15,944 matches
-
continuă spre sud, ocolind orașul Dordrecht la vest. La sud de Dordrecht linia este situată între autostrada A16 și linia clasică spre Breda, cu care are o interconexiune la nord și la sud de acest oraș pentru a permite deservirea gării centrale din Breda. La sud de Breda linia continuă de-a lungul autostrăzii A16 până la frontiera belgiană de unde linia este continuată de LMV 4 în direcția Anvers.
HSL Zuid () [Corola-website/Science/315158_a_316487]
-
țări, atrase de climatul favorabil, peisajul pitoresc și de prețurile rezonabile. sunt deservite de Aeroportul Internațional Varna și regulat de mai multe linii de autobuz de la Varna prin sistemul de transport public - autobuzele 9, 89 și 109 sunt conectate la gara Varna, 209 și 309 sunt conectate la alte zone ale orașului, și 409 se conectează la aeroport prin centrul orașului. În vechime între Odessos și Dionysopolis au fost mentionată pentru prima data de Pliniu drept casă miticilor pitici. Unele surse
Nisipurile de Aur () [Corola-website/Science/315184_a_316513]
-
drumurile artei și ale filosofiei contemporane. Egon Schiele s-a născut la 12 iunie 1890 în Tulln (Niederösterreich), un mic oraș la aproximativ 40 kilometric nord-vest de Viena. A fost fiu al lui Adolf Eugen Schiele, impiegat de mișcare la gara din localitate, și al Mariei Soukup Schiele. Orașul a jucat un rol important în istoria contemporană a Austro-Ungariei; calea ferată a însemnat un viitor mijloc de deplasare terestră, în special pentru transportul de mărfuri și constituia un simbol de industrializare
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
urmând să se alăture și ea familiei după ce va da Bacalaureatul. Deșteaptă, tânăra a fost prima persoană din familia Hitler care a reușit să-și termine studiile liceale. În iulie 1927, Geli sosește la Berchtesgaden, Führer-ul însuși așteptându-o la gară. La 19 ani, Geli era o tânără cu mult șarm, fără a fi tipul de frumusețe clasică. Ea decide să-și continue studiile, iar pe 7 noiembrie 1927 se înscrie la Facultatea de medicină din cadrul Universității din München. Renunță în
Geli Raubal () [Corola-website/Science/318607_a_319936]
-
pentru a continua construirea căii ferate cu ecartament normal pe valea râului Suceava până la Brodina (pe atunci "Frassin"). Concesiunea cerea ca lucrările de construcție să înceapă imediat și să fie finalizate până la 1 iulie 1898. Pornind de la această linie, din gara Gura Putnei (anterior "Karlberg") a fost construită o linie secundară către localitatea Putna. Acesta a fost inaugurată la 7 iulie 1898 odată cu Calea ferată Rădăuți-Brodina. Linia secundară a fost utilizată în special pentru a facilita accesul la pădurile de pe Obcina
Calea ferată Gura Putnei–Putna () [Corola-website/Science/318786_a_320115]
-
traseul feroviar Cernăuți-Suceava a fost pus în funcțiune la 28 octombrie 1869. Împreună cu Calea ferata Suceava-Roman inaugurată la 15 decembrie 1869, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița româno-austriacă era situată la sud de Gară Ițcani (în , astăzi Gară Suceava Nord). Traseul de cale ferată Cernăuți-Suceava ocolea orașele Siret și Rădăuți. Istoricul Ion Nistor (1876-1962) a afirmat că societatea de construcție nu a dorit să încarce caietul de sarcini cu cheltuieli pentru construirea a două
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
Lemberg-Czernowitz-Jassy-Eisenbahngesellschaft“. La 25 decembrie 1869 a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Împreună cu Calea ferată Cernăuți-Suceava inaugurată cu o lună și jumătate în urmă, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). Ițcani și Burdujeni sunt astăzi cartiere ale municipiului Suceava. În ciuda importanței sale, traseul a funcționat în pierdere din cauza condițiilor economice dificile din Bucovina și din nordul Moldovei. Traseul Cernăuți-Suceava
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
1869 a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Împreună cu Calea ferată Cernăuți-Suceava inaugurată cu o lună și jumătate în urmă, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). Ițcani și Burdujeni sunt astăzi cartiere ale municipiului Suceava. În ciuda importanței sale, traseul a funcționat în pierdere din cauza condițiilor economice dificile din Bucovina și din nordul Moldovei. Traseul Cernăuți-Suceava, aflat pe teritoriul austriac
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
Suceava-Roman. Împreună cu Calea ferată Cernăuți-Suceava inaugurată cu o lună și jumătate în urmă, România dispunea acum de o rețea feroviară conectată cu țările din străinătate. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). Ițcani și Burdujeni sunt astăzi cartiere ale municipiului Suceava. În ciuda importanței sale, traseul a funcționat în pierdere din cauza condițiilor economice dificile din Bucovina și din nordul Moldovei. Traseul Cernăuți-Suceava, aflat pe teritoriul austriac, a fost pus între anii 1872-1875
