonezi, (majoritari în orașe), și de evrei. Suprafața totală, (inclusiv zona cedată Lituaniei
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
polonezilor dispăruți în Uniunea Sovietică, în închisori și lagărele de muncă ale Gulagului. Un alt motiv era chestiunea granițelor Poloniei postbelice. Stalin insista ca teritoriile anexate în 1939 să rămână în mâinile sovieticilor, iar polonezii să fie compensați cu teritorii cedate de Germania. Polonezii din occident conduși de Mikołajczyk, au refuzat această propunere, chiar și în condițiile în care Churchill amenința cu rupera relațiilor politice cu guvernul polonez în exil. Un al treilea motiv a fost insistența cu care Mikołajczyk cerea
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
o suprafață de 91 km pătrați. Înzestrat cu un peisaj natural deosebit, a fost în secolele XVIII, XIX și stațiune turistică. Multă vreme minele din Baia Mare și Baia Sprie au reprezentat proprietatea reginei. În anul 1411 cele două orașe sunt cedate de regele Sigismud lui Ștefan Lazarevisc, despot sârb, în schimbul cetății Belgradului, iar mai târziu în 1427 stăpân al orașului avea să devină Gheorghe Brancovisc. Numele ambilor stăpâni au lăsat gusturi amare locuitorilor din acele vremuri. Ei au asuprit locuitorii băștinași
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
16/844 km² (55.18% of Belgium), este divizată în 5 provincii și conține 262 comune. Capitala sa este orașul Namur. Limbile oficiale sunt limba franceză și, doar în nouă comune din est ce formează comunitatea germanofonă ce au fost cedate de Germania după primul război mondial, limba germană. Neerlandeza poate fi folosită în anumite scopuri administrative în 4 comune cu 'facilități' situate la frontiera cu Valonia și germana poate fi folosită în două de astfel de comune lângă zona comunității
Subdiviziunile Belgiei () [Corola-website/Science/305000_a_306329]
-
deșeurile metalice rezultate din dezmembrarea tehnicii militare și au acceptat prețuri supraevaluate la anvelope în contractul încheiat cu SC Tofan Steel SRL. În anul 2000, s-a semnat un contract prin care Ministerul Apărării (Statul Major al Forțelor Terestre) a cedat firmei Tofan Grup tehnică militară casată primind în schimb anvelope, în valoare totală de 318.592 USD (aprox 6.550.242.901 ROL) la cursul de schimb de la data semnării contractului. Acest contract a fost derulat până în decembrie 2004. Generalul
Mihail Popescu () [Corola-website/Science/304996_a_306325]
-
După semnarea Tratului de la Brest-Litovsk, Rusia a pierdut cea mai mare parte a teritoriilor europene anexate în cursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Teritoriile care în zilele noastre formează Polonia, Belarusul, Ucraina și statele baltice au fost cedate Imperiului German, care, în schimb, a hotărât să acorde acestor teritorii o independență limitată, transformându-le în state tampon. Până în cele din urmă însă, înfrângerea Germaniei pe frontul de vest și dezintegrarea Austro-Ungariei au făcut ca planurile germane pentru crearea
Ofensiva sovietică îndreptată spre vest din 1918-1919 () [Corola-website/Science/305016_a_306345]
-
Atena la Sofia. Noul post era diferit de cele două posturi anterioare, Bulgaria nefiind în acea perioadă o țară prietenă. Învinsă de România în cel de al doilea război balcanic, Bulgaria fusese silită prin tratatul de la București din 1913 să cedeze României partea de sud a Dobrogei, Cadrilaterul, unde administrația română crease județele Durostor și Caliacra. După statisticile românești din 1930, populația bulgară din această regiune cuprindea 149.409 locuitori, în timp ce românii erau 77.728. Creșterea de mai multe ori a
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
la frontierele din 1940, harta care preciza frontiera dintre cele două țări, produsă de URSS, indica un șenal navigabil greșit al Dunării și al brațului Chilia. Ca urmare o serie de insule românești din zona Deltei Dunării, ar fi fost cedate peste teritoriul cedat în 1940. Eugen Filotti a descoperit discrepanța și a obținut rectificarea documentelor. După semnarea tratatului de pace, Eugen Filotti a fost numit ministru plenipotențiar la Roma. Nu a putut însă să-și ia postul în primire din cauza
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
