18,035 matches
-
așa este de a se pune la adăpost de orice lucru. Securitatea este acum valoarea supremă pentru individ. În forma supracompensată, acest complex se manifestă prin raportarea vieții la moarte. Insecuritatea se transformă în sfidarea permanentă a morții, într-un curaj excesiv (comportament de "cascador" în orice situație) Persoana face astfel permanent dovada că nu-i este teamă, că frica nu există și este ridicolă chiar în raport cu moartea. Oricare ar fi forma de manifestare, acest complex este dăunător creativității. Ne referim
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
și să treci la fapte. * Demolează-ți prejudecățile! Construiește-ți fantezia! * Gândește-te AZI la cea mai îndrăzneață idee; mâine ea nu va mai fi cea mai nouă. * A fi activ este bine; a fi creativ este mai bine. * Fără curaj nu se poate face nimic nou. * Nu confunda ambiția cu creativitatea. * Dacă nu ai găsit soluția la o problemă, căută o altă problemă, transformând-o pe prima. * Organiză-ți viitorul; prezentul reprezintă deja trecutul. * După ce ai cunoscut lucrurile așa cum sunt
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
dar este fatal succesului! Găsirea scuzelor este un obicei foarte adânc ancorat în subconștientul uman. Este greu să renunți la obiceiuri, mai ales când acestea oferă justificări acțiunilor noastre. Platon spunea: În locul atâtor DACĂ... fiecare trebuie să spună: „Să am curajul de a mă vedea așa cum sunt cu adevărat ca să-mi dau seama care îmi sunt defectele și să le corectez. Să am curajul de a învăța din greșelile mele și ale altora, pentru că știu că am multe slăbiciuni. Puteam să
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
când acestea oferă justificări acțiunilor noastre. Platon spunea: În locul atâtor DACĂ... fiecare trebuie să spună: „Să am curajul de a mă vedea așa cum sunt cu adevărat ca să-mi dau seama care îmi sunt defectele și să le corectez. Să am curajul de a învăța din greșelile mele și ale altora, pentru că știu că am multe slăbiciuni. Puteam să fiu acolo unde ar trebui să fiu dacă îmi îndreptam slăbiciunile și nu aș fi căutat atâtea scuze pentru a le acoperi.” Anexa
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a ți conduce viața după valori spirituale și a fi consecvent în respectarea lor. Oamenii cu inteligență spirituală consideră drept valori supreme: iubirea, compasiunea, înțelepciunea, puterea de a ierta, faptul de a te pune dezinteresat în slujba celorlalți. Ei manifestă curaj, stăpânire de sine, bunătate, smerenie, generozitate și pace interioară. De regulă, ei consideră religia drept foarte importantă. Evaluarea acestei inteligențe se face pe baza coeficientului spiritual SQ (Spiritual Quotient) . Se poate spune că evaluarea mai completă a inteligenței se poate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu desene de Dumitru Roșu, București, 2001; Poezii, București, 2001; E-mail de poezie, București, 2002; Stoluri de concetti - Concetti Flights, ed. bilingvă, București, 2002. Traduceri: Erich Segal, Doctorii, București, 1993. Repere bibliografice: Elena Tacciu, „Văluri”, RL, 1985, 51; Alex. Ștefănescu, Curajul de a nu fi la modă, RL, 1995, 8; Mioara Mincu, Elena Mironescu, Dicționar mondofemina, II, București, 1995, 103-104; Octavian Soviany, Poemele scrise de Mariana Țăranu Rațiu, VR, 2001, 3-4; Octavian Soviany, Cântecul spiritual, LCF, 2001, 39; Octavian Soviany, Poezia
ŢARANU RAŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290082_a_291411]
-
unei informații neverificate și consecințele absurde ale faptului. Este reușită parodierea tonului bombastic și oportunist, caracteristic publicațiilor politice. Șanse mai mari ar fi avut Ț. în parodie, însă el rămâne prea adesea la anecdota. Scrierile sunt inegale, dar trebuie prețuit curajul civic al autorului, ca și încercarea de a da ținută literară foiletonului politic. SCRIERI: Constantin de Stamati-Ciurea, Cernăuți, 1897; Foiletoane, îngr. și pref. George Tofan, Suceava, 1906; ed. îngr. Vasile Precop, pref. George Tofan, Rădăuți, 1999; Nuvele umoristice, București, 1909
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
adăpost de măsuri vexatorii; ar fi cu toate acestea fățărnicie din partea mea dacă nu aș recunoaște că măsurile luate cu privire la evrei nu m-au întristat, dându-mi seama că guvernul țării - date fiind împrejurările - nu putea proceda altfel și admirând curajul și mărinimia sa în refuzul de a da ascultare ordinelor venite din exterior, care cereau imperios executarea populației evreiești; afecțiunea mea pentru neamul românesc s-a întărit”. Regimul comunist nu se arată deloc blând cu S. E dat afară din
