27,810 matches
-
privitoare la menținerea și executarea citatului text din legea rurală. Asemenea și Constituția din 1884, prin art. 182, declară nu numai principiul din legile citate, dar și mărește durata indienabilităței. Nimeni nu poate contesta motivele salutare care au determinat pe legiuitor să ia o asemenea dispozițiune, deoarece pământurile date locuitorilor sunt aproape singurul mijloc de hrană și înstrăinându-le ar fi fost reduși în starea de mai înainte. Dacă o asemenea măsură legală este înțeleaptă și cu rezultate binefăcătoare pentru locuitorii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Dacă locurile de case ar fi alienabile, ușor proprietarii lor ar găsi capital pentru a face construcții și apoi a le ipoteca la creditul financiar urban și numai în extrem le-ar vinde la alții, în total sau în parte. Legiuitorul constituant, condus de aceste considerente, a și admis prin aliniatul II, art. 132 din Constituție, că locuitorilor cuprinși în raza vreunei comune urbane li se va putea acorda prin legi speciale facultatea de a putea înstrăina locurile lor de case
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de către însuși locuitorii acestor orașe". Cu toate că Regulamentul Organic a fost impus de dominația străină el nu a schimbat caracterul autoritar al administrației autohtone. După abrogarea lui la 7-19 august 1858, după Conferința de la Paris, legislația țării nu mai este creația legiuitorului ocrotitor, ci o transplantare a legiuirilor occidentului, un împrumut al regimului centralizat al Franței, mult discutat de Mihail Kogălniceanu în 1863 în Cameră: „Cum socotiți dumneavoastră că din decăderea cea mare,... din nămolul de abuzuri și vițiuri sub care am
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
indigene pe care capitalul său o poate utiliza și al cărei produs promite să fie de cea mai mare valoare, poate judeca mai bine fiecare, după situația sa anume, decât ar judeca în locul lui un om de stat sau un legiuitor. Un om de stat, care ar încerca să îndrume pe particulari în ce sens să-și întrebuințeze capitalurile, nu numai că și-ar lua o sarcină cât se poate de inutilă, dar și-ar asuma o autoritate care nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele aflate în posesiunea evreilor. Decretul mai prevede diverse interdicții civile, norme de aplicare și sancțiuni. Este interesant de semnalat art. 17 care prevede că se respectă drepturile patrimoniale legalmente dobândite. Asupra acestui Decret-Lege sunt de făcut următoarele constatări: a. Legiuitorul este preocupat de respectarea principiilor constituționale. Expunerea de motive vorbește de mai multe ori de Constituție și argumentează pentru ce Decretul se încadrează în principiile constituționale. Ea este în cea mai mare parte o pledoarie pentru constituționalitatea Decretului. Aceasta înseamnă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
categorii de evrei și anume: o categorie privilegiată, alcătuită din evrei care prin trecutul și viața lor pot avea un regim de favoare, determinat în mod rigid pe criterii morale limitativ prevăzute, și de dreptul constituțional consfințit, și de care legiuitorul nu a înțeles să se atingă, din respect pentru Constituție. Criteriul acestei categorii a ținut socoteala de o lungă așezare a unor evrei în țară și de acte și fapte precise și neîndoielnice de adeziune la națiunea română (luptă pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
România după 30 Decemvrie 1918, care sunt supuși la interdicțiuni majore; Consiliul de Miniștri urmând a recunoaște acestora, în mod limitativ, practica unor activități în domeniul liber, adică în domeniul nesupus restricțiunilor legale. Reținem din acest punct de vedere, preocuparea legiuitorului de a nu trata în același fel pe toți evreii fără distincțiune și de a considera pe acei care sunt așezați de mai mult timp în România, ca și acei care au dat dovadă prin acte săvârșite în timp de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a numit, și rezultatele practice efectuate de aceste elemente până în prezent. Fără o cunoaștere serioasă a situației de fapt, nu se poate afirma că toate elementele necesare au fost pregătite până astăzi, astfel încât se poate conchide că termenul fixat de legiuitor este prea scurt, cu atât mai mult cu cât din cauza războiului majoritatea românilor care dublau pe salariații (specialiștii) evrei, au fost mobilizați. Pentru a limita activitatea meseriașilor evrei, cât și pentru a reduce numărul lor prin lipsirea de brevetul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru veniturile dobândite anual în perioada respectivă de impozabil și de soția sa. În timp de mobilizare, taxele de mai sus se majorează cu 50% iar în timp de războiu se dublează. Pentru garantarea recuperării de către Stat a acestor taxe, legiuitorul stabilește deci principiul solidarității la plata sumelor datorate, între contribuabil, părinții și soția acestuia. 