15,628 matches
-
fără nici o zgârietură în timp ce Ion și Doina, aflați pe bancheta din spate, au fost striviți între greutatea mașinii și copacii de pe marginea drumului. Moartea celor doi a fost percepută la data respectivă ca o tragedie națională. Înmormântarea lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici a avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central din Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței. Ziarul "Moldova Suverană", 5 noiembrie 1992: "Marți, 3 noiembrie, întreaga Republică Moldova și-a luat rămas
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
avut loc la 3 noiembrie 1992 la Cimitirul Central din Chișinău. O asemenea mulțime n-a mai fost adunată de la proclamarea independenței. Ziarul "Moldova Suverană", 5 noiembrie 1992: "Marți, 3 noiembrie, întreaga Republică Moldova și-a luat rămas bun de la Doina și Ion Aldea-Teodorovici care, în scurta lor viață pământească, au devenit un simbol al cântecului de libertate și a celor mai sacre aspirații ale românilor din stânga Prutului. La ora 10.30. Spre Opera Națională din Chișinău, în a cărei incintă
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
Chișinău, în a cărei incintă au fost aștezate sicriile, se revarsă mulțime de lume pentru ultima întâlnire cu renumiții și îndrăgiții artiști. La 12.30 sicriile sunt scoase și purtate prin marea de oameni. Înregistrarea pe banda magnetică, răsună vocea Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici. în nenumărate acorduri ale cântecului "Suveranitate", interpretat de ei acum doi ani în chiar această Piață sunt purtate pe umeri spre Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chișinău. Cei doi neîntrecuți cântăreți, Doina și Ion
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
răsună vocea Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici. în nenumărate acorduri ale cântecului "Suveranitate", interpretat de ei acum doi ani în chiar această Piață sunt purtate pe umeri spre Cimitirul Central de pe strada Armenească din Chișinău. Cei doi neîntrecuți cântăreți, Doina și Ion, nedespărțiți în moarte ca și în viață, au rămas să-și doarmă somnul de veci alături, lângă biserica vechiului cimitir al Chișinăului. Ion Aldea-Teodorovici a scris peste 300 de cântece patriotice, lirice, și pentru copii. A scris muzică
Ion Aldea-Teodorovici () [Corola-website/Science/305865_a_307194]
-
Științe Juridice din România, la data de 15 decembrie 2015 fiind ales Președinte al acestui înalt for științific. Ioan Chelaru s-a născut la 10 februarie 1953 într-o familie romano-catolică din localitatea Pildești, județul Neamț. El și soția sa, Doina Chelaru, medic oftalmolog, pe care a cunoscut-o în timpul facultății, au o fiică, Ana Luisa Chelaru, în prezent notar. "M-am născut într-un sat, în care cred că Dumnezeu a lăsat un strop de noroc! Într-un sat aflat
Ioan Chelaru () [Corola-website/Science/305356_a_306685]
-
le adăpostesc au fost construite după cel de-al doilea război mondial cu excepția Grădiniței nr. 54 ce a funcționat inițial ca școală. Unitățile de învățământ sunt: Școala Generală nr. 2 (Str. Lacul Bucura nr. 14), Școala Generală Nr. 130 (Str. Doina nr. 1), Școala Generală nr. 134 (Str. Baciului nr. 4), Școala Generală nr. 135 (Calea Ferentari nr. 72), Școala Generală nr. 136 (Prelungirea Ferentari nr. 68), Școala Generală Nr. 148 George Călinescu (Str. Bachus nr. 42)- În clădirea construită în
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