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
mult de ortodoxie, grație, între alții, lui Virgil Cândea. Studiază cu atenție literatura patristică și filosofia creștină și, după o vreme, se simte apt de convertire: „Eram, în realitate, apt pentru botez - zice el în aceeași confesiune -, îmi lipseau numai curajul și hotărârea de a face pasul final. Șovăiam, mi-era rușine, diavolul mă ispitea cu frica, smerenia, slăbiciunea; mă păstram în starea aceea confuză dintre dorință și panică, prielnică lenei și tergiversării. Mi-era și teamă, mă știam foarte necurat
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
în conflictele cu armata germană, în misiuni eroice, rezolvate spectaculos. Asemănătoare sunt și Răgaz (1965) sau Sub temelii (1968), cu notații ale faptului mărunt și o predilecție către detalii nu o dată melodramatice. Narațiuni despre „purtătorii scutului patriei”, despre actele de curaj ale militarilor apar și în Podul de foc (1975), autorul reciclând uneori întâmplările sub alt titlu, ca în cazul povestirii Împăcarea, din Flăcări pe chei, care devine aici Grija. De la mahalaua provinciei sau de la istorisirile cu amintiri despre cele două
TEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290147_a_291476]
-
traiectorie regresivă. Confruntați cu realitatea, acești oameni cad victime propriilor slăbiciuni de caracter: arivismul (Geo Baldovin din Durerile altora, 1969), lașitatea în asumarea riscurilor pe care le implică o anumită opțiune politică (Paul Comănici din Scamatorul, 1969) sau lipsa de curaj într-un moment decisiv al vieții, utilizarea de paleative ce se vor dovedi tot atâtea puncte de plecare spre alte compromisuri morale (Vasile Oprina din Drumul spinos al întoarcerii, 1971). Cu Roșu pe alb (1977), un roman-document despre greva minerilor
ŢIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290168_a_291497]
-
o îndepărtare de vedism și de ramificațiile acestuia, deși, într-un anumit sens, din el se dezvoltaseră. Jainismul și buddhismul neagă autoritatea Vedelor și, ceea ce e mai important, neagă cauza primă sau trec sub tăcere această problemă. Buddha a avut curajul de a se ridica împotriva religiei populare, împotriva superstițiilor, cermoniilor, ritualurilor și împotriva tuturor grupurilor privilegiate care se cramponau de ele. El a condamnat și concepțiile metafizice și teologice, minunile, revelațiile și legătura cu forțele supranaturale. Făcând apel la logică
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
vitală. Au trecut atâtea secole de la nașterea lui, însă Buddha nu ni se mai pare atât de îndepărtat; îi auzim glasul, care ne cheamă și ne îndeamnă să nu ne temem de luptă, ci s-o primim calmi și cu curaj. Viața merită trăită, pare el să spună, doar pentru a progresa spiritual. Contemplând o statuie a lui Buddha, chiar și cineva care nu știe nimic despre învățăturile sale va ajunge la concluzia că aceasta este, într-adevăr, întruchiparea perfectă a
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
misterios și coborând repede lângă el) Fănică! Fănică! Tipătescu: (ridicându-se iute) Zoe!... Știi? Zoe: (dezolată) Știu! Sunt nenorocită, Fănică. Știu... am fost dincolo în odaie, am intrat pe scăricica din dos... Am venit numaidecât după Zaharia. N-am avut curaj să dau ochii cu el, măcar că nu crede... Am auzit tot, tot, tot. Sunt nenorocită, Fănică... Când a plecat Ghiță, l-am chemat dincolo (Tipătescu înțelege), i-am spus tot: numai el ne poate scăpa. Tipătescu: De unde aflaseși? Zoe: Eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Prefectul și oamenii lui trădează partidul pentru nifilistul Cațavencu, pe care vor să-l aleagă la colegiul II... Trădare! Trădare! De trei ori trădare!" Brânzovenescu: (scurt) E tare! prea tare! N-o iscălesc. Farfuridi: (cu tărie, impunător) Trebuie să ai curaj ca mine! Trebuie s-o iscălești: o dăm anonimă! Brânzovenescu: Așa da, o iscălesc! Farfuridi: O iscălim: "Mai mulți membri ai partidului"... Brânzovenescu: Da' dacă ne cunoaște slova la telegraf? Farfuridi: Punem pe altcineva s-o scrie. Brânzovenescu: Pe cine
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ne cunoaște slova la telegraf? Farfuridi: Punem pe altcineva s-o scrie. Brânzovenescu: Pe cine? Farfuridi: Trebuie să găsim pe cineva să ni-o dea la telegraf! ' Aide, Brânzovenescule. Brânzovenescu: Numai să nu pățin ceva. Farfuridi: (impunător) Trebuie să ai curaj: anonimă. Câte ceasuri sunt? Brânzovenescu: Cinci. Farfuridi: ' Aide degrab', între cinci și șase fix se-nchide telegraful... (ies cu grabă.) SCENA III Pristanda: (singur, intră prin dreapta, e puțin mișcat) O făcurăm și p-asta... și tot degeaba. Am pus
