16,127 matches
-
dintre amnistie și pardon prezidențial este că prima elimină consecințele următoare ale sentinței, ca și cum infracțiunea nu a fost comisă, în timp ce a doua doar termină sentință, fără însă de a elimina eventualele consecințe. În urma unui referendum din anul 2000, durata mandatului prezidențial s-a redus de la 7 la 5 ani, iar primele alegeri pentru un cincinat prezidențial au avut loc în anul 2002. Nu există un număr limită de termene, astfel că, fostul președinte Chirac, care a fost ales pentru un septenat
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
nu a fost comisă, în timp ce a doua doar termină sentință, fără însă de a elimina eventualele consecințe. În urma unui referendum din anul 2000, durata mandatului prezidențial s-a redus de la 7 la 5 ani, iar primele alegeri pentru un cincinat prezidențial au avut loc în anul 2002. Nu există un număr limită de termene, astfel că, fostul președinte Chirac, care a fost ales pentru un septenat în 1995 și pentru un cincinat în 2002, a putut candida din nou la alegerile
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
ale persoanelor aflate pe teritoriul Franței fără documente (din 1996), ale profesorilor (1995, 2003)... Cea de a cincea republică este un regim parlamentar în care puterea executivă colaborează cu puterea legislativă în cadrul unui sistem de separare a puterilor. Spre deosebire de regimurile prezidențiale (în genul celor din Statele Unite, Brazilia) unde cele două puteri sunt strict separate, fiecare putere dispune de un mijloc de presiune asupra celeilalte:: - Adunarea Națională poate răsturna guvernul printr-o moțiune de cenzură; - Președintele poate dizolva Adunarea Națională. Spre deosebire de celelalte
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
de președinte în 1981, dar a fost învins de François Mitterrand. După alegerile din 1986, Mitterrand a trebuit să împartă puterea cu parlamentul de dreapta, forțând funcția de prim-ministru pentru Chirac. Chirac a fost învins din nou în alegerile prezidențiale din 1988 (de către Mitterrand), dar a rămas primar al Parisului și mebru activ în parlament. Chirac a fost în final ales ca și președinte al Franței în 1995, dar a trebuit să folosească mult timp pentru a reduce la tăcere
Jacques Chirac () [Corola-website/Science/296732_a_298061]
-
Belgradului, guvernul comunist au declarat la 29 noiembrie 1945 că Regele Petru a fost detronat, proclamând Republică Federativa Populară Iugoslavia. În 1963, statul a fost redenumit în Republică Socialistă Federativa Iugoslavia. După 1974, Iugoslavia a fost condusă de un "colectiv prezidențial" alcătuit din reprezentanții celor șase republici, cele două provincii autonome ale Șerbiei și Președintele Ligii Comuniștilor (până în 1988). Inițial, colectivul a fost prezidat de Tito, care a fost ales "Președinte pe viață". După moartea sa în 1980, un membru a
Lista șefilor de stat din Iugoslavia () [Corola-website/Science/317114_a_318443]
-
internațională. Acest drapel nu a fost foarte popular, însă a fost utilizat la evenimente culturale și sportive în perioada UNMIK și a fost, de asemenea, folosit la funeraliile lui Rugova pentru a-i acoperi sicriul. Încă este folosit că standard prezidențial neoficial și de cele două partide politice, Liga Democratică din Kosovo și Liga Democratică a Dardaniei. Înaintea declarației de independență, kosovarii au afișat un drapel cu o hartă a teritoriului Kosovo pe un fundal albastru și galben, similar cu drapelul
Drapelul kosovar () [Corola-website/Science/317142_a_318471]
-
rezervă cu gradul de locotenent-colonel, primind din partea statului o pensie militară. Astăzi memorialul Robi pe Uranus este considerat una dintre mărturiile documentare privitoare la latura întunecată a dictaturii comuniste ceaușiste din România și este amintit în celebrul Raport al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pagina 609, nota de subsol 49), document oficial al statului român, redactat sub coordonarea cunoscutului istoric Vladimir Tismăneanu. Debutează în literatură cu poezia "Vis" pe care o publică sub pseudonimul Emil Georgius în revista
Ioan Popa (scriitor) () [Corola-website/Science/317163_a_318492]
-
lege de retrocedare parțială a unor mici proprietăți funciare. Legea a fost insuficientă și a fost criticată de reprezentanții PNȚCD, care, prin deputatul Vasile Lupu, au depus un nou proiect axat pe principiul "restitutio in integrum", principiu pe care candidatul prezidențial al partidului, Emil Constantinescu l-a enunțat în campania electorală ce a urmat. Proiectul a fost adoptat după ce în 1996 Constantinescu a devenit președinte și în Parlament s-a format o majoritate compusă din CDR, UDMR și PD, în pofida opoziției