fost bine deservit de transportul public. Inițial au fost introduse autobuze ce asigurau legătura cu Piața Unirii. Astfel, în 1930, cartierul era deservit de liniile 33 (Șos. Măgurele, actuala Șos. Sălaj - Comuna Militari trecând pe Calea Ferentarilor - Str. Veseliei - Str. Doinei) și 45 (P-ța Ferentari - P-ța 8 Iunie, actuala P-ța Unirii - Calea Floreasca), în 1947 doar de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea Ferentarilor, pe Str. Veseliei
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
45 (P-ța Ferentari - P-ța 8 Iunie, actuala P-ța Unirii - Calea Floreasca), în 1947 doar de o linie de autobuz cu un traseu ce asigura legătura cu P-ța Chirigiu trecând pe Calea Ferentarilor, pe Str. Veseliei, Str. Doinei, Str. Spătaru Preda și Șos. Viilor. În 1949 a fost introdusă linia de tramvai pe Calea Ferentarilor, până la Piața Ferentari ce a fost deservită de linia 8 care asigura o legătură cu Cartierul Ghencea trecând prin Piața Unirii. În anii
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
exista cărămidăria orașului, înlocuită în anii ’80 cu Termocentrala. Fratelia este despărțită de cartierul Elisabetin prin strada Gavril Musicescu, o stradă în formă de L care este una dintre cele mai lungi din Timișoara. Strada Musicescu începe în apropierea pieței Doina, continuă câteva sute de metri spre sud paralel cu Calea Șagului, apoi face un cot de 90° spre est, prelungindu-se până dincolo de Calea Girocului (Martirilor), pierzându-se, după ce parcurge câțiva kilometri, undeva în noua zonă rezidențială Urseni. Fratelia a
Fratelia () [Corola-website/Science/301469_a_302798]
-
de la organizare, ocupând apoi funcțiile de vicepreședinte și președinte la Comitetul Sindical. A fost și membru în conducerea Uniunii Miniere, ca vicepreședinte pe ramură. În anul 1947, Ilie Verdeț s-a căsătorit cu Reghina Graumann și a avut două fiice: Doina (1948) și Cezarina (1953). După schimbarea regimului și formarea Republicii Populare Romîne, în anul 1948, Verdeț este numit director al minei în care era angajat. La începutul activității sale politice, Ilie Verdeț și-a desăvârșit studiile, absolvind Școala Superioară de
Ilie Verdeț () [Corola-website/Science/299974_a_301303]
-
este subordonată ierarhic față de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, iar înainte de această dată se subordonă ierarhic față de Mitropolia Ardealului. are trei protopopiate: Făcând parte din complexul cultural spiritual Sfântă Vinere, catedrală episcopala are hramul „Înălțarea Domnului”. Proiectată de către arhitecții Doina și Mircea Nejur, catedrală nu este în totalitate finalizată. La începutul anului 2009, pe lângă lucrările de finisare exterioară și sistematizare pe verticală, sunt în plină desfășurare lucrările de pictură interioară. Acesta sarcina revine profesorului Petru Botezatu. Complexul cultural spiritual Sfântă
Episcopia Sălajului () [Corola-website/Science/314518_a_315847]
-
și chiar trecute în unele cazuri în secțiunea creației literare. Dintre scrierile cu caracter autobiografic, una aparține lui Ioan Urban Jarnik, „O rectificare și o propunere”, expunere în care prezintă împrejurările cunoașterii culturii române și realizează împreună cu Andrei Bârseanu, colecția "Doine și strigături din Ardeal", printre cele mai importante culegeri de poezii populare din literatura noastră. Prezența artelor în revista arădeană este, fără îndoială, un fapt neașteptat. Artele sunt prezentate de Al. S. Iorga, colaborator mai înainte la "Românul" și la
Pagini literare () [Corola-website/Science/314697_a_316026]
-