Calea ferată Suceava–Roman () [Corola-website/Science/318833_a_320162]
-
a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. În orice caz, traseul prin Dărmănești - datorită schimbării apartenenței teritoriale a Bucovinei - era incomod și, din cauza gradientului curbelor, puțin rentabil. În plus, cele două gări din reședința de județ Suceava erau departe de centrul orașului. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
puțin rentabil. În plus, cele două gări din reședința de județ Suceava erau departe de centrul orașului. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
fost pusă în funcțiune. În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
În timpul construcției au fost distruse unele vestigii arheologice valoroase. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. Ea face parte din magistrala de cale ferată 502 de la Suceava la Ilva Mică. Pe acest
Calea ferată Suceava–Gura Humorului () [Corola-website/Science/318855_a_320184]
-
pădurile din Bucovina. Termenul de construcție a fost estimat la doi ani și jumătate. La 1 mai 1888 calea ferată a putut fi pusă în funcțiune. Ea se termina inițial la marginea la marginea de jos a Câmpulungului, în prezent Gara "Câmpulung Est". Între anii 1901/1902 traseul a fost prelungit până la Vatra Dornei (anterior "Dorna-Watra"). După primul război mondial, Bucovina a devenit parte componentă a României; calea ferată a fost preluată de către compania românească CFR. În 1940, linia de cale
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
Moldovenesc a devenit punctul de plecare al unei căi ferate importante care traversa Carpații Orientali înspre Transilvania. După terminarea celui de-al doilea război mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. În 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Într-un timp scurt, traseul nou construit a depășit ca importanță vechea linie care pornea de la Dărmănești. La începutul anilor 2000, Gara "Păltinoasa" a primit numele de Gara "Gura Humorului", iar gara situată mai la vest, inițial cunoscută sub denumirea de "Gura Humorului", a fost redenumită "Gura Humorului Oraș". are o singură linie și este electrificată. În anul 2009, treceau zilnic cam două trenuri locale între Dărmănești și Gura Humorului. Între Gura
Calea ferată Dărmănești–Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/318873_a_320202]
-
de satele Oprișeni, Stârcea, Tereblecea. La centrul raional Hliboca, situat la o distanță de 18 kilometri de Stănești, se poate ajunge atât prin Oprișeni și Slobozia, cât și prin Privorochia, Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
și prin Privorochia, Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la aceeași depărtare de satul nostru Stănești Deși o legendă spune că satul l-ar fi ctitorit și lărgit prin lăzuiri viteji oșteni ai lui Ștefan cel Mare
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la aceeași depărtare de satul nostru Stănești Deși o legendă spune că satul l-ar fi ctitorit și lărgit prin lăzuiri viteji oșteni ai lui Ștefan cel Mare după înfrângerea polonilor
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
este o gară de cale ferată din Iași, unde funcționează o stație de triaj cu 24 linii de grupa B. În perioada Primului Război Mondial, în a funcționat un centru tehnic al Armatei Ruse și un depozit de muniție. După începerea Revoluției bolșevice din 25
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]
-
de Simion Grigorievici Roșal. Șcerbacev a cerut sprijinul Armatei Române pentru anihilarea comandamentului bolșevic de la Socola. Prim-ministrul Ion I.C. Brătianu a convocat în aceeași noapte un consiliu de miniștri, în care s-a hotărt eliminarea centrului rebeliunii bolșevice de la Gara Socola. În ziua următoare, o unitate militară formată din ostași ucraineni, împreună cu trupe militare române, au înconjurat tabăra rusă de la Socola, arestându-i pe rebelii ruși care s-au predat fără a se opune prea mult. Soldații rebeli au fost
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]
-
guvernul generalului Alexandru Averescu a preliminariilor de pace la Buftea, misiunile militare străine aflate pe teritoriul României urmau să fie repatriate cât mai curând posibil. Ca urmare a acestei condiții, militarii ruși au părăsit la 24 februarie/9 martie 1918 Gara Socola. În anul 1946 s-au construit actualele clădiri ale Gării Socola (stația de călători și magazia). Gara Socola a fost modificată radical între anii 1965-1975, fiind înzestrată cu noi linii de transbordare, cocoașă de triere (1968) și multe grupe
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]