20,245 matches
-
cel mai tare și limanul cel mai sigur pentru legea, limba și toată viața noastră aici pe pământ, lăsati-vă dar să povățuiască învățătura, că astăzi numai prin învățătură vă puteți apăra și păstra nobila seminție din care vă trageți și dulcea limbă românească ce o vorbiți...” Harnicul episcop Popasu inaugura astfel o politică a eparhiei Caransebeșului prin care era urmărită menținerea nealterată a caracterului confesional al școlilor românești, de satisfacere integrală a prevederilor legii, evitându-se astfel desființarea instituțiilor confesionale și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și zahăr, unt de țară, uleiuri vegetale, uleiuri de germeni de grâu sau porumb. Alte alimente pot fi introduse numai după o ameliorare evidentă a bolii. Ele sunt: carne afumată, somon proaspăt, jambon crud, carne slabă crudă, pește de apă dulce, pregătit în aburi sau fript ușor în ulei de semințe, vânat, păsări de curte și toate felurile de ierburi. Toate aceste alimente trebuie să fie proaspete și naturale pe cât posibil. Trebuie bine mestecate și consumate de preferință crude, se pot
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
inhiba transformarea acidului linoleic în prostaglandine, substanțe necesare mielinizării. În regimul MAC DOUGALL sunt interzise: toate cerealele care conțin gluten și produsele sale industriale: pâine, prăjituri, biscuiți, paste făinoase etc. Sunt interzise dulciurile (prăjituri, dulcețuri, biscuiți, bomboane, ciocolată, înghețată, băuturi dulci); grăsimi saturate (unt, smântână, lapte integral, brânză grasă), carnea grasă, sau carnea în totalitate; fructele și legumele conservate, aromele, condimentele, coloranți artificiali, băuturi preparate din cereale (bere, whisky, gin, etc), cafeaua. Sunt permise: cerealele, care nu conțin gluten: orez, porumb
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în care totul e bine. Până și sclavii din temniță par să le zâmbească șobolanilor care le rod degetele de la picioare. Sau rânjesc de fapt?... Mă rog, hai să nu ne mai gândim la sclavii din temniță... Păsările și șobolanii... dulcele miros al cloroformului... ah! Dar să nu te mai rețin, sunt sigur că ai și altceva de făcut în această zi minunată. La revedere.“ Din cuvintele lui ies proze stranii, ilustrate cu driade și bărbați cu obrajii supți. Kouvostoliitto trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ei, de frică, în aceeași odaie spațioasă, centrală, deși mai existau câteva camere goale, cu paturi largi, umplute cu perne...), îndemnând-o ca pe-o iapă devotată: „Hai, Liza, hai Lizanca mea, hai...“ și urma un lanț împodobit de nerușinări dulci și necunoscute mie încă... Profira, originală, avea un blestem de pomină, când o scoteam din sărite: „Căca-ți-ai plămânii tăi să-ți caci, vrăjmașule!“. Am fost șocat prima dată. Apoi, înduplecată, iarna, mi-a povestit că a avut un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent [se:nt] "tîrziu", it. sorella [so΄rel-la] "soră", rom. seră [΄serə], dan. øjeblik [΄(jəblek] "clipă", norv. alene [a΄le:nə] "singur" ε = vocală anterioră nonlabială semideschisă: germ. gern
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în scenă declamând ultima strofă a odei III 13 închinată izvorului inspirației sale poetice : „Fântână Blanduzie ! Vei deveni tu încă/ Celebră-ntre izvoare când voi cânta stejarul/ Ce nfige rădăcina-i adânc în alba stâncă/ Din care ieși vioaie și dulce ca nectarul/ Fântâna mea iubită” (I 4)1. Ultimele cuvinte ale piesei care marchează împăcarea personajului cu propria condiție de om supus trecerii timpului, dar și de artist nemuritor reiau un vers faimos din oda III 30 : O ! Glorie, Horațiu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în decorul cabinetului său de lucru plin de biblioteci cu toți poeții Romei ș-ai Greciei bogate, cu manuscrise, pergamente și tăblițe de ceară, decor descris de Gallus drept sanctuarul tainic în care noi lucrăm,/ Horațiu recitându-mi a muzei dulci accente/ Prescrise-n zbor de mine pe-aceste pergamente (III 1). Declarația de dragoste a artistului care resimte cu acuitate sporită pasiunile omenești (Poet sunt, și poetul nu e scutit de chin./ De tot ce-i omenire nimic nu e