din partea PNG. Valeria Peter s-a născut în Năsăud, în satul Telciu, de pe Valea Sălăuței. S-a căsătorit de la 15 ani și are 2 băieți. Toți ai casei iubesc muzica populară, iar nepoatele ei, Eleonora si Teodora cântă cu drag doine năsăudene și cântecele din Nasaud ale bunicii lor. A început să cânte când deja era mamă și nevastă, dar familia a susținut-o în desăvârșirea studiilor și a carierei sale muzicale. A încetat din viață la vârsta de 62 de
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
cel mai mult însă de pe Valea Sălăuței, de unde este ea, și de pe Valea Someșului. Are balade din aceste zone, ""Balada lui Valean"", ""Balada lui Tănase Todoran"", trei variante ale ""Baladei Șarpelui"", ""Balada nevestei fugite de la bărbat"", ""Balada eroului necunoscut"", multe doine, multe cântece propriu-zise de joc, cu strigături, cântece din ceremonialul de nuntă, dar și din ritualul de înmormântare A editat în timp o carte intitulată ""Destin"", scrisă de o scriitoare năsăudeană, Melania Cuc. În paginile cărții sunt prezentate viața și
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
8 melodii populare ("Flori din Bucovina") printre altele și muzică corală pe versuri ale poeților reprezentativi din literatura națională romanească și ale unor poeți locali: Mihai Eminescu („Ce te legeni, codrule?” sau „De ce nu-mi vii?”, „Revedere”), Vasile Alecsandri („Arcașul”, „Doină, doiniță”, „Mănăstirea Putna”; „Ștefan-Vodă și Codrul”, „Bălcescu murind” etc.), Dimitrie Bolintineanu, Vasile Bumbac,Gheorghe Tăutu, Gheorghe Sion („Limba română”), Iosif Vulcan („Noapte de vară”) ș.a. precum și ale unor poeți ucraineni - Taras Șevcenko („Nazar Stodolea”), Ivan Franko, Markian Șașkevici, Iuri Fedkovici
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
Caragiale” , prelucrat în variantă românească și pus în scenă de Sică Alexandrescu, artist al poporului. Autorii adaptării cinematografice au fost dramaturgul Mircea Ștefănescu și regizorul Sică Alexandrescu. Regizorii filmului au fost Sică Alexandrescu și Gheorghe Nagy, iar regizorul secund Geta Doina Tarnavschi. Filmul a fost turnat în studiourile cinematografice de la Buftea. S-a filmat vara, pe o căldură sufocantă, când nu erau spectacole de teatru, iar actorii se aflau în vacanță. A fost alocat un buget considerabil pentru decoruri și costume
Bădăranii (film) () [Corola-website/Science/313565_a_314894]
-
auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit "" Și-am să-mi fac o doină"(versuri Adrian Gavrila) ", rămânând în componența acestuia până în anul 1985, după care, din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră a Cenaclului "Totuși Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori
Tatiana Stepa () [Corola-website/Science/313622_a_314951]
-
general al artelor în Basarabia (1920). A fost ales deputat (1926), senator (1931) și prefect de Soroca (în 1921 și 1926). A debutat în 1911 la revista Luceafărul din Sibiu. A colaborat la revistele: Flacăra, Ramuri, Drum drept, Țara noastră, Doina, Solia, Capitala, Viața literară, Facla, Cosînzeana, Adevărul literar, Gînduri bune, Dacia, Adevărul, Dimineața, Universul, Ordinea, Îndreptarea, Sfatul Țării, etc. A condus periodicele Renașterea Moldovei, Biblioteca copiilor și tinerimii, Cuvântul, Cuvântul nostru și Basarabia de Sus. Arestat de Securitate la 10
Dimitrie Iov () [Corola-website/Science/313668_a_314997]
-
obținut hibridul de sorg și iarbă de Sudan, cu denumirea comercială „Tereza 2004”. În România, [[Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Agricolă Fundulea Tot aici au fost înregistrați hibrizii de "sorg x Sudan": "Tutova" și "Tinca", hibrizii de sorg zaharat: "Roza", "Doina", "Prut" și, recent, "Fundulea 135-ST" și soiurile "Carmen" (sorg zaharat) și "Siret", "Denisa" și "Donaris" (sorg de mături). Hibrizii "Tereza" (sorg x Sudan), "Fundulea 135-ST" (sorg zaharat) și soiul "Donaris" (sorg de mături) se află în curs de
