15,864 matches
-
văzut toate porcăriile de pe video și nu mai am nevoie de pornografie acum, când Selina e cu mine. Îmi umplu timpul cu rahaturile pe care le găsesc la întâmplare noaptea pe rețelele de televiziune. Documentare despre natură, programe de varietăți. Fotbal, snooker, darts. Darts! Da! O, Doamne... curând o să arăt ca brutele alea grase, cu stacanele de bere și săgețile lor. Apoi, cu umerii strânși și cu ochii pe trotuarul murdar, îl las baltă pe bețiv și mă așez cu halba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
subțire și negricios pe fostul băiețel din vila cea scufundată. Se apropiaseră pentru că împru mutau cărți de poezie de la biblio teca din cartier, ce purta numele unui scriitor uitat. În pauzele dintre ore, pe când colegii lui vorbeau despre muzică și fotbal, Victor stătea pe pragul gropii de sărituri în lungime cu o carte de poeme în mâini și citea până se intra iarăși la ore. Ingrid se așezase într-o zi lângă el și citiseră împreună. Apoi citiseră împre ună în
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
în jurul meu și-au început să scandeze: „Of-ti-co-sul! Of-ti-co-sul!“ Cuvântu-ăsta (cu care m-au zgândărit apoi câțiva ani la rând) m-a mirat la început, fiindcă pentru mine ofticos era ăla care se supără la jocurile de cărți sau la fotbal: „Te oftici, bă, te oftici!“, striga câte unul; Oftica e boală grea, Cutare suferă de ea!... i se cânta ofticosului. Lumpă, dintre noi, cei de la bloc, era cel mai ofticos. Pe locul doi era Simfo nia-n Do Major. Până să
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
el. Firește, între noi îl ironizam cât cuprindea, dar mereu cu îngăduința pe care-o merită faptele unui copil mare. Imediat după masa de dimineață, îi convocam pe puști (luându-i de la distracții mai adecvate vârstei lor: suitul în copaci, fotbalul etc.) și începeam să-i chi nuim cu sadism, aplicându-le baterii peste baterii de teste, unele mai ciudate ca altele. Toate testele astea le inventase Sincu. Nimeni nu știa la ce folo sesc, cum ar trebui interpretate, ce vrem
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
tovarășul Parolică era nevoit să facă nenu mărate șiretlicuri ca să bage În aprozare niscaiva poame. Poate s-or face măcar pepenii, ca să aibă ce raporta mai sus. Asta l-ar putea costa scaunul, fiindcă nici prezența Gloriei Buzău, echipa de fotbal În care investise atâta, pe un loc fruntaș În Cupa Balcanică, nici economiile la curent și la apă, substanțiale până la exasperare, nu ar fi potolit isteria celor din Comitetul Central. De ani de zile tovarășul Birică venea la Buzău ca să
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Ea își face de cap temerară, Din toamnă până-n primăvară. Nu poți fi bun la toate Nu orice fotbalist cu nume sonor Poate deveni și mare antrenor. După cum și un strălucit profesor Se poate dovedi un prost director. Mai marele fotbalului Dom’ Mitică, cel cu minge-n loc de cap, Sufere, printre altele, de handicap. Gafează, scoate perle, de nu știi ce să crezi... Dar are teșchereaua doldora de verzi. Trenul Glasul roților de tren copilăria ne-a-ncântat, Nevoile și
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Dar are teșchereaua doldora de verzi. Trenul Glasul roților de tren copilăria ne-a-ncântat, Nevoile și dorul pe șine ne-a purtat. Până nu demult, era de toată lumea folosit Dar, după desele scumpiri, e tot mai ocolit. Partida de fotbal Dinamo-F.C. National Într-un meci dinamoviștii-s acuzați Că nu gândesc, că nu sunt inspirați. Mărturisesc că - deși-mi știrbesc „amorul” - N-am știut că se gândește cu... piciorul. Anotimp furat De când e lumea, și își aduce-aminte, Anotimpurile se
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
a poporului roman: cursele de cai. Două echipe din orașe diferite se înfruntau într-o dură competiție, în delirul susținătorilor lor: o multitudine de culori, îndemnuri frenetice, pariuri, învălmășeală, încăierări; abia după douăzeci de secole, la Roma, un alt sport (fotbalul) avea să dezlănțuie emoții la fel de puternice. Dorința de a asista la spectacole era atât de mare, încât curând, celor două echipe li s-au adăugat alte două; se numeau Albata, Russata, Veneta (Albastră) și Prasina, îmbrăcată în verde. Foarte repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
