19,447 matches
-
Proiecții mentale”, adică trebuie să înainte de cursă, unde ai de mers, pe unde vei merge, de ce ai nevoie pentru realizarea cursei (dacă mașina este corespunzător echipată, dacă are o stare tehnică bună, dacă cunoști drumul). Vederea este cel mai important simț folosit în timpul conducerii autovehiculului; este simțul primar prin intermediul căruia șoferul dobândește informațiile nece privind circulația exterioară sunt recepționați de către conducătorul auto pe cale vizuală, ceea ce denotă importanța posedării de către acesta, a tuturor componentelor vizuale. Din situațiile europene de specialitate, rezultă că
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
cursă, unde ai de mers, pe unde vei merge, de ce ai nevoie pentru realizarea cursei (dacă mașina este corespunzător echipată, dacă are o stare tehnică bună, dacă cunoști drumul). Vederea este cel mai important simț folosit în timpul conducerii autovehiculului; este simțul primar prin intermediul căruia șoferul dobândește informațiile nece privind circulația exterioară sunt recepționați de către conducătorul auto pe cale vizuală, ceea ce denotă importanța posedării de către acesta, a tuturor componentelor vizuale. Din situațiile europene de specialitate, rezultă că peste 85% din participanții la trafic
CONDUCEREA AUTOTURISMELOR by CRISTINEL MIHĂIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/666_a_1316]
-
a managerilor. 3. Organizația trebuie condusă, ceea ce înseamnă punerea în mișcare, „menținerea activității în rândul personalului” (H. Fayol - 1916). Conducerea înseamnă încercarea de a obține cele mai bune performanțe posibile printr o viziune cuprinzătoare asupra actului de conducere, prin determinarea simțului datoriei pe baza cunoașterii și contactului permanent cu indivizii organizaționali, a cunoștințelor profesionale și de management, a exemplului personal. 4. Diversitatea activităților și sarcinilor dintr-o organizație presupune necesitatea coordonării, adică „corelarea, unificarea și armonizarea tuturor activităților și eforturilor” (H.
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
înainte de cunoscuta acțiune uzurpatoare a „monstruoasei coaliții), destinul tragic al domnitorului primei Uniri, sacrificat pentru ideea „prințului străin”, care apărea atunci majorității politicienilor și intelectualilor (nu însă și lui Hasdeu), ci și calități literare incontenstabile. În plus, expresivitatea și bunul simț cu care sunt evocate, într-o ambianță de autentică de esență baladescă, fapte istorice îndeobște puțin cunoscute, ne fortifică, dragi elevi, speranța efectuării unei bune alegeri pentru inaugurarea acestei rubrici, ale cărei scopuri - de informare și de sensibilizare a voastră
Interferen?e istorice ?i literare ?n poema hasdeean? "?tefan Tom?a Vod? ?i vornicul Ion Mo?oc ?n prinsoare la Leopole by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83580_a_84905]
-
produse subiective ale conștiinței noastre. Reprezentările noastre oglindesc mai mult natura noastră decât „natura lucrurilor”. Înțelegem că problema inițială a criticismului nu este natura lucrurilor, ci marginile și valoarea cunoștințelor noastre despre lucruri. Ceea ce numim experiență, ceea ce ni se impune simțurilor noastre: culoare, sunet, parfum, gust, cald, rece etc. sunt stări, sunt forme de gândire ale subiectului, a căror funcție este de a „ordona”, deci de a „obiectiva” stările sensibile (senzațiile). În final, „ordinea naturală” este oglinda, reflectarea „ordinii gândirii”. Prin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spiritului. Căci spiritul nu este o foaie nescrisă, ceva pasiv, el este o realitate activă, care transformă cunoștințele, le orânduiește după legile inerente naturii subiective. Kant spune în „Critica rațiunii pure” că orice cunoștință începe și chiar sfârșește cu experiența simțurilor, dar nu orice cunoștință vine din experiență; pe lângă acestea se adaugă vitalitatea „rațiunii pure”. Deci el păstrează de la raționaliști, ca un adevăr prețios, că o cunoștință adevărată trebuie să fie exprimată sub formă de judecăți sigure, necesare și universale și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
exprimată sub formă de judecăți sigure, necesare și universale și că acestea nu pot fi scoase din experiență, deoarece experiența nu este niciodată și nicăieri sigură - adică necesară și universală. Deci cunoștințele sigure trebuie să aibă alt izvor în afară de experiența simțurilor; acest izvor nu poate fi decât spiritul „rațiunea pură”, altfel spus, activitatea apriorică a inteligenței, sigură, ca tot ce este rațional. Immanuel Kant, se referă la îndoiala empiriștilor și adaugă, ceea ce deja susținuse anterior, că acele cunoștințe a priori (care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