Iarbă de Sudan () [Corola-website/Science/314112_a_315441]
-
ediția franceză Miorita) e un personaj bine conturat. „Frumoasa Miorița” era „tare admirată din Verești până în Vulcan, ba chiar și mai departe. Ar fi putut s-o cheme cu unul din ciudatele nume păgâne, foarte iubite în familiile valahe, Florica, Doina, Doinița. Nu, îi zicea Miorița, adică mielușeaua”. Mai aflăm că Miorița avea 20 de ani, era „bună gospodină”, dar și instruită. „La școala dascălului Homorod a învățat să citească, să scrie și să socotească (...) dar n-a fost îndemnată să
Miorița lui Jules Verne () [Corola-website/Science/314188_a_315517]
-
ediția franceză Miorita) e un personaj bine conturat. “Frumoasa Miorița” era “tare admirată din Verești până în Vulcan, ba chiar și mai departe.” “Ar fi putut s-o cheme cu unul din ciudatele nume păgâne, foarte iubite în familiile valahe, Florica, Doina, Doinița. Nu, îi zicea Miorița, adică mielușeaua” . Mai aflăm că Miorița avea 20 de ani, era “ bună gospodină”, dar și instruită. “La școala dascălului Homorod a învățat să citească, să scrie și să socotească(...) dar n-a fost îndemnată să
Motivul mioritic reflectat în opere artistice culte () [Corola-website/Science/314223_a_315552]
-
bună clasare a fost la Olimpiada de vară din 1976, unde România a obținut locul 4. Ramona Maier (2008) Ramona Maier (2008), 56 de goluri România este singura țară a cărei echipa națională a participat la toate edițiile Campionatului Mondial. Doina Furcoi (1975), Mariana Tărca (1995), Valentina Elisei (2005), Luminița Huțupan (2005), Ionela Gâlca (2007), Valentina Ardean-Elisei (2015), Cristina Neagu (2015) Irene Nagy-Klimovski (1956, 1960) Carmen Amăriei (1999), 67 de goluri; Cristina Neagu (2015), 63 de goluri; Luminița Huțupan (2000), Valentina
Echipa națională de handbal feminin a României () [Corola-website/Science/314280_a_315609]
-
de Tribunalul Poporului din Transilvania de Nord, cu sediul la Cluj, sentință care nu a putut fi pusă în aplicare din cauza "relațiilor frățești" dintre România și Ungaria în epoca comunistă. A avut patru copii: muzicologul Octavian , profesoara de limba română Doina Anton (n. Cosma) și două fete gemene care au murit înainte de a împlini un an.
Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314312_a_315641]
-
schimbare radicală a conceptului grafic și o redefinire a conceptului editorial al revistei sub conducerea noului său redactor șef al Revistei, care este, din anul 2000 până în prezent, jurnalista Liliana Petruș. Noul format se relansează în cadrul unui spectacol de modă (Doina Levintza) și muzică (Johnny Răducanu) desfășurat la Atheneul Român sub denumirea “Flacăra în haine noi”. Revista este tipărită în cele mai bune condiții grafice ale momentului, devenind singura revistă ilustrată de interes general din țară. Flacăra devine membru BRAT și
Flacăra () [Corola-website/Science/313438_a_314767]
-
prima universitate românească auditată și certificată de o autoritate competentă în domeniu, Bureau Veritas. 2004 - prezent În data de 25 martie 2004 în cadrul Ședinței de Senat a fost aleasă noua conducere a universității formată din: Prof.univ.dr.ing. Cornel Panait - Rector, Prof.univ.dr. Doina Carp - Prorector și conf.dr.ing. Feiza Memet - Secretar Științific al Senatului, pentru un mandat de 4 ani. Începând cu anul universitar 2004/2005, universitatea a primit autorizare provizorie pentru a organiza studii univeristare de licență la forma frecvență redusă pentru specializările
Universitatea Maritimă din Constanța () [Corola-website/Science/314855_a_316184]