15,817 matches
-
p. 123−172. 91 H. Borer, K. Wexler, "Bi-Unique Relations and the Maturation of Grammatical Principles", Natural Language and Linguistic Theory, 10, p. 147−189. 92 O opinie diferită este exprimată de Roberts (2007a: 211), conform căruia copiii știu proprietățile verbelor inacuzative. 93 O. Jespersen, A Modern English Grammar on Historical Principles, vol. 2, Heidelberg, Carl Winters, apud Matsuzaki (2001: 67). 94 Ch. Fillmore, "The Grammar of Hitting and Breaking", în: R. Jacobs, P. Rosenbaum (eds.), Readings in English Transformational Grammar
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
et moyennes. Théorie syntaxique et syntaxe du français, Paris, Le Seuil. 99 J.-P. Boons, A. Guillet, C. Leclère, La structure des phrases simples en français: constructions intransitives, Genève, Droz. 100 M. Haspelmath, "More on the Typology of Inchoative/Causative Verb Alternations", în: B. Comrie și M. Polinsky (eds.), Causatives and Transitives, Amsterdam, John Benjamins, p. 87−120. 101 K. Hale, S. J. Keyser, "A View from the Middle", Lexicon Project Working Papers, 7, Cambridge, Mass., MIT. 102 M. L. Zubizarreta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
M. W. Dixon, "A Typology of Causatives: Form, Syntax, and Meaning", în: R. M. W. Dixon, A. Aikhenvald (eds.), Changing Valency: Case Studies in Transitivity, Cambridge, Cambridge University Press, p. 30−83, apud Gerner (2007: 151). 105 B. Levin, English Verb Class and Alternations: A Preliminary Investigation, Chicago, The University of Chicago Press. 106 M. Shibatani, A Linguistic Study of Causative Constructions, teză de doctorat, University of California, Berkley. 107 J. Van Voorst, "Against a Composite Analysis of Certain Causative Constructions
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Club. 114 W. Jacobsen, The Transitive Structure of Events in Japanese, Tokyo, Kurosio Publishers. 115 Există și opinii diferite: Zribi-Hertz (1987: 26) arată că, în mod intuitiv, se poate spune că în construcția tranzitivă și în cea intranzitivă apare același verb. 116 V. P. Nedyalkov, G. G. Silnitsky, "The Typology of Morphological and Lexical Causatives", în: K. Ferenc (ed.), Trends in Soviet Theoretical Linguistics, Dordrecht, Reidel, p. 1−32. 117 K. Hale, S. J. Keyser, "The Basic Elements of Argument Structure
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Oxford University Press, p. 289−322. 128 Într-un exemplu de tipul Greutatea cărții a rupt masa, subiectul este eventualitatea statică. 129 Vezi și Soare (2010: 79−80), care arată că, în română, prezența subiectului Pacient determină apariția în forma verbului a unui se ergativ, care și-a pierdut legăturile (semantice și sintactice) cu reflexivul (Fereastra s-a închis, Oglinda s-a crăpat). 130 M. Everaert, "The Encoding of the Lexical Semantic Structure of Verbs: The Case of Auxiliary Selection in
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Selection in Idioms", în: E. W. Weigand, R. Hundsnurscher (eds.), Lexical Structures and Language Use, Proceeding of the International Conference on Lexicology and Lexical Semantics in Munster, 1994, vol. II, Tübingen, Max Nimer Verlag, p. 22−37. 131 Pentru fiecare verb, am folosit câte o listă de douăzeci de exemple extrase de pe internet, în ordinea aparițiilor pe motorul de căutare Google. 132 R. Forest, "Sémantisme entéléchnique et affinité descriptive: Pour une réanalyse des verbes symétriques et neutres en français", Bulletin de la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
375−414. 134 R. Maldonaldo, "Energetic Reflexives in Spanish", Berkley Linguistic Society, 14, p.153−165. 135 Valoarea "eventivă", definită de autoare ca exprimând "transpunerea în altă stare, devenirea", nu este dată de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Maldonaldo, "Energetic Reflexives in Spanish", Berkley Linguistic Society, 14, p.153−165. 135 Valoarea "eventivă", definită de autoare ca exprimând "transpunerea în altă stare, devenirea", nu este dată de reflexiv, ci este o componentă semantică a verbului, asociată cu toate verbele exprimând o schimbare de stare, care pot fi atât reflexive, cât și nereflexive (a degera, a deveni, a evolua, a fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago Linguistic Society, 236−287
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fermenta, a germina etc.). 136 G. Lakoff, "Linguistic Gestalt", Papers from the Thirteenth Regional Meeting, Chicago Linguistic Society, 236−287, apud Calude (2007: 255). 137 Autoarea subliniază că un astfel de fenomen nu poate fi studiat decât în sincronie, pentru că verbe ca affaisser, affaler, écrouler, effondrer, éclore, care nu par să mai fie folosite astăzi decât reflexiv, au fost folosite tranzitiv în latină sau în franceza veche. 138 S. Kemmer, "Middle Voice, Transitivity and the Elaboration of Events", în: B. Fox
