15,985 matches
-
structuri formale utilizate și utilizabile în sloganuri. La NIVEL SEMANTIC acționează: • Polisemia • simplă "Quand on est pro, on est pro Mazda" (pro = abreviere pentru professionnel și pro = prepoziția pentru) sau toate exploatările PROTEVARA, generația PRO; "Un radio care te ascultă" (verbul a asculta induce izotopia cotidiană "a asculta păsul cuiva", dar și interpretarea relației asimetrice de supunere într-o logică a celebrării publicului suveran); • complexă, antrenînd în rimă mai multe elemente Quand j'entends le mot trafic/Je sors mon automatic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sau un magazin de mobilă Conforama. Transformarea categoriei gramaticale • în absența unor mutații lingvistice normale evoluția obiectului este marcată de lexicalizarea unor forme surprinzătoare de superlativ (adjectiv provenit din nume propriu Très Dior) sau nume propriu (numele mărcii) generat de verbe reprezentative pentru domeniul respectiv: CONNEX conectare gratuită; Într-o lume nesigură ASIROM vă asigură. La NIVEL LOGICO-SINTACTIC se exploatează același principiu al așteptării frustrate, al surprizei sau chiar al dinamitării principiilor logice: • transgresarea principiului non contradicției într-un anunț pentru
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Scoțienii sînt avari" (altfel el riscă să fie ininteligibil). În coliziunea scripturilor (supra scriptul operației, al călătoriei cu autobuzul etc.) și mai ales în inducerea lecturii non conformiste, rolul preponderent îl joacă indicii semiotici: *lingvistici (supra "X este taciturn", polisemantismul verbului "a bate" etc.); * enciclopedici (stereotipurile asociate grupurilor etnice, sexelor etc.); * pragmatici (rupturile de determinism cauzal acțional și/sau verbal infra ix): ix) " Pentru a testa dacă nebunii nu s-au însănătoșit cumva și ar putea părăsi spitalul, doctorul desenează o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
limbajului s-ar afla gesturile premier langage naturel de l'humanité. În structura gestului, autorul vede originea anumitor particularități ale limbajului, precum dublarea fonemelor și a silabelor, structura cuvintelor compuse reflex al construcției bilaterale și simetrice a corpului uman; anterioritatea verbului față de substantiv efect al preeminenței gesturilor de acțiune. R. Kleinpaul propune (în Sprache ohne Worte. Idee einer allgemeinen Wissenschaft der Sprache) un vast proiect semiotic avant la lettre cu o interesantă subcategorizare a comunicării în: * comunicare fără intenție de comunicare
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
califica un articol de ziar ca xenofob sau rasist sau antisemit. PARADIGMĂ (opus lui sintagmă) În gramatica tradițională, paradigma este ansamblul formelor flexionare ale unui morfem lexical combinat cu desinențele sale cazuale sau verbale (declinarea unui substantiv sau conjugarea unui verb); în lingvistica modernă paradigma este constituită din ansamblul unităților legate printr-un raport virtual de substituție. PARADIGMATIC (opus lui sintagmatic) În fiecare punct al lanțului vorbirii (axei sintagmatice) are loc o alegere; elementele care ar putea fi substituite celor efectiv
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
nu și invers) și de solidaritate (relație de presupunere reciprocă). Lingvistica structurală considera drept sintagmă un grup de elemente lingvistice formînd o unitate într-o organizare ierarhizată (există sintagme nominale compuse din substantiv, articol și adjectiv, sintagme verbale compuse din verb auxiliar și participiu, sintagme adjectivale "prea puțin interesant"). Conceptul de sintagmă definit îm manieră strict relațională este aplicabil tuturor planurilor limbajului. Se poate vorbi de sintagme narative, constituite din mai multe enunțuri narative care se presupun reciproc. SINTAGMATIC (opus lui
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
De la destination de l'homme, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2009. Berdiaev, Nicolas, Khomiakov: L'épître aux serbes, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2009. Berdiaev, Nicolas, Pour un christianisme de création et de liberté, Paris, Cerf, 2009. Boulgakov, Serge, Du Verbe incarné, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1981. Boulgakov, Serge, La sagesse de Dieu, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1983. Boulgakov, Serge, Le buisson ardent, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1987. Boulgakov, Serge, L'échelle de Jacob, Lausanne, L'Âge d
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Boulgakov, Serge, La sagesse de Dieu, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1983. Boulgakov, Serge, Le buisson ardent, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1987. Boulgakov, Serge, L'échelle de Jacob, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1987. Boulgakov, Serge, La philosophie du Verbe et du Nom, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1991. Boulgakov, Serge, L'Orthodoxie, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2001. Bremond, Jean, Părinții Pustiei, ediția a II-a, București, Editura Nemira, 2010. Burns, John, Histoire de la pensée politique médiévale, Paris, PUF