1940, harta care preciza frontiera dintre cele două țări, produsă de URSS, indica un șenal navigabil greșit al Dunării și al brațului Chilia. Ca urmare o serie de insule românești din zona Deltei Dunării, ar fi fost cedate peste teritoriul cedat în 1940. Eugen Filotti a descoperit discrepanța și a obținut rectificarea documentelor. După semnarea tratatului de pace, Eugen Filotti a fost numit ministru plenipotențiar la Roma. Nu a putut însă să-și ia postul în primire din cauza opoziției delegatului Uniunii
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
teritorii în 1798 și 1799. De la 2 aprilie 1800 până la 20 iulie 1807, arhipelagul a fost ocupat de forțele ruso-otomane, înainte de a fi plasate sub protectoratul conjunct al acestor țări, sub denumirea de „Republica celor Șapte Insule”. În 1807, Rusia cedează din nou aceste insule Franței, care le anexează. Ocupate în cea mai mare parte de britanici din 1809 (cu excepția insulei Corfu, blocată până în 1814), Insulele Ioniene au fost atribuite Regatului Unit (formal Puterilor victorioase asupra lui Napoleon), sub forma unui protectorat
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
Insulele Ionice, dar în 1485 venețienii le-au recuperat pe cale diplomatică în schimbul plății unui tribut anual de 500 ducați către Sultan. În timpul Războiului Cretan (1645-1669) insulele ionice au jucat rolul de bastion în lupta împotriva turcilor. În final, venețienii au cedat turcilor Creta în schimbul anulării tributului în Zakynthos. Ca urmare, un val de emigranți din Creta s-au refugiat în Zakynthos. Un alt val de refugiați a venit în 1770 după înăbușirea mișcării naționalist-liberale instigată de împărăteasa Ecaterina a II-a
Zakynthos () [Corola-website/Science/305081_a_306410]
-
După încheierea primului război mondial, harta Europei Centrale și Răsăritene s-a schimbat în mod radical. Tratatul de la Brest-Litovsk (3 martie 1918), prin care Rusia ceda în favoarea Imperiului German toate posesiunile europene pe care Imperiul Rus le cucerise în ultimele două secole, a fost denunțat de guvernul bolșevic în noiembrie 1918, după armistițiul și capitularea Germaniei în fața aliaților occidentali, la sfârșitul primului război mondial. Germania, până în
Cauzele războiului polono-sovietic () [Corola-website/Science/305095_a_306424]
-
tratat de pace dintre Cartagina și Senatul Român. Spre deosebire de tratatul care a pus capăt primului război punic , termenii impuși au fost duri: - să renunțe la flotă - să recunoască cucerirea peninsulei Iberice de către Romă - să devină stat dependent de Romă - să cedeze toți elefanții de război - să plătească 10000 de taleri pe an - să accepte că nu va putea declară război unei țări fără acordul Romei - să îl demită pe Hannibal din funcția de general. În urma acestui război, Romă, de la o putere
Bătălia de la Zama () [Corola-website/Science/305114_a_306443]
-
ani mai înainte de a fi împărțit din nou între Prusia și Rusia. La sfârșitul primului război mondial, președintele SUA Woodrow Wilson propunea un program politic cunoscut ca Cele paisprezece puncte, program respins de națiunile europene, care nu erau dispuse să cedeze teritorii sau putere. De exemplu, deși politicienii germani semnaseră armistițiul care dusese la încetarea focului din 11 noiembrie 1918, marea masă a germanilor considerau că războiul nu fusese pierdut, dar că în schimb au fost trădați de liderii lori. Germania
Marea Revoltă Poloneză () [Corola-website/Science/305107_a_306436]
-
nici această așezare n-a avut parte de liniște. Au năvalit peste ea nomazii barbari tocmai de dincolo de munții Ural, au prădat-o și au ars-o, fapt adeverit de anumite obiecte depistate de pe aici. Băștinașii, desigur, nu le-au cedat averea de bună voie, au luptat cu ei și pe mulți i-au răpus. Dovadă sînt cîteva movile mari, care nu sînt altceva decît mormintele războinicilor. Această năpastă s-a întîmplat în a. 376 d. Hr. După ea pînă în
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
în limba română cu grafia slavona. Printre primii învățători în sat a fost Lefter Afanasii Vasilievici dar, pe parcursul anilor satu a mai avut și alți profesori emeriți. În anul 1940 învățători în sat era familia Pasecinik Nicolae și Ecaterina, care cedase curțile boierești, recent cumpărate de la boieri, pentru școala în care mulți ani în șir au învățat copiii din sat. După război familia Pasecinik s-a strămutat la Soroca, unde feciorii lor Eugen și Boris le-au urmat calea. Timp de
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]