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nopții taina sentimentelor sale pentru Iulia transpuse în compoziții poetice (Atunci cunvăpăiere eu le descriu pe toate,/ Sperând c-a mele versuri te vor pătrunde poate), iar tânăra de rang înalt e vrăjită de versurile dedicate ei (O ! Dar, ca dulce fulger în sânu-mi au pătruns,/ Și, vezi, amoru-mi gingaș eu nu ți l-am ascuns - I 7). Mult mai târziu, venită la Tomis spre a-și regăsi iubitul exilat, Iulia rememorează prima lor întâlnire, când s-a lăsat prinsă pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pretorul se crede potrivit să-i fie amant de vreme ce e puternic, mare, bogat și cu avânt/ De verde tinereță și o avertizează, paradoxal, că ar fi păcat ca ea să-și irosească anii tineri (de stai fără iubire în primăvara dulce,/ Trimite-ți tinereța în groapă să se culce). Iritat de pretențiile lui Postum, Gallus îl atenționează cu versul atribuit lui Horațiu Nu e mai tristă nebunie/ Ca strechea bătrâneței, iar Getta se bucură când un acces de tuse întrerupe declarațiile
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
m-ai legănat întâia pe mine pe genunchi,/ m-ai alintat în schimbul răsfățurilor mele. (Ifigenia în Aulida) . Protagonista lui Victor Eftimiu afirmă în chip asemănător : Eu n-am frumosul cântec și vraja lui Orfeu,/ Dar ți-am rostit întâia cuvântul dulce : tată (II, p. 311). Atrizii se îndepărtează alteori sensibil de modelele întrebuințate de autor, cea mai notabilă schimbare fiind deplasarea în timp a sacrificării Ifigeniei. De data aceasta, omorul ritual este săvârșit după încheierea războiului troian, iar nu înainte de declanșarea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
-i însoțește fiul (I, p. 203), este insensibil la argumentul acestuia (eu duc lumina vieții tale mai departe - I, p. 201) și îi refuză cererea de a-i lua locul în moarte : pentru Pheres, ca și pentru orice alt om, dulce e lumina pe care le-o dau zeii (I, 200). Rugămintea fiului i se pare de-a dreptul revoltătoare, de vreme ce acesta îi datorează deja viața părintelui său : Ce demon/ Te-a îndemnat să ceri acelui care/ Ți a dat ființa
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lugubru cu apariții desprinse parcă dintr-un Trionfo della Morte, orbul, ologul și paraliticul - trei momâi sinistre, spectre infernale (I, p. 196) - refuză să-și vândă viața lui Admetos, căci, oricât de nenorocită ar fi condiția lor, încă prețuiesc lumina dulce a soarelui (I, p. 198). Alkestis vine în întâmpinarea lui Admet, căutându-l peste tot cu o lumină nemuritoare în suflet (I, p. 203). Întunericul nu o înspăimântă, căci pentru ea, departe de a ascunde primejdii, noaptea e un cuib
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
subliniat anacronică, declanșează doar comentariul disprețuitor pe marginea replicii care nu sună prea convingător (I, p. 349). Partenerul de discuție al lui Agamemnon preferă latinei engleza lui Shakespeare, pe care îl apreciază drept mare tragedian în raport cu Sofocle, rămas doar un dulce copil din perspectiva evoluției genului dramatic (I, p. 349). Intendentul citează și în alte împrejurări numele autorilor consacrați, de pildă când invocă unitatea de loc și de timp, instaurată ca regulă încă de la Sofocle (I, p. 350). Eroii se raportează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cei trei nepoți cărora le-a făcut multe favoruri în timpul vieții sale. Acest lucru l am remarcat și în modul de comportare cu copiii nepoților și nepoatelor sale de la ceilalți șapte frați și surori. Retrăind, în momentele acestea, toate aceste dulci amintiri ne considerăm, eu și sora mea, deosebit de fericiți că am avut parte de un asemenea părinte iar atunci când voi ajunge în lumea umbrelor sper să-i pot relata direct acest moment aniversar deosebit din prea iubitul său oraș Huși
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
a lipit sânul fierbinte de pântecul lui. Era întuneric, era gol și cineva bătea la ușă. Știa că o să bată la ușă, că trebuia să bată la ușă, că bătuse deja la ușă, dar el adăsta cu sânul Isidorei lipit dulce de pântecul lui, știind bine că era totodată altundeva deja. O limbă de foc îi linse pleoapele. Se răsuci mormăind. Tatăl lui stătea lângă pat, gata de reproșuri, sprijinindu-și brațul pe micul gheridon, unde își pusese chipiul cu frunze
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