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
multe decenii în urmă, în mediul rural (și din țara noastră), școala (învățătorul) și cu deosebire biserica (preotul) aveau nu numai funcțiile lor oficiale (formale), ci constituiau și sursele relevante de asistență psihosocială. Discutând despre asistența familială nespecializată, am folosit verbele la trecut. Într-adevăr, în timpurile moderne, în societățile industriale și, cu atât mai mult, postindustriale, au apărut și s-au dezvoltat instituții specializate în domeniu. Alături de ele și uneori împreună continuă să funcționeze asistența nesistematizată. Chiar și în țările
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sub forma unei întrebări referitoare la originea deloc reflexivă, ci pur emotivă: Cine a creat lumea și viața?" "Cine" din întrebare conține deja antropomorfismul personificant. Răspunsul, el însuși pur emotiv, nu va putea fi decît o sugestie magic profundă, căci verbul "a crea" inclus în între-bare presupune un act creator. A contesta valoarea simbolismului inclus atît în întrebare cît și în răspuns, ar însemna asumarea sarcinii de a formula o întrebare și de a da un răspuns care nu ar trebui
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
se spune cu Tatăl său, și este "lumina lunii", deoarece Spiritul încarnat îl iluminează. Dar spiritul nu este decît individual încarnat în Iisus. Cea de a treia pesoană a treimii nu este Iisus, ci valoarea universală a împlinirii sale: Cristos, Verbul (elanul evolutiv răspîndit în toată natura), "Sfîntul Duh" (înaintarea evolutivă spre tot mai multă spiritualitate) poate deveni la nivel uman efort de spiritualizare-sublimare. La cel mai înalt nivel al intensificării, "Cuvîntul încarnat" în omul Iisus adevărul etern exemplificat de el
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care nu au loc în cadrul unui proiect, sau în cazul activităților muzeale ce nu creează legături cu experiența și cunoștințele elevilor (Xanthoudaki, 1998; Sekules și Xanthoudaki, 2000)26. Bloom și Krathwool vor realiza o analiză asupra achizițiilor intelectuale identificate prin verbe ca: a aplica, a înțelege, a extrapola, a sintetiza, a evalua, precum și a modificărilor socio-afective (exprimate în termeni ca: a aprecia, a gusta, a achiziționa un sistem de valori estetice) întîlnite în muzeele clasice, precum și în muzeele interactive, în această
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
patrimoniului cultural", pp. 26-37. 24. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998, p. 35. 25. Din punct de vedere metodologic, obiectivele operaționale specifice unor activități didactice sînt desemnate prin verbe comportamentale, activ-participative; referitor la activitățile de pedagogie muzeală, acestea se referă la: transmitere, participare, descoperire, imaginare, creare, exprimare, asociere, experimentare, înțelegere, implicare a educatului în spațiul muzeal. Promovarea conceptului muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ambiția de a arăta ce poate, fapt care declanșează dezacordul între suferința și dorința de a construi un „nemaivăzut altar”. Eminența artistică e asociată aici unei virtuți răzbunătoare: „Înfrigurat de-un singur gând... I-ai dat răspunsul răzvrătit: Mai pot!” Verbele violente sparg cadrul tradițional al baladei: „a smulge”, „a strivi”, „a încinge”etc. Confictul între cele două personaje e rezolvat în favoarea creației, simbolul unei puteri eterne „o floare albă”. În poezia lui Labiș există o permanentă încercare de a
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
în semicicluri iubirea ta pe-o rază Mă entuzmiasmează sublimul tău urcuș. Căderea ta în hăuri adânc mă întristează.” (Odă soarelui) Neologismele la N. Labiș sunt luate din domenii variate și din punct de vedere gramatical sunt adjective, substantive sau verbe. Ele nu îngreunează înțelegerea textului, sunt întotdeauna la locul lor și capătă o deosebită semnificație prin întrebuințarea cu sens propriu sau metaforic, dar mai ales atunci când devin epitete. Într-o mică măsură, la Nicolae Labiș se poate vorbi și de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
măsură, la Nicolae Labiș se poate vorbi și de crearea unor cuvinte noi, ca: tutunie, cenușit: „În locul lor sosiră cu negri maci în minți Femei întunecate cu gura tutunie.” ( Pierderile) De asemenea, sunt frecvente situațiile când de la substantive poetul formează verbe, creații proprii, în cele mai dese cazuri după modelul popular. Astfel, întâlnim: a șănțui - șanț, a se arici - arici, a mozaica - mozaic, a pomăda - pomadă. „Mozaicată-n vesele stridențe, Copilăria mea era în toi.” (Primele iubiri) În alte situații se
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
mai dese cazuri după modelul popular. Astfel, întâlnim: a șănțui - șanț, a se arici - arici, a mozaica - mozaic, a pomăda - pomadă. „Mozaicată-n vesele stridențe, Copilăria mea era în toi.” (Primele iubiri) În alte situații se întâlnesc substantive derivate din verbe : frângere, adjective din substantive sau cuvinte formate prin prefixare: a înfurtuna, a înstela. Labiș folosește adesea sinonimele. Ele apar mai ales pentru evitarea repetării, dând adesea varietate textului prin nuanțele căpătate. Iată o parte din cele mai importante sinonime: colb
