15,469 matches
-
trebuie să fie complet terminate în ariile geografice asociate unui indicativ de arie geografică, cu excepția cazurilor în care apelurile au fost redirecționate către un alt punct terminal al rețelei, iar utilizatorul final care originează apelul nu trebuie să formeze o secvență suplimentară de numere și nu plătește decât tariful corespunzător apelului către respectivul număr geografic. ... (5) Numerele prevăzute la alin. (2) vor fi utilizate pentru furnizarea unor servicii de interes general la nivel local pentru utilizatorii finali din aria geografică asociată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190647_a_191976]
-
din «noii tradiționaliști»”. Recuzita este păstrată în versurile din Viața și petrecerea (1969), Clar și singurătate (1972), în timp ce dicția se rafinează și își perfecționează originalitatea totuși minoră. În Viața și petrecerea poate fi găsit poemul modular Săptămâna firească, în șapte secvențe, probabil scrierea cea mai interesantă sau profundă a autorului. Iată secvența a cincea, Îngerul: „Fluturându-și trupul/ ca pe un văl de sepie/ urlă peste toate spațiile./ Strânge apoi cutele înfățișării sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
petrecerea (1969), Clar și singurătate (1972), în timp ce dicția se rafinează și își perfecționează originalitatea totuși minoră. În Viața și petrecerea poate fi găsit poemul modular Săptămâna firească, în șapte secvențe, probabil scrierea cea mai interesantă sau profundă a autorului. Iată secvența a cincea, Îngerul: „Fluturându-și trupul/ ca pe un văl de sepie/ urlă peste toate spațiile./ Strânge apoi cutele înfățișării sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
rapid. PRECIZIA Precizia reprezintă calitatea de acord între diferențele măsurate ale aceluiași specimen, în condiții determinate. Se utilizează termeni particulari pentru desemnarea fiecărui tip de evaluare a preciziei în funcție de: - repartiția măsurilor în timp; - operator; - condițiile de operare. Astfel distingem, în funcție de secvența măsurilor, repetabilitatea sau reproductibilitatea. Evaluarea preciziei Precizia va fi măsura repetabilității sau reproductibilității. Studiu de repetabilitate Repetabilitatea corespunde expresiei preciziei atunci când cele mai bune condiții operatorii posibile sunt reunite: - același operator; - același specimen; - același laborator; - aceiași aparatură și reactivi; - aceiași
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
lumea fiului lui Bălosu din Moromeții de Marin Preda ori cea a personajelor din proza lui Ion Iovescu, în care tinerii se îmbracă orășenește, scriu scrisorele de amor, petrec „boierește” etc., o lume afectată de vicisitudinile istoriei. Se rețin numeroase secvențe narative, cum ar fi transformarea sătenilor în îngeri înaripați, episodul venirii Raiului pe Pământ, într-o versiune apropiată de cea a lui Ivan Turbincă, catastrofa în care piere satul întreg la o revărsare a Dunării, ca o variantă acvatică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
nici măcar n-ați fi, prăpădiților !”. Prin remarcabilul său debut, P., prozator puțin prolific, se anunță a fi din stirpea lui Ștefan Bănulescu. SCRIERI: Vremelnicie pierdută, București, 2001. Repere bibliografice: Valeriu Cristea, În așteptarea unui debut, L, 1996, 34; Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane, II, București, 2001, 77-78; Daniel Cristea-Enache, Sticla vrăjită, ALA, 2002, 608; Eugen Simion, Debutul unui prozator, „Cotidianul”, 2002, 170; Nicolae Bârna, Veșnicie regăsită, VR, 2002, 10-11. N.Br.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288924_a_290253]
-
interpretare, precum este aceea a celor zece degete. POSTURI cu MÂINILE! Gestul liturgic înseamnă în spațiul bisericii sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând și orientând gestul liturgic ortodox, însemnând cu semnul fricii secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de spațiul profan (luminarea cu ajutorul lumânării), iar alte elemente pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar. Unele gesturi (ridicarea în picioare, închinarea
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
201 Seria Istorie Iulian GHERCĂ este licențiat în Istorie și Drept, cu masteratul și doctoratul în domeniul Istoriei (Univ. "Al.I. Cuza" Iași). Autor al lucrării Satul românesc în perioada comunistă. Studiu de caz Comuna Răchiteni (2007), coordonator al volumelor Secvențe din trecut. Studii de istorie și de relații internaționale (2009), Între democrație și totalitarism. Românii și Europa în perioada contemporană (2011) și autor a numeroase articole publicate în reviste de specialitate precum: Buletin Istoric, Analele Științifice al Univ. "Al.I.
