16,567 matches
-
pp. 1324-1325) " Confesiunile și descrierea cele două moduri, exemple și agenți, ai distrugerii oricărei construcții". (P. Valéry, "Littérature", id., volumul 2, p. 1224) Introducere Originile descrierii și clasificările retorice Dacă prima parte a fost dedicată în mare măsură descrierii de peisaj, acum ne vom îndrepta atenția și asupra altor tipuri de descrieri, repertoriate în amănunțime de tradiția retorică. Așa cum subliniază P. Ricoeur, "actul poetic este o invenție de fabulă-intrigă și actul retoric o elaborare de argumente" (1986, p. 148), iar cele
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
o descriere ce se construiește în funcție de locuri și de personaje. O dată cu ekphrasis apare probabil în secolul II al erei noastre o nouă unitate textuală, secvența, unitate superioară perioadei. Descrierea deține, în afară de valoarea sa de ekphrasis, o dimensiune referențială (portret sau peisaj). Părăsind domeniul discursului oratoric în favoarea celui poetic, descriptio se integrează, într-un mod mai mult sau mai puțin fericit, în narațiune. Această idee de apartenență a secvenței descriptive la domeniile retoricii și ale poeticii apare de exemplu la Marmontel (1787
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1968) este reprezentativ pentru categoriile reținute în zilele noastre. Reducerea este conformă cu ceea ce Albalat preconiza din 1900. În ce ne privește, vom vorbi despre descrierea în general, fără a face distincția dintre Portret (Prozopografie, Etopee, Paralelă sau Caracter) și Peisaj (Topografie) și vom rezerva un loc aparte cazului descrierii de acțiune (Cronografia, Tabloul și Hipotipoza)9. 1. P. Ricoeur: "Rhétorique-Poétique-Herméneutique", în M. Meyer, p. 144, ed. 1986. 2. Monsenior G. Grente: La Composition et le style, ed. G. Beauchesne, Paris
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
sînteți stăpîni pe planul vostru, dar nu în cea de-a doua." (1912, p. 208) 7. Vannier repertoriază diverse tipuri de tablouri: întoarcerea marinarului, familia fericită, bunicul cu nepoțeii săi, intrarea în clasă, ieșirea elevilor de la școală, salutul drapelului, un peisaj de iarnă etc. 8. P. Theveau și J. Lecomte, Pratique de l'explication littéraire par l'exemple, Classique Roudil, Paris, 1968. 9. Pentru o mai completă documentare istorică, a se vedea J.-M. Adam: "Une rhétorique de la description", pp. 165-192
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
devreme și extras din Premier de cordée de R. Frison-Roche este suficient pentru ilustrare: (9) Ravanat și Servettaz [= I] se opriră mai bine de un sfert de oră înainte de a începe cățărarea pe creastă. [= II] Respirară adînc [= II], admirînd [= III] peisajul [= V] familiar pentru bătrîn, cu totul nou pentru tînăr [= I] Alpilor Grée [= V]. Ziua era magnifică și se puteau zări la orizont [= IV], către sud, Alpii [= V] ce se aliniau în trepte (...). R. Frison-Roche, Premier de cordée Descriere de tipul
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
te afli într-o conivență culturală cu jurnalistul, în măsura în care el face referire la cunoștințe ce trebuie în mod necesar împărtășite, deoarece sînt exterioare textului. EXERCIȚIUL A.2. Iată trei extrase diferite din același roman de Maupassant, Bel-Ami*, care descriu un peisaj văzut și comentat de către eroul romanului, în trei momente importante din viața sa: a) moartea prietenului său, b) prima sa căsătorie, c) un duel. Știind că fiecare din aceste descrieri de peisaj este asociată unuia din aceste episoade, precizați pe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
același roman de Maupassant, Bel-Ami*, care descriu un peisaj văzut și comentat de către eroul romanului, în trei momente importante din viața sa: a) moartea prietenului său, b) prima sa căsătorie, c) un duel. Știind că fiecare din aceste descrieri de peisaj este asociată unuia din aceste episoade, precizați pe ce indicii vă bazați pentru a opera punerea în relație: tema descrierii, situarea temporală (momentul zilei, anotimpul), conținutul expresiv al asimilărilor metaforice. Văpaia asfințitului se potolea cu încetul, iar munții deveneau negri
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
căsătoriei lui Duroy cu Doamna Forestier. Soarele nu mai este la apus, ci primăvăratic, iar zborul de pasăre simbolizează ascensiunea socială a lui Duroy. În cel de-al treilea extras, credința personajului că va muri curînd se proiectează în simbolistica peisajului ("iarnă", "gheață", "oglindă", "rece"...). EXERCIȚIUL A.3. Inspirîndu-ne din lucrarea lui M. M. Cauterman și B. Graczyk din 1986, putem propune următorul extras romanesc, prezentînd un personaj și casa în care acesta locuiește: Se întoarse, mergînd cu pași mari. O
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