4/. Ordinul Domnului Mareșal Antonescu No. 207 din 1 August 1941604 transmis prin Marele Cartier General, care hotărăște întrebuințarea în mod activ a tuturor evreilor din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deși această medalie a fost acordată tuturor mobilizaților, indiferent de unitatea sau formațiunea unde au fost mobilizați, și deci nu constitue o decorație. Asupra celor decorați, expunerea de motive la D.L. Nr. 2650/1940 specifică faptul care a determinat pe legiuitor să prevadă pe acești decorați: "cei câțiva cercetași de război cari s'au distins". Dealtfel sunt unii evrei cari deși au fost mobilizați la P.S., au brevetul crucii comemorative cu diverse barete. d/ Un evreu a dobândit categ. 2-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
munca adevărată"68. Și din această cauză civilizația romană nu va excela printr-o economie puternică, Roma fiind mai degrabă un centru al puterii care mobiliza la îndemâna sa resurse uriașe prin cuceriri războinice. Dacă grecii au gânditori, romanii au ingineri, legiuitori și militari. Dezbaterea despre economia lor o vom purta cu ajutorul celui mai important autor, Theodor Mommsen și cu ajutorul lucrării sale fundamentale ,,Istoria Romană"69. Dezbaterea va cuprinde și se va baza pe subcapitolele, periodizările, pe care ni le propune autorul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
învățat carte pe Putin prin exercitarea funcției timp de două mandate și revenirea în funcția de rector, după patru ani, pentru încă două mandate. Pentru a evita asemenea situații și pentru a opri oligarhizarea învățământului superior prin eternizarea pe funcție, legiuitorul din 2011 (Legea nr. 1/2011) a ținut să clarifice în mod expres durata de exercitare a funcției. La art. 213/alin.1 se prevedea: Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi reînnoit cel mult o dată
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
ce rezultă de aici și nu la avantajele altora. Respectul față de lege pe care îl impunem și celor puternici ne asigură protecția și atunci când suntem bogați, dar și când suntem săraci. Când votează o lege și cere aplicarea sa un legiuitor se gândește că într-o zi va fi un simplu cetățean și nu un demnitar.Suntem morali și din egoism sau poate în primul rând din egoism,deși Kant nu consideră gesturile făcute din interes ca fiind unele morale. Morala
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
un produs al doctrinei medievale despre societate și negoț și nu avea nimic de-a face la origine cu creștinismul și învățăturile sale. Condamnarea morală a cametei și prohibirea dobânzii a precedat creștinismul. Ele au fost preluate de la scriitorii și legiuitorii antichității și lărgite pe măsură ce se dezvoltă lupta dintre agricultori și comercianți și negustorii care se ridicau. Numai atunci au început oamenii să le susțină cu citate din Sfânta Scriptură. Nu se făcea opoziție la luatul dobânzii pentru că o cerea creștinismul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
p. 33. 36 Ibidem, p. 33. 37 ,,Complexul lui Fourier este mai dificil de combătut. În acest caz, avem de-a face cu o boală gravă a sistemului nervos, o nevroză, ce cade mai curând în sarcina psihologului decât a legiuitorului". Ludwig Von Mises, Liberalismul în tradiția clasică, Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 34. 38 ,,Criticii aduc două acuze la adresa capitalismului. În primul rând, spun ei, deținerea unui automobil, televizor sau frigider, nu îl face pe om mai
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai mulți. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că solicitarea redobândirii cetățeniei române este, în primul rând, un demers ce ține de voința și de opțiunea individuală, de sentimentul profund al apartenenței la spațiul românesc. De altfel, înțelegând aceste considerente, legiuitorul a prevăzut de la bun început un tratament favorabil, cu un sens profund reparatoriu, pentru foștii cetățeni români și descendenții acestora. Criteriile de reacordare a cetățeniei sunt astfel în deplină consonanță cu principiile europene în domeniu. Desigur, sporirea exponențială a numărului
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de impozite și taxe, astfel încât accesul la justiție era și este asigurat. Din moment ce dispoziția care închidea accesul la instanțele judecătorești a fost abrogata, prevederile art. 14 și art. 15 din Legea nr. 32/1991 nu mai apar că neconstituționale, deoarece legiuitorul, din considerente de operativitate, tehnicitate sau economicitate, poate stabili o jurisdicție administrativă prealabilă celei judecătorești. În aceste condiții și față de dispozițiile art. 145 alin (2) din Constituție, potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, Tribunalul Sibiu ar fi trebuit să