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vaticanului) și punctul în care s-a ajuns la finalul evoluției intervențiilor în domeniul presei. Mai departe urmărim evoluția cronologică a intervențiilor Magisterului în domeniul comunicării și exemplificăm prin raportarea la documentele Bisericii adoptate de papalitate în decursul timpului. Prima secvență a acestui subcapitol Intervențiile Magisteriului până la pontificatul Papei Pius X reprezintă o întoarcere în timp, încă de la primele intervenții pontificale referitoare la difuzarea cărților și a tipăriturilor, până la Papa Pius al X lea. Un rol aparte în această evoluție istorică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
concepția Bisericii asupra mass-mediei în prima jumătate a secolului al XX-lea și în subsidiar, drumul parcus până la momentul studierii problemei în cauză (având și acesta relevanța sa). Evoluția presei în Spania, Italia și Franța (împărțit și el în trei secvențe dedicate presei din cele trei sate catolice menționate) cuprinde informații despre mijloacele de comunicare și modul în care s-a dezvoltat presa în aceste țări, dar și felul în care aceasta a fost influențată de evoluția social-politică. Această prezentare (foarte
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
tradiției catolice, al dezvoltării presei, culturii și al modernizării societății. Baza cercetării o constituie studiul Presa catolică din diecezele de București și Iași în prima jumătate a secolului al XX-lea ce este împărțit în trei subcapitole, cu mai multe secvențe. În primul subcapitol Biserica Catolică din România realizăm o scurtă prezentare a situației Bisericii Catolice din țară, modul de organizare a acesteia, raportul cu statul și schimbările social-politice din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ulterior în Presa catolică
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
capitolului al doilea Publicațiile catolice din arhidieceza de București și dieceza de Iași cuprinde prezentarea tipăriturilor din diecezele ce se suprapun geogeafic peste zona Moldovei și a Țării Românești (care constituie baza analizei noastre) și este împărțit în mai multe secvențe; acestea înglobează informații despre tipologia publicațiilor, limba în care ele au fost redactate, apartenența la ordinele misionare (Presa în limba română, Presa în limba germană, Publicațiile diecezane, Publicațiile franciscane), un scurt istoric al lor, prezentarea redactorilor și a colaboratorilor. Nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de episoade cvasiidentice sau nesemnificative, cu personaje neindividualizate ori, pur și simplu, „dubluri”, de unele reveniri (precum întâmplările din „obștea plutitoare” pe Volga, având în centru pe Fany Perlov și pe Maria Culiceeva), de exprimări stângace. Nu la fel de rezistentă este secvența ultimă a ciclului, formată din Ciubărești, În ajun și Uraganul, unii critici vorbind chiar de un eșec integral aici. Într-adevăr, transformarea materialului memorialistic în roman, reușită în mare măsură în primele cinci volume, este ratată parțial în ultimele trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
suspansul Desperado e mai intens decât suspansul de dinaintea lui: e vorba de un suspans în același timp afectiv și intelectual. Suspansul Desperado are o factură specială, care decurge din faptul că acțiunea este fragmentară, reconstruibilă. Istoria nu mai e o secvență clasică de trecut, prezent și viitor. Ea nu mai e nici măcar o suită inversată de momente, ca în Fluxul conștiinței. Ca tot ce e Desperado, acțiunea este și ea un puzzle: pe măsură ce găsim fragmente de timp, trebuie să le potrivim
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că vreau să scriu probabil fiindcă nu mi se părea că aș avea ceva de zis și fiindcă habar n-aveam să povestesc. Cât despre misterul nopților arăbești de poveste, tot ce găsim în poezia ei e Anglia, în ciuda unor secvențe pitorești de demult, din amintirea ștearsă a basmului copilăriei. Ceea ce i-a dat Iranul lui Mimi Khalvati este taina și teama fremătătoare a poveștilor persane. Ali Baba, Aladin, Sindbad, duhuri, vrăjitori, califul Harun al-Rashid, feminitatea incandescentă a eroinei care s-
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
James Marcia (1966, 1976, 1980) descrie patru statute identitare, diferențiate în funcție de modul în care persoana percepe un anumit domeniu ca pe o problemă de identitate și încearcă găsirea unei soluții de rezolvare. Ele nu reprezintă trăsături durabile ale personalității, ci secvențe de scurtă durată în cadrul statutului curent al unei persoane, fiind posibil ca un individ să aibă un anumit statut întrun domeniu al vieții și un altul în alt domeniu. a) identitatea dobândită este caracteristică adolescenților au trecut deja printr-o
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