memorarea, îndeplinind concomitent și funcția de informare și pe cea de formare. Neurofiziologia și psihofiziologia arată că învățarea este un proces care are loc în sistemul nervos, prin culegerea de informații din mediul intern și extern, cu ajutorul receptorilor organelor de simț, care codifică mesajele recepționate sub formă de stimuli (luminoși, fonici, tactili, dureroși), transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cu ajutorul receptorilor organelor de simț, care codifică mesajele recepționate sub formă de stimuli (luminoși, fonici, tactili, dureroși), transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Putem vorbi despre o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, care impune concentrarea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a dovedit a fi strâns legat cu cel de memorare, îndeplinind concomitent și funcția de informare, formare educare. Neurofiziologia și psihofiziologia arată că învățarea este un proces care are loc în sistemul nervos, prin culegerea de informații cu ajutorul organelor de simț receptorii -, care codifică mesajele recepționate sub formă de stimuli fizici: luminoși, fonici, tactili, dureroși etc., transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de simț receptorii -, care codifică mesajele recepționate sub formă de stimuli fizici: luminoși, fonici, tactili, dureroși etc., transmițându-le în influxuri nervoase purtătoare de informații. Operația de codificare este realizată de celulele nervoase specializate ce se găsesc în organele de simț, care intră în activitate emițând influxuri nervoase diferite ca frecvență, amplitudine, ca moment de declanșare și de încetare, în funcție de particularitățile stimulului receptat. Există o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, ce impune o mare putere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
senzorio motorie și capacitățile preoperaționale. În majoritatea factorilor de risc se citează maladiile mamei apărute în primele luni după concepere și mai ales în primele 6 săptămâni, timp în care încep să se contureze și să se distingă organele de simț ale fetusului. Există însă și subiecți asurziți, cu hipoacuzie profundă dobândită în mica copilărie din cauze de traumă puternică la cap sau din cauze infecțioase și toxico-medicamentoase când se constată modificări atitudinale și emoționale la nivelul personalității după pierderea auzului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nu reflectă flexiunea cuvântului, ci îl folosesc așa cum l-au învățat prima dată; * se manifestă decalajul dintre vocabularul activ și cel pasiv, între cel oral-uzual, agramat și cel scris, dirijat de terapeut; * cu privire la structura gramaticală, ei învață spontan prin imitație, simțul limbii, treptat așa cum copilul normal dezvoltat învață o limbă străină; * fac greșeli de topică în propoziție și frază, având la bază limbajul gesticulat; * în general folosesc limbajul telegrafic (cuvinte cu sens de propoziție); * se remarcă fie absența cuvintelor de legătură
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
cuvinte, de genul propozițiilor lapidare. Câteva probleme în cunoașterea și intervenția educațională a autismului Moto: (Proverb latin) Autismul este o psihoză infantilă precoce, este o tulburare primară, cu multiple dereglări secundare. P. Janet considera această entitate nosologică ca fiind pierderea simțului realului iar H. Ey, preluând această idee descrie acest sindrom ca nucleu pozitiv al psihozei schizofrenice. Copilul bolnav de autism este prăbușit de propria flintă și în neantul său. Sindromul este recunoscut de timpuriu, chiar din primii ani de viață
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au acționat precoce în timpul sarcinii sau au intervenit în timpul nașterii ori în primii doi ani de viață. Yung și Maslow îi consideră pe autiști doar un fenomen compensator care se desfășoară între normal și patologic, iar Pierre Janet prin pierderea simțului realității în relațiile interumane și prin prăbușirea în propria ființă, autistul fiind astfel ușor de recunoscut. În anul 1978 Rutter propune 4 criterii diagnostice valabile și astăzi: 1. Apariția unor semne tipice încă din primul an de viață. 2. Dezvoltare
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
laringele mult mai lung și îngust ca la adult, corzile vocale scurte și subțiri (de aici vocea înaltă). De aceea o justă educarea a vocii și vorbirii copilului, necesită aplicarea unui sistem bine chibzuit de exerciții motricomuzicale, care urmăresc formarea simțului ritmului și dezvoltarea supleței mișcărilor aparatului fonator și a întregului corp. Către 5 6 ani, normal este ca preșcolarii să pronunțe corect toate sunetele (chiar și vibranta „r”, consoanele constrictive „s, z, ș, j” și semioclusivele „ce-ce”), înlăturându-se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fondul lexical apare acum latura semantică, semnificația cuvintelor îmbogățindu-se paralel cu acumularea experienței și perfecționarea operațiilor de gândire. Stăpânește acum și forma gramaticală de bază a vorbirii, ajungând să folosească din ce în ce mai corect formele gramaticale, se poate vorbi de acel simț al limbii. Apare acum și un alt fenomen caracteristic numai vârstei preșcolare - al invenției, creației independente a cuvintelor, adăugând la rădăcina unor cuvinte, diferite sufixe, prefixe, terminații care dobândesc în practica vorbirii o relativă independență (pânărie în analogie cu brutărie