în micul port. Aproape de cheiul măturat de plictisul metafizic al betonului răscopt la soare, o mică navă ruginită putrezea în apa cu luciri grase, de carburant. Cele două santinele care marcau începutul zonei priveau buimace Dumnezeu știe ce, poate apele dulci ale fluviului care, după ce traversaseră estuarul, înaintau în mare fără să se amestece cu valurile sărate. Era gata să se întoarcă, când a zărit, nu foarte departe și oarecum retrași, câțiva pescari, care, cu mânecile și pantalonii suflecați, își făceau
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
rarități, ca să se resemneze în cele din urmă să-i trimită două cărți magnific ilustrate pe care le cumpăraseră împreună în Italia. "Numai tu, mai spunea locotenentul în scrisoare, măicuța mea mult iubită, legată de sufletul meu prin cel mai dulce acord muzical, cel mai desăvârșit, tu știai, tu simțeai ce mult țineam să le fac plăcere prietenilor mei. Ei îmi dau o îmbărbătare de care nu m-aș putea lipsi, căci trebuie să-ți spun că, în ultimul timp, starea
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu doi ani din ordinul regelui Carol, care se săturase de uneltirile lui, avea să se producă în fața microfonului. Micuța Catalina, în vârstă de cinci ani, stârni o scurtă agitație, mânuind după voie microfonul, înainte de a cânta, cu un glas dulce, întretăiat de suspine, O, brad frumos, în germană. Gemenii care, firește, gângureau în limba lui Goethe, își manifestară zgomotos bucuria. Părinții lor se arătară mai rezervați. Spre două dimineața, când oboseala se făcea de-acum simțită, bătăi violente în ușă
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
lemn, scundă, umbrită de pomi roditori sădiți de jur-împrejur, iar înăuntru plină cu icoane reprezentând pe sfinții Rusiei Mari. Călugării au capetele cărunte, fețele galbene și supte, iar tăcerea în care își îndeplinesc toate sarcinile e întreruptă doar de cântarea dulce, bisericească. Între două vizite la schitul Kitaev, este intercalată zugrăvirea Lavrei Peșterilor din Kiev, în care, aflăm din text, elevul Petru Velicikovski mergea adesea să se închine. Poate nu întâmplător această descriere apare în curgerea textului încadrată de istorisirea a
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
timp în via schitului de la Trăisteni, să-i cunoască și să le deosebească gradul de dulceață în gust, după dispunerea boabelor pe ciorchine. Își amintește de pildă, că strugurii care aveau o mică distanță între boabe, erau cu mult mai dulci decât cei cu boabele foarte dese și lipite între ele. Desigur, este un amănunt autentic, dus până la granițele cele mai îndepărtate ale memoriei. Nu ne putem abține însă să nu recontextualizăm imaginea, dat fiind că ne aflăm în via unui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un izvor mare curgând în apropiere, iar alte câteva izvoare mai mici cu apă asemănătoare din belșug. Era și o livadă cu meri, până la cincisprezece soiuri mari și diferite, o mulțime nemăsurată de pruni cu prune foarte mari și foarte dulci, iar nucii, care se aflau în fiecare grădină, rodeau din belșug multe nuci mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.194. footnote> Departe de a avea vreo preferință
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a evenimentelor, autorul găsește aici timp și spațiu, nu numai pentru o simplă descriere, ci pentru o descriere foarte amănunțită, în care personajul își amintește cu exactitate chiar și de diferitele soiuri de mere, ca și de gustul bun și dulce al prunelor. În plus, superlativul absolut guvernează fiecare trăsătură a descrierii, sugerând dimensiunile unei adevărate grădini edenice ascunse între munții Buzăului: aerul de la schit este nu doar sănătos, ci foarte sănătos, apele foarte sănătoase și ele, izvorul din apropiere este
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
între munții Buzăului: aerul de la schit este nu doar sănătos, ci foarte sănătos, apele foarte sănătoase și ele, izvorul din apropiere este mare, iar izvoarele mici au apă din belșug, merele sunt mari, mulțimea de pruni nemăsurată, prunele, mari și dulci, nucile, și ele mari, iar nucii se află în fiecare grădină și rodesc din belșug. Pe parcursul unui fragment de text de opt rânduri, autorul folosește de patru ori adjectivul „mare”, la singular sau plural, de două ori adjectivul „sănătos”, de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]