Colectivizarea în România () [Corola-website/Science/317159_a_318488]
-
Infrastructurii Drumurilor în Guvernul Filat (1). În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2014 a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La 30 iulie 2015 a fost numit în funcția de Ministru al Apărării al Republicii Moldova în Guvernul Streleț. În urma alegerilor prezidențiale din 2016 în care a învins liderul PSRM Igor Dodon.Presedintele nou ales a declarat că unul din puntele principale v-a fi demiterea ministrului apărării Anatol Salaru.Partidul Liberal a acumulat doar 1.80%(25,490 voturi) din numărul
Anatol Șalaru () [Corola-website/Science/317183_a_318512]
-
ai cazacilor zaporojeni, cazacii din Kuban, sunt loiali Rusiei, mulți dintre ei luptând în conflictele locale care au urmat după prăbușirea Uniunii Sovietice. La fel ca în perioada de dinainte de revoluția bolșevică, când formau garda imperială, cei mai mulți dintre soldații gărzii prezidențiale ruse sunt cazaci din Kuban. Pentru statul polono-lituanian, cazacii zaporojeni și răscoala lui Hmelnițki au marcat începutul prăbușirii sale - „Potopul” - care s-a terminat odată cu dezmembrarea statutului polonez de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Hanatul Crimeii și Imperiul Otoman au
Cazaci zaporojeni () [Corola-website/Science/317515_a_318844]
-
2009, Uniunea Europeană a cerut Republicii Moldova normalizarea relațiilor cu România. Mihai Ghimpu, președintele interimar al Republicii Moldova, validat în această funcție de către Curtea Constituțională de la Chișinău, a anulat regimul de vize pentru România începând cu data de 18 septembrie 2009 prin decret prezidențial publicat în Monitorul Oficial. După venirea la președenție a lui Traian Băsescu, România a devenit extrem de concesivă în acordarea cetățeniei pentru moldovenii de peste Prut. În afara faptului că moldovenii sunt trecuți la redobândirea cetățeniei, adică o simplă formalitate, fără cei opt
Relațiile dintre Republica Moldova și România () [Corola-website/Science/317556_a_318885]
-
10,64%) și, respectiv, 617.007 voturi (4,29%). În 1992, la al doilea proces de votare post-decembrist, românii nu s-au mai prezentat la secțiile de votare în număr așa mare ca în mai 1990. În primul tur al prezidențialelor, desfășurat la 27 septembrie, din cei 16.380.663 de cetățeni cu drept de vot, au venit la urne doar 12.496.430 (76,28%), cu aproximativ 2 milioane mai puțin decât în '90 și aproape exact numărul celor care
Candidați la președinția României () [Corola-website/Science/317598_a_318927]
-
28%), cu aproximativ 2 milioane mai puțin decât în '90 și aproape exact numărul celor care îl votaseră la primele alegeri pe președintele în exercițiu de atunci Ion Iliescu. Din cei șase candidați la funcția de președinte al României, alegerile prezidențiale s-au tranșat, în turul doi de data aceasta, între același președinte în exercițiu Ion Iliescu (susținut în primul tur de 5.633.465 de români, adică 47,34%) și reprezentantul Convenției Democrate Române, clasat al doilea candidat după primul
Candidați la președinția României () [Corola-website/Science/317598_a_318927]
-
300 de deputați). La 29 octombrie 2009, patru ONG-uri: Pro Democrația, Centrul pentru Resurse Juridice, Transparency România și Agenția de Monitorizare a Presei au cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezidențiale motivând că președintele Traian Băsescu are două atu-uri, deoarece, în calitate de șef de stat poate convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională a României referitor la convocarea referendumului odată cu alegerile prezidențiale motivând că președintele Traian Băsescu are două atu-uri, deoarece, în calitate de șef de stat poate convoca referendumul, el fiind totodată și candidat la alegerile prezidențiale. Băsescu apare astfel pe două afișe, atât pe cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe cel privind referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
cel pentru alegerile prezindențiale, cât și pe cel privind referendumul. După dezbatere, Curtea de Apel București a respins cererea ca fiind inadmisibilă. Referendumul a avut loc în România la 22 noiembrie 2009, în același timp cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Buletinele de vot cu cele două întrebări ale referendumului au fost tipărite în două culori diferite, buletinul de vot nr. 1 în culoarea negru, iar buletinul de vot nr. 2 în culoarea albastru. Cele două întrebări au fost: Pentru a
Referendumul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009 () [Corola-website/Science/317609_a_318938]
-