DECIZIE Nr. 6 din 26 ianuarie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109881_a_111210]
-
1 din Codul civil "Legea dispune numai pentru viitor; ea nu are putere retroactiva", astfel încât, nefiind un principiu constituțional, doctrina și jurisprudența au decis constant că el constituia o regulă de interpretare obligatorie pentru judecător, dar nu-l obligă pe legiuitor, care putea dispune și altfel. De aceea au existat și legi cu caracter retroactiv, atât de drept material, cît și de drept procesual. Chiar și în aceste condiții, legea retroactiva respectă cauzele rezolvate prin hotărâri judecătorești definitive (causae finitae) și
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
legea retroactiva respectă cauzele rezolvate prin hotărâri judecătorești definitive (causae finitae) și numai o dispoziție expresă putea duce la o altă soluție. După intrarea în vigoare a Constituției din anul 1991, neretroactivitatea a devenit un principiu constituțional și deci nici legiuitorul nu poate adopta acte cu încălcarea lui. Suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, ce interesează cauza de față, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
cu încălcarea lui. Suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, ce interesează cauza de față, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Deci, chiar și în ipoteza în care legiuitorul ar dori în mod justificat să înlăture sau să atenueze unele situații nedrepte, nu poate realiza acest lucru prin intermediul unei legi care să aibă caracter retroactiv, ci trebuie să caute mijloacele adecvate care să nu vină în contradicție cu acest
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
cazul în care recursul nu a fost încă rezolvat, părților care au invocat excepțiile de neconstituționalitate în prezența cauza, decizia Curții Constituționale nu poate afecta recursurile care au fost exercitate și eventual chiar soluționate, constituind, în principal, un semnal pentru legiuitor asupra necesității de a veghea la respectarea principiului constituțional al neretroactivității legilor. Pentru considerentele expuse, având în vedere și dispozițiile art. 144 lit c) din Constituție și cele ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), art. 24 și art.
DECIZIE Nr. 9*) din 7 martie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109909_a_111238]
-
cazurile în care ar urma să se tranșeze un litigiu privind constituționalitatea unei legi; tocmai de aceea Curtea Constituțională, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, este singura în drept să hotărască asupra competenței sale; faptul că legiuitorul constituant nu s-a referit expres și la judecătorul administrativ nu poate conduce la excluderea lui cît timp, fiind investit cu soluționarea unui litigiu, el are, în acest sens, rolul ce revine oricărui alt judecător, în general; desigur însă că
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
or nu este de acceptat că aceleiași noțiuni să i se dea interpretări diferite. Desigur, alta ar fi fost situația dacă art. 144 lit. c) din Constituție s-ar fi referit la "instanță", deoarece această noțiune este folosită, atat de legiuitor, cît și de doctrina, în sensul larg, incluzînd și alte organe de jurisdicție. Textul constituțional se referă însă la "instanțe judecătorești", care șunt expres și limitativ stabilite de lege, și deci nu este posibil ca sfera lor să fie extinsă
DECIZIE Nr. 2 din 15 februarie 1995 privind înţelesul notiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111692_a_113021]
-
Curții Constituționale, așa cum rezultă din deciziile nr. 4/1992, nr. 3/1993, nr. 5/1993, nr. 14/1993 și nr. 27/1993, supremația Constituției se aplică exclusiv legilor și altor reglementări adoptate sub imperiul acesteia, deoarece, pe de o parte, legiuitorul anterior nu putea fi ținut de obligația de a respecta dispozițiile Constituției actuale și, pe de altă parte, aplicarea dispozițiilor acestei Constituții la o lege preconstitutionala ar avea semnificația încălcării principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din
DECIZIE Nr. 3*) din 10 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111703_a_113032]
-
și, pe de altă parte, aplicarea dispozițiilor acestei Constituții la o lege preconstitutionala ar avea semnificația încălcării principiului neretroactivității legii prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, ce se aplică și legii fundamentale. De asemenea, principiul neretroactivității legii interzice legiuitorului actual posibilitatea stingerii unui drept constituit printr-o lege anterioară, care este supusă numai regimului constituțional aplicabil la data cand acea lege a fost adoptată. Desigur, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, regimul juridic de exercitare a dreptului constituit
DECIZIE Nr. 3*) din 10 ianuarie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111703_a_113032]