19,432 matches
-
constă în avertisment sau amendă. În Italia, potrivit art. 105 din Constituție, măsurile disciplinare relative la magistrați sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, iar ministrul justiției (care poate fi titularul acțiunii disciplinare), procurorul general de pe lângă Curtea de Casație și magistratul sancționat pot exercita recurs împotriva deciziilor Secției disciplinare a Consiliului Superior al Magistraturii în fața Secțiilor Unite ale Curții de Casație, iar instanța de control judiciar are competența de a examina atât respectarea regularității procedurii disciplinare, cât și calificarea faptelor acuzate
DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231238_a_232567]
-
Secțiilor Unite ale Curții de Casație, iar instanța de control judiciar are competența de a examina atât respectarea regularității procedurii disciplinare, cât și calificarea faptelor acuzate și temeinicia luării sancțiunii. Prin urmare, Curtea observă că, în materia răspunderii disciplinare a magistraților, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând - referitor la procedura disciplinară - o fază administrativă, cercetarea disciplinară efectuându-se de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție
DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231238_a_232567]
-
pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru procurori, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă, cu respectarea principiului contradictorialității, magistratul în cauză fiind citat, put��nd fi reprezentat de un alt judecător sau procuror ori asistat sau reprezentat de avocat, având dreptul să ia la cunoștință de toate actele dosarului și să solicite administrarea de probe în apărare. Împotriva hotărârii
DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231238_a_232567]
-
căi efective de atac la o instanță judecătorească, consacrate prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "recursul" din materia disciplinară a magistraților este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să-l aibă, poate soluționa cauza sub toate
DECIZIE nr. 128 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (2) şi art. 49 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231238_a_232567]
-
structuri jurisdicționale din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii să judece sesizări de natura abaterii disciplinare, substituindu-se rolului unei instanțe de judecată, contravenind principiului accesului liber la justiție prin garantarea unui proces echitabil. Astfel, verificarea preliminară a informațiilor sau reclamațiilor despre magistrați se face de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii, urmărirea se face de o comisie de disciplină alcătuită în prezent doar din inspectori din același corp cu inspectorii care fac verificările, iar judecata se face de către magistrații din secții care sunt
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
informațiilor sau reclamațiilor despre magistrați se face de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii, urmărirea se face de o comisie de disciplină alcătuită în prezent doar din inspectori din același corp cu inspectorii care fac verificările, iar judecata se face de către magistrații din secții care sunt aceiași cu cei care au numit inspectorii (a se vedea în acest sens și Raportul pe anul 2008 al SoJUST). Or, atât inspectorii, cât și membrii secțiilor își desfășoară activitatea în aceeași instituție și, mai mult
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
exemplu, numire în urma detașării, astfel încât membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot oricând și nemotivat să dispună încetarea detașării). Prin urmare, cariera inspectorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii depinde exclusiv de voința arbitrară a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. În consecință, magistratul care este subiect pasiv al unei acțiuni disciplinare nu se bucură de garanțiile unei "judecăți" imparțiale, astfel cum prevede art. 6 paragraful 1 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Prin urmare, legea sa organică - Legea nr. 317/2004 - stabilește procedura de soluționare a acțiunii disciplinare în secțiunea a 4-a "Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a magistraților" din cap. IV "Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii", în conformitate cu dispozițiile constituționale menționate. Așadar, ținând cont că dispozițiile de lege criticate prevăd o cale de atac împotriva hotărârilor secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară, nu
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Similar, în alte state europene, acțiunile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor sunt de competența organismelor naționale echivalente Consiliului Superior al Magistraturii. Astfel, în Franța, Consiliul Superior al Magistraturii este instanță disciplinară a magistraților, iar deciziile pronunțate în cadrul acestei atribuții pot fi atacate la Consiliul de Stat. În Spania, instanța disciplinară este diferită în funcție de gravitatea faptelor săvârșite. Pentru faptele foarte grave, este competent Plenul Consiliului General al Puterii Judiciare. Pentru fapte grave, este competentă