au adăugat alte două; se numeau Albata, Russata, Veneta (Albastră) și Prasina, îmbrăcată în verde. Foarte repede deveni faimos Euthychos, conducătorul echipei verzi, care câștiga aproape întotdeauna și cu care ținea și Împăratul, semănând mult cu președintele unei echipe de fotbal adorate din zilele noastre. Împăratul își făcu apariția la intrarea aglomeratei tribune imperiale. Cobora încet, într-un fel foarte diferit de întunecata și rigida oficialitate a lui Tiberius, trecea de la un grup la altul, salutând și conversând cu acea spontaneitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
dăduse două bilete, probabil cu intenții ironice. Eu și Helen am stat împreună în galeria pe jumătate goală, așteptând în vreme ce o succesiune de berline numai caroserie și angrenaje efectuau un tur de pistă. Mulțimea plictisită privea de la marginea terenului de fotbal transformat pentru această ocazie. Deasupra capetelor noastre bubuia vocea crainicului. La finele fiecărei runde eliminatorii, soțiile șoferilor scandau fără prea mare însuflețire. Helen ședea aproape de mine, cu un braț pe după mijlocul meu, atingându-mi umărul cu fața. Stătea încruntată din pricina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
aproape fiecare anotimp al fiecărui an, ca și prin cercurile de creație, care l au, animator și conducător, pe acest distins domn. Prieten permanent cu toți prefecții și primarii, cu toți șefii poliției, jandarmilor, pompierilor, patronilor și susținătorilor echipei de fotbal, ce pare cusută cu fire de mătase,în coroana trupelor din grupa A, a țării. S-ar putea adăuga, alte și alte elemente, care să-i întregească un portret, din fuga calului, acestui Emil Râșcanu. Mă opresc însă aici, cu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cazul acesta, omul cu cap alege „una mică”, fiindcă poate să mai lege o vorbă cu alți vitregiți ai soartei, care la rândul lor au ales „răul cel mai mic”. Demult, pe timpul „împușcatului”, oamenii discutau la cârciumă despre trei subiecte, fotbal, armată și femei. Acum toate s-au schimbat și cele trei subiecte au devenit, politică, politică și politică. Să nu vă temeți de politica de cârciumă. Asta nu a făcut rău nimănui niciodată. Așa că o să-l lăsăm pe consumatorul rețetei
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Cehov, ci doar știau că a fost un scriitor rus, pentru a constata în continuare că există azi multe, foarte multe asemenea „jurnaliste”, care nu auzit de deloc de Cehov și se întreabă, una pe alta, la care echipă de fotbal joacă pentru a-i lua un interviu. Și spre marea mea mâhnire, am văzut azi, în ziua în care poetul Adrian Păunescu a fost înmormântat cu onoruri militare, lângă poetul Mihai Eminescu, că gunoaiele literare nu au fost duse în
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
apoi, spre sfârșitul orei i-a strecurat un bilețel în bancă, unde își ținea ghiozdanul. În recreație ea a găsit bilețelul și l-a citit: “eu o să mă însor cu tine și o să-ți fac mulți copii: o echipă de fotbal”. A zâmbit, s-a înroșit la față și nu a avut puterea să-l privească pe George în față până când au ieșit pe poarta școlii. În drum spre casă a mers alături de el fără să scoată un cuvânt. Era la
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
Așchiuță În școală fusese poreclit Așchiuță. Pe drept cuvânt. Era subțirel, fragil, agil, o sfârlează. Curios și ambițios, așa cum veți putea descoperi în această carte, pe care ați ales să o citiți. Și bine ați făcut ! Autorului, băieții care jucau fotbal în bazinul înghețat peste iarnă, din fața Teatrului constănțean îi spuneau, prescurtat, Stani și cine ar fi bănuit că în adolescență, năstrușnicul scria poezii. Eu, colega lui, încă din clasele mai mici nu am știut deși lucram la revista școlii și
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
limite, fără condiții. Adoarme, un somn greu dar care îl liniștește. Se scoală limpezit, mănâncă ceva și iese pe stradă. Puștii năvălesc asupra lui cuprinși de bucurie, se îmbrățișează. Nu l-au văzut de mult. Îi povestesc de pe la jocurile de fotbal, de antrenamente. În timp ce îi ascultă este hotărât; da, așa trebuie să fiu și eu, optimist, debordând de energie, mereu voios, fără griji și fără alte preocupări. Însă nu poate să uite dar trebuie să-și revină! Consideră că toată lumea se
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
el cu mai multă atenție, curiozitate și speranță a îmbobocit mahalaua! În sfârșit se ivesc și cei mari. Dau mâna, sunt mai calmi, nu au entuziasmul celor tineri. Vor să se așeze la povești însă cei mici îi provoacă la fotbal. Trag de ei având perspectiva unei confruntări de pomină, tinerii cu bătrânii și hotărăsc în final echipele. Constanța nu era atât de plină de mașini. Găsesc patru bolovani, să facă porțile, bătrânii vor să joace pe teren mai mic, porțile