iese în cale. Cu toate acestea îmi place mult acest animal. Elev de clasa a V-a EXERCIȚIUL B.7. Crearea unei ființe "fantastice". Textele studiate sînt extrase dintr-un roman științifico-fantastic, de S. Lem (1972). Pentru a prezenta un peisaj necunoscut și amenințător, autorul utilizează "retorica indicibilului" pe care o analizează J. Bellemin-Noël (1971), și ale cărei procedee majore sînt utilizarea negației, ghilimelele, metafora și comparația. a) Negația În cursul unei expediții pe un meleag străin, Pămîntenii descoperă un peisaj
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
peisaj necunoscut și amenințător, autorul utilizează "retorica indicibilului" pe care o analizează J. Bellemin-Noël (1971), și ale cărei procedee majore sînt utilizarea negației, ghilimelele, metafora și comparația. a) Negația În cursul unei expediții pe un meleag străin, Pămîntenii descoperă un peisaj cu înfățișare necunoscută lor, ceea ce îl determină pe autor să facă descrierea "în lipsa" unei referințe la universul cunoscut: Ceea ce ei numeau oraș nu semăna în realitate cu nici o așezare de pe Pămînt. Masive înalte și sumbre, cu pereți erodați și presărați
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
clasa a V-a vor face ca pămîntenii să aterizeze pe o planetă necunoscută: Demersuri: 1) Pregătirea creării unei lumi fictive sub aspect științific, în special, prin întrebări la care vor trebui să răspundă înainte de a începe să scrie. Caracteristicile peisajului planetei, flora, fauna, așezările urbane. Indicii care să arate prezența unor ființe inteligente, în această lume. Caracteristicile locuitorilor? Moduri de comunicare cu pămîntenii? Starea societății (socială, economică, politică, științifică și tehnică, culturală...). 2) Descrierea unui locuitor sau a unui animal
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mare dificultate și astfel avură ocazia să admire o lume misterioasă și stranie. Acest astru, asemenea unui deșert de nisip fără viață, era compus din cratere de forme multiple. Constatară defecțiunile aparatului. Descrierea nr. 2 ...curînd pe ecrane se contură peisajul din jur. Cerul era aproape senin. Avea chiar o tentă verzuie nuanțată de dîrele roșiatice și viorii pe care le lăsau razele de soare la apus, reflectîndu-se în cei din urmă nori. Această stranie și misterioasă panoramă se întindea pînă
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ce veneau dinspre pantele abrupte de pe vîrful masivului de stînci cenușii care formau un lanț muntos sculptat destul de bizar. Se ridicară în picioare și zăriră un crater înspre care se și îndreptară. Pe măsură ce se apropiau, nisipul dispărea lăsînd loc unui peisaj sălbatic stîncos. Ici, colo șerpuiau, asemenea unor ape, faliile de plăci tectonice ale carapacei planetare. Skivah înțelese atunci că imensul crater era cauza acelor vibrații pe care le simțiră și a bucăților de piatră ce cădeau pe solul cenușiu... EXERCIȚIUL
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tineri", "ceilalți", "minoritatea celor care se țin încă bine" și "majoritatea". Observăm că aceste categorii nu se exclud unele pe altele. (p7): Pensionarii sînt din nou percepuți la nivel global ("totul") și descriși metaforic ca făcînd parte dintr-un adevărat peisaj (cf. "muncită", "bătută de furtuni", "galerii de", "mameloane cu geografie sinuoasă", "tufe rebele", "albe păduri"). Din acest tot, apare totuși o mică categorie ce face excepție, e vorba de "doi sau trei privilegiați". Aici, mai mult, izotopiei referențiale a descrierii
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de psychologie 371-XXXVIII, Paris. ZIPES J. 1986: Les Contes de fées et l'art de la subversion, Payot, Geneva. ZOLA E. 1880: "De la description", articol reluat în Le Roman expérimental. CUPRINS Prefață / 7 Introducere / 9 PRIMA PARTE: Poetica istorică. Descrierea de peisaj / 13 Capitolul 1 Descrierea ornamentală / 15 Capitolul 2 Descrierea expresivă / 23 Capitolul 3 Descrierea reprezentativă / 33 A. Funcția matezică / 34 B. Funcția mimezică / 43 C. Funcția semiozică / 45 1. Inserția descrierii în povestire / 46 a) Camuflarea descrierii / 48 b) Justificarea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Ploaie curată, având ca motiv central dragostea; izbutită este și Lacătul apei, un „scurt roman”, unde personajul principal, Petre Găitan, un om dârz, puternic, dependent iremediabil de glia sa, pare un amestec de Ion și Ilie Moromete. Povestirile refac un peisaj familiar, idilic, pitoresc, dar uneori violent, dur, și conturează psihologii aparte, vizibilă fiind predispoziția autorului spre istorioare cu tâlc. Moarte măruntă (1997) este romanul dorului de casă pe care îl trăiește un personaj donquijotesc, Adam Ficioru. Înglobând într-o parabolă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287918_a_289247]
-
a fixat, pare-se, un program de ameliorare a realităților rurale (în urma unui stagiu de câțiva ani la țară și prin țară). În cele patru volume intitulate Rustice (1893-1894, ultimul premiat de Academia Română), el descrie, în versuri și în proză, peisaje sau munci campestre, aspecte „din viața zilnică a țăranului” (cum sună titlul unui ciclu), versifică în manieră folclorică diverse motive. Mici întâmplări constituie nuclee epice pentru prozele din aceste culegeri, fără virtuți deosebite, dar considerate de autor bune prilejuri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