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
Judiciare, iar pentru fapte mai puțin grave este competent președintele sau organul de conducere al instanței respective, iar, în acest din urmă caz, sancțiunea constă în avertisment sau amendă. În Italia, potrivit art. 105 din Constituție, măsurile disciplinare relative la magistrați sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției (care poate fi titularul acțiunii disciplinare), procurorul general de pe lângă Curtea de Casație și magistratul sancționat pot exercita recurs împotriva deciziilor Secției disciplinare a Consiliului Superior al Magistraturii în fața Secțiilor Unite ale
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
sancțiunea constă în avertisment sau amendă. În Italia, potrivit art. 105 din Constituție, măsurile disciplinare relative la magistrați sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției (care poate fi titularul acțiunii disciplinare), procurorul general de pe lângă Curtea de Casație și magistratul sancționat pot exercita recurs împotriva deciziilor Secției disciplinare a Consiliului Superior al Magistraturii în fața Secțiilor Unite ale Curții de Casație, iar instanța de control judiciar are competența de a examina atât respectarea regularității procedurii disciplinare, cât și calificarea faptelor acuzate
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
Secțiilor Unite ale Curții de Casație, iar instanța de control judiciar are competența de a examina atât respectarea regularității procedurii disciplinare, cât și calificarea faptelor acuzate și temeinicia luării sancțiunii. Prin urmare, Curtea observă că, în materia răspunderii disciplinare a magistraților, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând - referitor la procedura disciplinară - o fază administrativă, cercetarea disciplinară efectuându-se de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecție judiciară pentru procurori, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă, cu respectarea principiului contradictorialității, magistratul în cauză fiind citat, putând fi reprezentat de un alt judecător sau procuror ori asistat sau reprezentat de avocat, având dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și să solicite administrarea de probe în apărare. Împotriva hotărârii de sancționare
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
căi efective de atac la o instanță judecătorească, consacrată prin art. 21 alin. (3) din Constituție și prin art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, "recursul" din materia disciplinară a magistraților este o veritabilă și efectivă cale de atac împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub toate
DECIZIE nr. 127 din 1 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, ale art. 299-316 din Codul de procedură civilă şi ale art. 45, art. 45^1, art. 46, art. 49 alin. (2) şi art. 61 alin. (3^1) şi (3^5) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231237_a_232566]
-
noțiuni conținută în art. 2 din Legea nr. 188/1999 , în detrimentul persoanelor care exercită prerogativele unei funcții publice, dar care nu au calitatea de funcționar public. De asemenea, arată că diferența de tratament juridic dintre polițiștii care dobândesc calitatea de magistrat după formarea inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii și cei care dobândesc această calitate direct, ca efect al promovării concursului pentru juriștii cu vechime mai mare de 5 ani, este lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă, neexistând un raport
DECIZIE nr. 235 din 17 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231502_a_232831]
-
publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că funcția publică nu este doar cea exercitată de funcționarii publici, magistrații putând fi considerați, de asemenea, că ocupă o funcție publică. Mai mult, arată că în ipoteza textului de lege criticat ar trebui să se încadreze și polițiștii care dobândesc calitatea de auditori de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii. În
DECIZIE nr. 235 din 17 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231502_a_232831]
-
funcție publică. Mai mult, arată că în ipoteza textului de lege criticat ar trebui să se încadreze și polițiștii care dobândesc calitatea de auditori de justiție în cadrul Institutului Național al Magistraturii. În consecință, atât polițiștii care dobândesc direct calitatea de magistrat, ca efect al promovării concursului pentru juriștii cu vechime mai mare de 5 ani, cât și cei care dobândesc mai întâi calitatea de auditori de justiție ar trebui încadrați în ipoteza art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr.