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
fie mai mici, însă tinerii le vor pe toate mari și ei cedează, nu se pot pune contra valului. Începe jocul, tinerii aleargă ca niște ogari, se cunosc bine între ei, fiecare joacă pe postul lui, se vede că fac fotbal de performanță, dar lovitură de teatru. Laur aleargă după o minge, insistă, vede o breșă în poarta lor și înscrie întâmplare, își zic tinerii. Doar el rămâne în față și după o serie de driblinguri iar le dă gol. Se
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
îl înconjoară și recunosc: - Dacă nu ai fi jucat tu, câștigam fără probleme, mereu îi batem pe bătrâni. Laur le povestește: - Ce credeți voi, că nu mai știu s-alerg? La cămin avem un teren pe zgură, unde mereu jucăm fotbal, de aceea n-am uitat acest joc îndrăgit de toți băieții. Pleacă acasă să se spele și nu după mult timp se întâlnesc la o șuetă. Marinică, un amic de seama lui, plin de planuri ca întotdeauna îi propune: Când
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
spălat, o îmbrăcai tot pe ea ! Împuțitanie ! - Nesimțito !Pa! O pupă la despărțire și pleacă grăbit. Acestea erau vorbele dulci pe care și le aruncau în loc de alint când erau mici. Ajuns pe stradă întreabă puștii ocupați într-o partidă de fotbal: - Cum este apa? - Excelentă! Prin apă toți înțelegeau marea care le stătea în minte de când erau mici, obsesia lor și din păcate de multe ori sfârșitul< marea își lua tributul în fiecare an. Atmosfera încă era apăsătoare, briza nu avea
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
omul de la lift, omul căruia i-am sortit moartea, avea trei copii, toți sub șase ani. Polițistul pe care l-am omorât își întreținea părinții bătrâni, ca să nu ajungă la azil. Adoptase un copil, împreună cu soția lui. Era antrenor de fotbal, la juniori. Femeia cu walkie-talkie era însărcinată în două săptămâni. Mai beau din vin. Are gust de ruj roz. În ziarul de azi e un anunț care zice: În atenția posesorilor de veselă din porțelan Dorsett Textul anunțului zice: „Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
jos și mi-am adus aminte: aveam ore. Tot drumul spre clasă am stat cu capul în pământ, aveam două beneficii: primul era că reușeam să scap de scenele de perversiuni din holul liceului sau de victimele-tocilari ai echipei de fotbal și al doilea: reușeam să meditez la cele întâmplate. Ca de obicei, scaunul meu era gol, așezat ușor înclinat spre fereastră, în spatele clasei, izolat. Banca era scrijelită, astfel lăsând-o, însă parcă ceva nu era la locul său, însă nu
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pentru că existența mediatică în general este această satisfacere imaginară, televiziunea își află desăvârșirea și adevărul în voyeurism, în "știrea de senzație" a secolului: masacrul colectiv provocat de ciocnirea unor bande de derbedei sau de spectatorii imbecili ai unui meci de fotbal, asasinatul prin metodele spectaculoase ale înjunghierii, strivirii, zdrobirii, sufocării, călcării în picioare, strângerii de gât. Viața aceasta răsturnată, călcată în picioare, sfărâmată, strivită, negată oferă un spectacol oribil! Însă această negare a vieții nu este diferită de cea care prezidează
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
totuși, trebuia să mă achit de partea mea de organizare a petrecerii tatei. În fond, tata nu permisese niciodată ca munca să-l împiedice să mă ajute la lecții, să asiste la spectacolele mele de dans și la meciurile de fotbal, sau să mă învelească seara, înainte de culcare. Trebuia să-mi fac timp. — Bine, draga mea, a consimțit mama, fără prea multă tragere de inimă. Dar dacă ești prea ocupată, nu trebuie decât să mă anunți. Să nu te obosești prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
vânzări - era programată pentru săptămâna următoare. — Cred că ai greșit data, Phil, am răspuns, încercând să-mi păstrez calmul. ședința asta e miercurea viitoare. Phil s-a holbat la mine. Fața i s-a încrețit, de parc-ar fi jucat fotbal la minus zero grade. — Nu se poate - nu-mi vine să cred - Claire, Lulu a trimis luni un e-mail tuturor angajaților, cum că ședința e devansată cu o săptămână. ședința e azi, în zece minute! Cu toții am muncit ca să avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]