să fie șocante, pentru a atrage atenția omului contemporan. Însă nu doar știrile abundă În violență, ci și filmele artistice, de asemenea, desenele animate, ca să nu mai vorbim de jocurile pe computer. De asemenea, un efect asemănător Îl au nenumăratele secvențe sportive de luptă. Mass-media prezintă astfel un model, dezvoltând În rândurile copiilor și tinerilor comportamente negative. O altă cauză a agresivității elevilor o constituie structura școlară inadecvată. Este suficient să calculăm cât timp Își petrece elevul la școală, cât timp
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
stins, mirat că lucrurile ei au fost licitate pentru a i se plăti datoriile. A insistat să-și recupereze cartea "Manon Lescaut" a abatelui Prévost pe care Marguerite i-o dăruise cu dedicație, o amintire a acestei frumoase și triste secvențe de viață. A revăzut-o cu prilejul deshumării și transferării într-un alt cimitir, și-a readus-o în memorie, privindu-i mormântul acoperit cu camelii, florile ei preferate. Marion Delorme Victor Hugo, Marion Delorme Poetul, romancierul și dramaturgul Victor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
după care tânărul a plecat la studii. De cunoașterea lui Rodolphe Boulanger, un proprietar de pământ bogat ce se simțise atras de tânăra doamnă Bovary, senzuală și romantică, și-a creat o altă iluzie de fericire. Se bucurase că o secvență a visului ei de fericire s-a împlinit, își repeta cu exaltare: Am un amant, am un amant. Alerga la el ca o curtezană, dornică să-l iubească, să se piardă în brațele lui. Câteva clipe a fost fericită, simțindu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
copilărie, despre părinți, despre singurătatea lui, despre decepțiile sentimentale, în special despre Denise, de care s-a îndrăgostit în adolescență iar ea l-a respins brutal din cauza infirmității, despre experiența solicitantă cu prostituata Marie Charlet. Myriam i-a povestit diferite secvențe din viața ei, despre familia ei săracă, despre regretul că nu a terminat școala. Și-a evocat anii copilăriei și adolescenței, a aflat că la treisprezece ani a intrat ca ucenică într-un atelier de croitorie, s-a îndrăgostit de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
unii cititori s-au scandalizat din cauza vulgarității faptelor relatate. Nu se știe precis ce este real și ce este fictiv în povestirile relatate cu luciditate, ironie, autoironie și umor. Parte a jurnalului include comentarii despre sex și despre sexualitate. Unele secvențe relatează experiențele ei de viață și ale clienților, altele oferă sfaturi de comportare pentru orice amatoare a practicării libere a sexului, altele îi radiografiază preocupările culturale. Primul lucru pe care îl declară autoarea (s-ar putea să fie și autor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
substituie un profesor de țară, Ciobanu, căruia doi colegi răuvoitori, Pădureanu și Munteanu, îi urzesc moartea social-profesională, destituirea pentru imoralitate, pe când oaia năzdrăvană e o fetiță cu care protagonistul are relații erotice vinovate ș.a. -, mitul e revitalizat pe coordonatele actualității. Secvența finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul baladei folclorice. Cuvântul nisiparniță (1994), carte bilingvă (textul începe în limba română, treptat apar tot mai frecvent ample
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
finală, memorabilă, reprezintă o nuntire cosmică tulburătoare, construită în registrul carnavalescului tragic și al onirismului alegoric, replică la alegoria morții din finalul baladei folclorice. Cuvântul nisiparniță (1994), carte bilingvă (textul începe în limba română, treptat apar tot mai frecvent ample secvențe în franceză, astfel încât spre sfârșit curge exclusiv în limba franceză), este jurnalul textualist și autoreferențial al migrării lingvistice a lui Ț. În Roman de citit în tren (1993), propria rescriere în românește a cărții Roman de gare, subiectul ar fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
radical, cu un recurs masiv la felurite artificii textualiste. Sub titlul Reîntoarcerea fiului la sânul mamei rătăcite (1993), Ț. și-a adunat cea mai mare parte a publicisticii postdecembriste, alături de câteva articole mai vechi. Un român la Paris (1993) conține secvențe din jurnalul parizian (decembrie 1970 - decembrie 1971) și câteva pagini din țară, intitulate Însemnări grăbite (ianuarie-februarie 1972), care în ediția augmentată (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor) sunt însoțite de consistente însemnări pariziene din 1973-1974 și din 1977-1978. Bestiarul și imagistica proprii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
o traversează personajul lui Țepeneag are aspecte spectrale, tinde să se transforme la tot pasul într-o uriașă mistificare. Recurgând la procedeele cele mai diverse, de la hiperrealism la viziunea onirică și la amestecarea deliberată a ficțiunii în realitate, ca în secvențele în care spațiul real e populat de imagini preluate din cărțile precedente ale scriitorului, Dumitru Țepeneag procedează la o permanentă deconstrucție a universului exterior, ce își dezvăluie la tot pasul în felul acesta precaritatea nu numai în plan moral, ci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]