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Labiș, s-au analizat în mod special două poezii: Moartea căprioarei și Miorița, în care s-a urmărit originea și frecvența cuvintelor. S-a operat exclusiv cu acele cuvinte pline (cele cu sens lexical), eliminând din analiză articolul, numeralul, pronumele, verbele a fi și a avea cu valoare auxiliară, prepoziția și conjuncția, al căror sens este exclusiv gramatical. Cercetarea aceasta este făcută pe baza a patru categorii de statistici, analizând frecvența și originea cuvintelor separat pentru fiecare poezie, comparativ la amândouă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
elogiul râsului. De ce aceasta Îți inspiră atâta teamă? - Pentru că era a Filozofului. Orice carte a omului acela a distrus câte o parte a Înțelepciunii pe care creștinătatea o strânsese de-a lungul veacurilor. Părinții Bisericii spuseseră ceea ce trebuia despre puterea Verbului, și a fost de ajuns ca Boethius să-l comenteze pe Filozof pentru ca taina dumnezeiască a Verbului să se prefacă În parodia omenească a categoriilor și a silogismului. Cartea Facerii spune ceea ce trebuie știut despre alcătuirea cosmosului, și a fost
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
a distrus câte o parte a Înțelepciunii pe care creștinătatea o strânsese de-a lungul veacurilor. Părinții Bisericii spuseseră ceea ce trebuia despre puterea Verbului, și a fost de ajuns ca Boethius să-l comenteze pe Filozof pentru ca taina dumnezeiască a Verbului să se prefacă În parodia omenească a categoriilor și a silogismului. Cartea Facerii spune ceea ce trebuie știut despre alcătuirea cosmosului, și a fost de ajuns să se descopere cărțile despre fizică ale Filozofului pentru ca universul să fie regândit În termenii
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
tot ce scrisese poeta până atunci. Nu mai este exuberanța și entuziasmul, de la început, dar nici, întocmai, tăcerea, din final, ritmul fiind, acum, rapid, tonul grav, acuzator. Versurile par a fi niște dictoane, în mare parte eliptice de predicat. Puținele verbe existente sunt la prezentul continuu. Ca în știință. Poeta nu minte. Redă, în cel mai autentic mod posibil, dar și în cel mai liric, realitatea. Conținutul e destul de explicit, deși e alegoric. Aversiunea față de dictatură este manifestată, însă, total dezarmat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se poate spune astfel, o mireasmă a logicii, esență rar întâlnită în creația poetică, despre care se crede că se caracterizează exclusiv prin iraționalitate, revelație, vizionarism"98. Totuși, "literatura Anei Blandiana este, însă, mai presus de orice, o revanșă a verbului și a sensului, itinerariul unei voci, care caută să spună neliniștea unei identități, este o prelungire de sine"99. Cu alte cuvinte, este vorba despre încercarea de a reda realitatea, prin cuvânt, în cele mai mici detalii, repede, în vârtej
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poetic, urmărind, în analiza sa, nivelul fonematic (particularități fonetice, rima, organizarea strofei), nivelul lexico-semantic ( particularități lexicale arhaisme, regionalisem și termeni populari, neologisme, derivarea cu prefixe și sufixe), particularități semantice (omonime, sinonime, antonime), nivelul morfosintactic (particularități morfologice substantivul, adjectivul și pronumele, verbul), particularități sintactice apoziția, elipsa, propozițiile enunțiative simple sau dezvoltate, propozițiile exclamative și interogative), nivelul stilistic (epitetul, comparația, personificarea, metafora), particularități și similitudini. Autoarea oferă, astfel, o analiză pe volume de poezie, urmată, de una pe niveluri de expresivitate și de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
dincolo de rolul explicativ poate servi drept fereastră în poezie. De asemenea, morfologic, întâlnim suprapunerea aproape perfectă a două timpuri verbale, imperfectul și prezentul, care alternează succesiv, marcând două timpuri biografice: copilăria și maturitatea. Constituind, totodată, un alt fel de intertextualitate, verbele, marcând acțiuni dinamice, surprinse în plină desfășurare, devin ele însele ferestre sau metafore ale celor două cadre. Trimitere la un spațiu idilic, promovat de moderniști, împletit cu un spațiu citadin, banal, dezvoltat de postmoderniști, autoarea își alege un cadru natural
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Poezia Anei Blandiana e o formă a trăirii prin privire. Frumusețea rezultă, din tensiunea unei dezvăluiri. Ființa, în dualitatea ei, își dorește contopirea cu lucrurile, se vrea depășită de ele, absorbită de ele, în cele din urmă, transformată prin ele. Verbul a privi se suprapune unor consemnări diferite: pe de o parte, aduce ceva din substanța vieții, pe de altă parte, din profunzimea eului. Ființa își dorește contopirea cu lucrurile, se vrea absorbită de ele, depășită de acestea."118 Poetica demetaforizării
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]