DECIZIE nr. 235 din 17 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231502_a_232831]
-
interpretarea noțiunii de "funcție publică" la cea menționată de art. 2 din Legea nr. 188/1999 , ci a avut în vedere un sens mai larg, care cuprinde și funcțiile publice de autoritate, între care se găsește și cea exercitată de către magistrați. În același timp însă a stabilit că există o diferență obiectivă între situația polițiștilor care dobândesc calitatea de auditori de justiție și cei care dobândesc direct calitatea de magistrați, astfel că tratamentul juridic diferențiat este justificat. Așa fiind, Curtea apreciază
DECIZIE nr. 235 din 17 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231502_a_232831]
-
publice de autoritate, între care se găsește și cea exercitată de către magistrați. În același timp însă a stabilit că există o diferență obiectivă între situația polițiștilor care dobândesc calitatea de auditori de justiție și cei care dobândesc direct calitatea de magistrați, astfel că tratamentul juridic diferențiat este justificat. Așa fiind, Curtea apreciază că atât soluția deciziei amintite, cât și considerentele acesteia își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței sale în materie. Pentru
DECIZIE nr. 235 din 17 februarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231502_a_232831]
-
probele vor fi cerute sub sancțiunea decăderii, la primul termen, afară de cazurile prevăzute la art. 12, pct. a, b, c din Legea nr. 394 din 1943, pentru accelerarea judecăților. Administrarea probelor, admise de tribunal, se va face în fața unui singur magistrat delegat de instanță. Magistratul delegat va ține, în acest scop, ședințe în continuare pînă la administrarea tuturor probelor, după care se va fixa termen de judecată. Judecata se va faoe în continuare. Termenul de apel curge, în toate cazurile, dela
LEGE nr. 607 din 1 august 1945 pentru anularea şi revocarea unor acte de dispoziţie încheiate în împrejurări excepţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230635_a_231964]
-
sub sancțiunea decăderii, la primul termen, afară de cazurile prevăzute la art. 12, pct. a, b, c din Legea nr. 394 din 1943, pentru accelerarea judecăților. Administrarea probelor, admise de tribunal, se va face în fața unui singur magistrat delegat de instanță. Magistratul delegat va ține, în acest scop, ședințe în continuare pînă la administrarea tuturor probelor, după care se va fixa termen de judecată. Judecata se va faoe în continuare. Termenul de apel curge, în toate cazurile, dela pronunțarea hotărîrii. Hotărîrea primei
LEGE nr. 607 din 1 august 1945 pentru anularea şi revocarea unor acte de dispoziţie încheiate în împrejurări excepţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230635_a_231964]
-
publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 29 octombrie 2013. Articolul 47^3 (1) În cazul în care un membru al Comisiei este soț, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu persoana care a formulat sesizarea, cu magistratul în privința căruia s-a formulat sesizarea disciplinară ori în cazul în care are un interes cu privire la aceștia ori cu privire la sesizarea cercetată, acesta nu participă la soluționarea lucrării respective, urmând a fi înlocuit cu unul din membrii supleanți. ... (2) Prevederile alin
REGULAMENT din 19 ianuarie 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229870_a_231199]
-
și grațiere a pedepselor; ... c) cooperează cu Consiliul Superior al Magistraturii, sub aspectul administrării justiției, pentru ca activitatea judiciară să se desfășoare cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și a principiilor constituționale privind liberul acces la justiție și independența magistraților; ... d) abrogată; ... -------- Lit. d) a pct. 2 al art. 89 a fost abrogată de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 3.058/C din 15 octombrie 2013 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 29 octombrie 2013. 3
REGULAMENT din 19 ianuarie 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229870_a_231199]
-
care ministerul este parte; ... d) întocmește orice alte acte procedurale legate de reprezentarea ministerului în fața organelor jurisdicționale; e) elaborează și promovează, pe baza lucrărilor întocmite de Corpul de control al ministrului, acțiunile având ca obiect recuperarea sumelor încasate necuvenit de către magistrați, personalul din organele autorității judecătorești, precum și personalul din aparatul propriu; ... f) transmite spre executare compartimentului economic de specialitate hotărârile judecătorești definitive și/sau irevocabile privind obligațiile stabilite în sarcina ministerului, în dosarele având ca obiect acțiuni promovate de personalul din
REGULAMENT din 19 ianuarie 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229870_a_231199]
-
de lucru a ședințelor Guvernului. Articolul 101 Structura Direcției drept internațional și cooperare judiciară este următoarea: a) Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală; ... b) Serviciul cooperare judiciară internațională în materie civilă și comercială; ... c) Unitatea tratate, relații internaționale și magistrați de legătură. ... 1. Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală Articolul 102 Serviciul cooperare judiciară internațională în materie penală îndeplinește următoarele atribuții: a) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională
REGULAMENT din 19 ianuarie 2011 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Ministerului Justiţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229870_a_231199]