al Uruguay între 1 martie 2010 și 1 martie 2015. a fost ales deputat în 1994 și senator în 1999. A fost între anii 2005 și 2008, apoi din nou senator. a fost ales președinte în urma și a preluat oficiul prezidențial la 1 martie 2010. Mujica a introdus măsuri importante și controversate printre care: legea avortului, legea privind căsătoriile între persoane de același gen și în fine, legea privind cultivarea și vânzarea marijuanei (pentru a stopa traficul de droguri și a
José Mujica () [Corola-website/Science/317675_a_319004]
-
după ce au conviețuit mult timp împreună fără a fi căsătoriți. Cei doi nu au copii și locuiesc într-o mica fermă din periferiile capitalei Montevideo, unde cultivă crizanteme pe care le vând. Jose Mujica a refuzat să locuiască în palatul prezidențial opulent și a preferat să-și păstreze stilul umil de viață. Nu a renunțat nici la mijlocul său de transport, un Volkswagen Beetle din 1987 pe care îl deține și în prezent. În 2010, conform declarației sale de avere, mașina valora
José Mujica () [Corola-website/Science/317675_a_319004]
-
din 2008, niciun partid nu a obținut suficiente mandate pentru a forma singur guvernul. O coaliție între Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Democrat-Liberal (PD-L) a susținut imediat după alegeri un guvern condus de Emil Boc. În preludiul alegerilor prezidențiale din 2009, PSD s-a retras de la guvernare și guvernul Boc a fost demis prin moțiune de cenzură, la data de 13 octombrie. A fost pentru prima oară, în istoria post-decembristă, când un guvern este demis de către Parlament, prin adoptarea
Guvernul Emil Boc (2) () [Corola-website/Science/317869_a_319198]
-
a ajuns să câștige alegerile. Ideea esențială a campaniei sale a fost "Nova Pravednost" („O Nouă Dreptate”), cerând un nou cadru legal și social pentru a trata problemele nedreptăților sociale, corupției și criminalității organizate. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2015, desfășurat în data de 11 ianuarie 2015, a fost învins de candidata conservatoare Kolinda Grabar-Kitarović.
Ivo Josipović () [Corola-website/Science/318072_a_319401]
-
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina din 2010 s-a desfășurat în ziua de 17 ianuarie 2010. Acestea reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial al țării de la declararea independenței față de URSS în 1991. Președintele Ucrainei este ales de cetățenii acestei țări pentru un
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
Primul tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina din 2010 s-a desfășurat în ziua de 17 ianuarie 2010. Acestea reprezintă cel de-al cincilea scrutin prezidențial al țării de la declararea independenței față de URSS în 1991. Președintele Ucrainei este ales de cetățenii acestei țări pentru un mandat de cinci ani, pe baza votului universal, egal, direct și secret, durata mandatului este de cinci ani și o persoană
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
au închis la ora 22. După primul tur de scrutin, în al doilea tur s-au calificat Viktor Ianukovîci și Iulia Tîmoșenko, iar turul al doilea a fost câștigat de Ianukovîci. Următorii candidați au depus documentele de înregistrare pentru alegerile prezidențiale (în ordinea de pe buletinele de vot) Primul tur de scrutin a avut loc pe data de 17 ianuarie 2010 și prezența la vot a fost de 66,7%. Numărătoarea voturilor a arătat că în turul al doilea s-au calificat
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
al doilea s-au calificat Viktor Ianukovîci și Iulia Tîmoșenko cu 35,32%, respectiv 25,05% din voturi. Președintele în exercițiu, Viktor Iușcenko, a obținut un scor foarte scăzut, 5,45% din voturi, clasându-se pe locul 5. Rezultatele alegerilor prezidențiale din 17 ianuarie și 7 februarie 2010 din Ucraina ! align=left valign=top | Candidați ! align=right | Voturi în primul tur de scrutin 17 ianuarie 2010 ! align=right | % ! align=right | Voturi în al doilea tur de scrutin 7 februarie 2010 ! align
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]
-
pe calea spre instabilitate și peste 90% din ucraineni erau nemulțumiți de situația economică (96%) și de cea politică (92%) din țară. Conform altor sondaje de opinie, candidatul Partidului Regiunilor Viktor Ianukovici (25,0% - 33,3%) este primul între candidații prezidențiali în preferințele alegătorilor, urmat de Primul Ministru Iulia Tîmoșenko (15,5% — 18,4%), și de candidatul Frontului Schimbării Arsenii Iațeniuk (6,7% - 14.5%) pe locul trei. Președintele în exercițiu, Viktor Iușcenko (2,0% - 3,8%), în urma declinului popularității sale
Alegeri prezidențiale în Ucraina, 2010 () [Corola-website/Science/318108_a_319437]