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
târzie, în limbile romanice și în limba română, vezi Dragomirescu (2009b), Dragomirescu și Nicolae (2009). 17 Forma mort nu este un participiu, ci un adjectiv care a eliminat utilizarea adjectivală a participiului murit, înregistrată în limba veche (vezi Anexa 2, verbul a muri). Etimonul latinesc al adjectivului mort, mortuus, era deopotrivă participiu și adjectiv. 18 A. Belletti, "(Past) Participle agreement", SynCom Project, ms., apud Mackenzie (2006: 164). 19 Structura a coborât scara este posibilă pentru că verbul a coborî are atât variantă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limba veche (vezi Anexa 2, verbul a muri). Etimonul latinesc al adjectivului mort, mortuus, era deopotrivă participiu și adjectiv. 18 A. Belletti, "(Past) Participle agreement", SynCom Project, ms., apud Mackenzie (2006: 164). 19 Structura a coborât scara este posibilă pentru că verbul a coborî are atât variantă tranzitivă, cât și inacuzativă, iar structura cu un complement intern este legată de varianta tranzitivă. 20 Creția (118−119) observă că grupul format din substantivul nearticulat și atributul acestuia poate fi înlocuit printr-un circumstanțial
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
observă că grupul format din substantivul nearticulat și atributul acestuia poate fi înlocuit printr-un circumstanțial (om trăi viață dulce [= bine, plăcut]). Raportul dintre substantiv și atribut este mai concret și mai ușor de ilustrat, mai expresiv decât raportul dintre verb și circumstanțial (o cale lungă vs a merge mult). 21 Creția (1956: 116) observă că numai verbele care acceptă complement extern pot avea reflexiv obiectiv: mă tai/tai un copac (complement extern); *mă produc/produc mărfuri (complement rezultativ); *mă cânt
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
trăi viață dulce [= bine, plăcut]). Raportul dintre substantiv și atribut este mai concret și mai ușor de ilustrat, mai expresiv decât raportul dintre verb și circumstanțial (o cale lungă vs a merge mult). 21 Creția (1956: 116) observă că numai verbele care acceptă complement extern pot avea reflexiv obiectiv: mă tai/tai un copac (complement extern); *mă produc/produc mărfuri (complement rezultativ); *mă cânt/cânt un cântec frumos (complement intern). 22 Exemplul nu este bine ales, pentru că verbul a ieși din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
observă că numai verbele care acceptă complement extern pot avea reflexiv obiectiv: mă tai/tai un copac (complement extern); *mă produc/produc mărfuri (complement rezultativ); *mă cânt/cânt un cântec frumos (complement intern). 22 Exemplul nu este bine ales, pentru că verbul a ieși din acest context este impersonal, iar propoziția care urmează este subiectivă. 23 Alexiadou, Iordăchioaia și Schäfer (2009) au preluat această idee, dar au interpretat-o "radical", arătând (cu date parțiale din română) că ergativele acceptă nominalizarea de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
25). 4 M. Riegel, L'adjectif attribut, Paris, Presses Universitaires de France. 5 A. Meillet, Introduction à l'étude comparative des langues indo-européennes, ediția a VII-a, Paris, Hachette, reprodusă de University of Alabama Press, 1964. 6 L. Hjelmslev, "Le verbe et la phrase nominale", Mélanges de philosophie, de littérature et d'histoire offerts à J. Marouzeau, Paris, p. 253−281; republicat în L. Hjelmslev, 1971, Essais linguistiques, Paris, Éditions de Minuit, p. 174−200. 7 G. Longobardi, "La phrase copulare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
9 A. Moro, "Per una teoria unificata delle frasi copulari", Rivista di Grammatica Generativa, 13, p. 81−110. 10 A. Moro, "The Raising of Predicates: Copula, Expletives and Existence", MIT Working Papers in Linguistics, 15, p. 119−181. 11 Considerarea verbului a fi ca fiind predicativ în acest exemplu nu este corectă. 12 Exemplul admite două interpretări − cea oferită în dicționar: "nu ești [bun] de împărat" și cea în care grupul de împărat are valoare de genitiv ("nu ești al împăratului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în acest exemplu nu este corectă. 12 Exemplul admite două interpretări − cea oferită în dicționar: "nu ești [bun] de împărat" și cea în care grupul de împărat are valoare de genitiv ("nu ești al împăratului"). 13 Ca și în cazul verbelor care denotă configurația spațială, și a fi permite folosirea agentivă, în aceste contexte nemaiputând fi considerat ergativ: Ion e prost cu intenție, ca să obțină mila vecinilor. 14 D. Creissels, "Remarques sur l'émergence des verbes avoir au cours de l