doi, o sumă totuși neomogenă, tristă și problematică. Romanul e o gură de vărsare a realității, ca o deltă; de aici, caracterul său aluvionar: el se formează prin depuneri succesive de straturi din cea mai diversă și îndepărtată provenineță. În peisajul de stuf, mlaștini și ape există puțin pământ nou sigur. ION SIMUȚ SCRIERI: Fuga, București, 1958; Zilele săptămânii, București, 1959; Umbrela de soare, București, 1962; Fata de la miazăzi, București, 1964; Vara oltenilor, București, 1964; Somnul pământului, București, 1965; Dor, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
vioară care cînta pietrei, ruinelor, morții, mi se părea a vesti domnia îndepărtată a unei vîrste a duioșiei. * Militarii francezi se instalaseră în afara Berlinului, la Frohnau, unde micuțele vile rămăseseră neatinse. Erau împrăștiate printre pini, dune și lacuri, într-un peisaj care nu era al periferiei, ci al depărtărilor. Comandamentul îmi pusese la dispoziție o rablă de mașină și un șofer neamț tînăr. Străbăteam Berlinul pe jos, dar mă foloseam de mașină pentru a traversa, ziua, orașul de la est la vest
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
îi conferă originalitate. Europa nu este lipsită doar de frontiere reale. Îi lipsește de asemenea unitatea geografică internă. Din acest punct de vedere, originalitatea sa constă, ca să spunem așa, în lipsa sa de unitate: interiorul peninsulei oferă o diversitate extremă de peisaje, datorată deopotrivă fărîmițării reliefului, întrepătrunderilor multiforme dintre uscat și mare, varietății climatelor. Așadar, Europa nu părea sortită să devină entitate istorică. Și totuși, a devenit una. Din ce punct de vedere? Cînd? În ce fel? 2 Europa medievală Epoca barbară
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
se americanizează Europa, și este de așteptat ca diferența dintre ele să se estompeze progresiv. Ce rămîne așadar propriu-zis european? Ne rămîn firește culturile etnice, provinciale, naționale, cu extrema lor varietate și densitate de experiențe istorice acumulate sub formă de peisaje, sate, orașe, monumente, obiceiuri, gusturi... Dar ce rămîne din cultura europeană? Ar fi ridicol să deplîngem pierderea a ceva ce era prin natură menit universalului doar pentru că am pierdut exclusivitatea asupra sa. Problema este de a ști dacă ne-am
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de altfel de un stat propriu, ca de pildă Sicilia, Savoia, Bavaria sau Prusia. Există chiar, în interiorul provinciilor, minunate culturi locale, așa cum se întîmplă în Toscana, Elveția, Țările de Jos. Conștiința deținerii unui tezaur cultural de orașe, monumente, castele, palate, peisaje, literaturi, versuri, muzici era mîndria intelectualilor europeni dinainte de război, sau, ca o atitudine mai puțin nobilă, motiv de trufie atunci cînd priveau cu dispreț spre Statele Unite. Însă teama s-a alăturat treptat mîndriei pe măsură ce a devenit tot mai limpede faptul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
naștere în unele țări, ca de pildă Germania, unei mișcări ecologiste durabile. În ceea ce privește cultura europeană, efectul real al conștiinței și al mișcării ecologice constă în faptul că acestea conservă nu doar diversitățile animale și vegetale, nu doar frumusețea și diversitatea peisajelor europene, ci și diversitățile etnice și regionale. În anii '60 începuseră deja reviviscențele regionaliste. Momentul în care se pierde vechea identitate este momentul efectiv în care reapare un instinct de conservare. Astfel, vreme îndelungată, în ținutul bretonilor, Bretagne, existase o
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
număr de ani după Ces malades qui nous gouvernent (1976), Pierre Accoce și dr. Pierre Rentchnick continuă ancheta întreprinsă, publicând un nou volum sub titlul Ces nouveaux malades qui nous gouvernent (1988), titlu ce indică prelungirea eforturilor de a înfățișa peisajul politic din ultimul sfert de secol luând în considerație maladiile de care au suferit ori suferă încă unii dintre deținătorii puterii. Noile figuri sunt decupate din spațiul istoriei contemporane, în unele cazuri din actualitatea cea mai fierbinte. E un avantaj
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și alte energii, ca în culegerile de studii Histoire vécue du peuple chrétien (1979), La Première Communion, Les Mahleurs des temps (1987), pentru a nu mai aminti de colecția Les temps et les hommes îngrijită de el la Hachette. În peisajul atât de vast și policrom al "noii istorii", Delumeau deține un loc proeminent 7, ca unul care a deschis căi noi în istoriografia vieții spirituale. Le Christianisme va-t-il mourir?, una dintre lucrările sale, continuă să fie un text la fel de incitant
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]