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
vă cheamă la telegraf numaidecât... de-aia vă căutam așa de zor... Tipătescu: La telegraf? Ce mai vor de la mine? Pristanda: Nu știu, dar bate telegraful de un ceas, coane Fănică, trebuie să mergeți. Tipătescu: A, blestemată politică... Zoe! Zoe, curaj, mă duc... Zoe: Du-te. Tipătescu: Mi-ntorc îndată. (îi sărută mâna.) Zoe, fii cuminte! Nu suntem pierduți; n-ai grijă; la revedere! (pleacă prin fund.) Zoe: La revedere!... A!... cum pot să iubesc pe omul ăsta! (cade pe gânduri
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
interesele partidului, dar s-o știm și noi". Ei trimit la "centru" o depeșă prin care semnalează faptul că "Prefectul și oamenii lui trădează partidul", fiind încântați că nu li se "cunoaște slova" la telegraf și o semnează cu mult curaj: "mai mulți membri ai partidului". Farfuridi are automatisme ce creionează "întruparea prostiei solemne."(Ștefan Cazimir), prin formule aberante, care-i relevează incultura: "eu am n-am să-ntâlnesc pe cineva, la zece fix mă duc în târg". Discursul lui Farfuridi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
nu se revizuiască primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, și anume în punctele esențiale. Din această dilemă nu puteți ieși... Am zis!". Brânzovenescu este ecoujjui Farfuridi, mai domol și mai precaut fiind entuziasmat cu timiditate de "curajul" fi aplombul acestuia. Amândoi sunt membri marcanți ai partidului de guvernământ, pe care-1 apără de trădare prin trădare. Trahanache și Brânzovenescu "sunt ramoliți, incapabili, dar "în fond mai puțin pătați în viața morală" (Pompiliu Constantinescu). Numele lor, cu sufixe onomastice
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
comentatori ai baladei sa-1 considere un "homo conteplativus" (Liviu Rusu), căci întregul său testament nu este altceva decât o meditație gravă asupra existenței omenești, asupra vieții și morții. Înzestrat cu o stăpânire de sine ieșită din comun și dovedind mult curaj, el nu se lamentează și nu-și ia măsuri de apărare în momentul în care află de complotul urzit împotriva sa, ci, datorită sensibilității sale, meditează asupra posibilei dispariții, vibrează puternic în fața acestei posibilități a neprevăzutului și își concepe moartea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
purificăm sufletește. Și să vă spun ceva: Într-o situație din aceasta grea, când toată lumea din jurul tău Îi dușman și vrea să te omoare, da’ numa’ atâta că nu te omoară, cum a fost la Securitate... credința Îți dă un curaj și-ți dă o putere extraordinară. Dacă n-ar exista aceste lucruri, foarte mulți oameni s-ar prăpădi. Și să știți că și cei mai păcătoși oameni sau cei mai răi, când ajung În situații din acestea, mulți se convertesc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sorți tot lu’ Gheorghe. Și, Într-adevăr, a pus mâna pe ea, eu m-am dus imediat și am prins-o și-am sucit-o, am băgat-o Între picioare, ăla țipa la soldați că să tragă, soldații n-aveau curaj... țipa la mine s-o las, eu nici nu știu de ce n-o lăsam... A tras rachete, că ăsta era semnalul de alarmă... Când am lăsat-o... a căzut, dar și-a revenit după un timp. Dar a venit „Măi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa În continuare În spirit anticomunist... Când am ajuns eu, grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și, În condițiile alea, cu sute de alți deținuți În jurul lor... Nu au fost bătuți de ceilalți deținuți, cât doar ignorați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
să ne reeduce, ci ne educa În continuare În spirit anticomunist... Când am ajuns eu, grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau numai câțiva, și, În condițiile alea, cu sute de alți deținuți În jurul lor... Nu au fost bătuți de ceilalți deținuți, cât doar ignorați sau huiduiți... Cât ați stat În Târgșor? Păi, În Târgșor am stat până ce-a evadat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aduc aminte că avocatul a spus: „Eu apăr pe cutare și cutare și cutare, dar nu pot să spun mai mult decât că Îmi pare rău că un copil ajunge În fața instanței”... Atâta a fost toată pledoaria... N-a avut curaj, pentru că dacă el căuta profesional să găsească soluții sau să câștige ceva, cred că nici n-ajungea acasă, că era arestat... Dumneavoastră ce condamnare ați primit? Eu am primit trei ani, ca majoritatea celor din lot. Au mai fost doi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]