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
J.-P. Benoist, "Propositions pour une grammaire des rôles du russe", Revue des études slaves, 66, p. 441−469, apud Feuillet (2006: 166). 16 R. Freeze, "Existentials and other locatives", Language, 68, 3, p. 553−596. 17 J. Guéron, "Le verbe avoir", Recherches linguistiques de Vincennes, 14, 15, p. 155−188. 18 T. Hoekstra, "HAVE as BE Plus or Minus", în: G. Cinque et al. (eds.), Path towards Universal Grammar. Studies in Honor of Richard Kayne, Washington, Georgetown University Press, p.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gramaticală a limbilor australiene, atrăgând atenția asupra deosebirilor dintre limbile pama-nyungan și celelalte limbi legate de tipul de macare cazuală. 4 G. A. Grierson, Linguistic Survey of India, Delhi, Motilal Banarsidass, apud Montaut (2006). 1 Din listă au fost excluse verbele învechite, cele regionale, cele din limbajul familiar, precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1 56 Adina Dragomirescu 55 Ergativitatea din perspectivă tipologică 278 Adina Dragomirescu 61 De la tipologie la sintaxă 199 Semantica și sintaxa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
învechite, cele regionale, cele din limbajul familiar, precum și cele aparținând limbajelor specializate, cu circulație redusă în limba literară. --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ 2 1 56 Adina Dragomirescu 55 Ergativitatea din perspectivă tipologică 278 Adina Dragomirescu 61 De la tipologie la sintaxă 199 Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative 225 Teste sintactice de delimitare a clasei 243 A fi și a avea 245 Concluzii 275 Limbi ergative 277 Inventarul verbelor inacuzative/ergative 350 339
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
55 Ergativitatea din perspectivă tipologică 278 Adina Dragomirescu 61 De la tipologie la sintaxă 199 Semantica și sintaxa verbelor ergative/inacuzative 225 Teste sintactice de delimitare a clasei 243 A fi și a avea 245 Concluzii 275 Limbi ergative 277 Inventarul verbelor inacuzative/ergative 350 339
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de analiză de conținut pe texte rezultate din transcrierea interviurilor. Este, În fapt, o analiză de discurs În care autorul convertește, prin reducții succesive, un text de 27 000 de cuvinte la un set de 260 de categorii de semnificanți (verbe la infinitiv sau substantive la singular). Lucrarea lui Silviu Totelecan Îmbogățește substanțial literatura română de specialitate atât prin metoda aplicată, cât și prin rezultatele analizei. Prin metodă ea susține cunoașterea de tip comprehensiv, pentru trecerea de la raportul „eu” (cercetătorul)/„el
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
realizată În 1994 de către Ilie Bădescu În Istoria sociologiei perioada marilor sisteme (1994, 101-159). În cadrul unei reflexii asupra istoriei, a memoriei colective și a timpului social, generație este un termen polisemantic (polisemia este dată de rădăcina sa greacă, genos, a verbului genesthai, și care Înseamnă „a veni la viață”), cu o simbolistică bogată și o inepuizabilă putere evocatoare, devenit concept analitic o dată cu nașterea științelor sociale, În secolul al XIX-lea. În istoria vechii Chine, se regăsesc 40 de secole divizate În
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adunăm cu precizie și certitudine, în mod sistematic, tot materialul despre practica sacrificială la evrei în epoca antică. Termenul ebraic ce indică generic acțiunea sacrificială provine de la rădăcina rădăcina zbḥ care generează fie un substantiv (zebaḥ), „ofertă”, „sacrificiu”, fie un verb (zăbaḥ) „a sacrifica”, „a celebra un sacrificiu”. Această rădăcină este documentată în aproape toate limbile semitice antice (ugaritică, acadiană, feniciană, aramaică) unde, în afară de sensul tehnic al sacrificiului, în unele cazuri, poate avea și semnificația de a celebra un banchet (exemplul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
la întrebările lui. Un procedeu asemănător se găsește și în mai sus citata tragere la sorți în 1Sam 14,40-42. Un indiciu în favoarea existenței extispiciului, a divinației prin examinarea măruntaielor unui animal jertfit lui Dumnezeu, se poate întrevedea în controversatul verb biqqer în 2Rg 16,15 (cf. și Ps 27,4). Dacă, într-adevăr, acest verb, în conformitate cu Lev 13,36, ar trebui tradus cu „a inspecta”, versetul biblic citat ar trebui înțeles astfel: „Regele Ahaz i-a zis lui Uria, preotul
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]