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vorbirii o relativă independență (pânărie în analogie cu brutărie, paezește în analogie cu povestește). Această născocire este firească și dovedește creșterea capacității de generalizare a scoarței cerebrale. Toate cele expuse pe scurt, ne dau tabloul preșcolarului normal, care având acest „simț al limbii”, în condițiile de educare și îndrumare justă, cu o dezvoltare motrică și psihică generală, corespunzător, poate face față cerințelor perioadei următoare, celei școlare. De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde posibilitatea copilului de a reda exact toate nuanțele gândirii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Lumea poate fi cunoscută. Limba noastră, de asemenea. Această convingere trebuie transmisă copiilor. În activitatea practică, noi acordăm o atenție deosebită însușirii unor metode eficiente de lucru și formării unor deprinderi pozitive de muncă. O premiză importantă este permanentizarea educării simțurilor (dezvoltarea percepției auditive, vizuale și formarea unor percepții auditiv motrice ale sunetelor). Exerciții zilnice destinate, în special, dezvoltării auzului fonematic, a capacității de diferențiere motrice și optică asigură baza cu ajutorul căreia elevul devine conștient de faptul că structura unui cuvânt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de la aceste probe completate cu unele date din actele de la dosarele personale ale elevilor, ne-au condus la stabilirea diagnosticului diferențial și totodată la alcătuirea programului corecțional terapeutic. III. Programul a cuprins exerciții pentru: dezvoltarea atenției auditive, memoriei auditiv verbale, simțul acusticomotor și de însușire a elementelor prozodice ale vorbirii, capacității de diferențiere fină pe bază de auz, autocontrolului auditiv, exerciții pentru consolidarea legăturilor dintre structura acustică și cea articulatorie, pentru întărirea legăturii dintre limbajul oral și cel scris. Acest program
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
logopedice trebuie adaptate acestor caracteristici. Cei cu o inteligență socială preponderentă au avantajul că nu trăiesc atât de tensional deteriorarea vorbirii, adaptându-se ușor și în cadrul activităților logopedice. Strâns legat de Q.I. ne vom referi și la așa numitul simț al limbii factor important pentru evoluția limbajului și pentru activitatea de corectare a handicapaților. Atât conceptul de „inteligență”, cât și cel de „limbaj” cuprind o sferă largă de fenomene complexe și diferite. Din practica educativă cunoaștem că limbajul se supune
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
engramare a etapelor acțiunii, dar și procentul crescut al exprimării nuanțate. Nu trebuie să neglijăm implicațiile psihopedagogice ale jocului didactic, pe care educatoarea și terapeutul logoped îl pot folosi în orice etapă a activității, cu rezultate pozitive. Activitățile ludice cultivă simțul artistic, dezvoltă și fixează unele tehnici de educare a orientării spațiale și dezvoltă motricitatea generală și mai ales a mâinilor și picioarelor. Toate aceste strategii didactice creează climatul afectiv și intelectual propice formării unor competențe și abilități independente, verbale și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ameliorare a stărilor mentale și organice ca efect al rugăciunii. A vorbi de rugăciune oamenilor moderni, este la prima vedere o strădanie inutilă. Dar cum este necesar să cunoaștem toate acțiunile omenești, credem că ar fi primejdios să ignorăm educarea simțului religios și moral, tot pe atât de păgubitor ca lipsa de educare a inteligenței. Nevoia de rugăciune este una din cele mai adânci și mai subtile ale naturii umane. Ca să fii sănătos, este bine să ieși din tine însuți printr-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
pentru a găsi lumina sufletului tău, pentru a ajunge la substratul invizibil al acestei lumi. Unificarea activităților conștiinței duce la o mai mare armonie a funcțiilor viscerale și nervoase. S-a observat că în grupurile sociale în care sunt dezvoltate simțul moral-religios cât și inteligența, maladiile nutriției și ale nervilor, criminalitatea și nebunia sunt rare iar oamenii sunt mai fericiți. Noi nu considerăm rugăciunea o superstiție zadarnică, nici un rest de barbarie. „Nici un om nu s-a rugat vreodată fără să învețe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
umană este specia „Homo sapiens” și și „Homo faber” (omul meșteșugar). Lucian Blaga cugetă la destinul creator al omului din unghiul necesităților vitale. Dumnezeu este cauza a tot ce este, El transmite timpul și spațiul. La Ea nu ajungem cu ajutorul simțurilor, ci numai prin rațiune, pentru că este dincolo de lumea văzută. Dumnezeu este unic, este ființa infinită și toate conceptele filosofice admit că Dumnezeu este prima cauză eficientă. „Există o ființă care este cauza oricărei existențe, oricărei bunătăți, oricărei perfecții și aceasta
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]