152,117 matches
-
debilității mintale. Procedura de ridicare a interdicției judecătorești poate începe ori de cate ori au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. Ridicarea interdicției poate fi cerută de persoana pusă sub interdicție, precum și toți cei care pot solicita declanșarea procedurii punerii sub interdicție judecătorească. Când hotărârea de ridicare a interdicției judecătorești este definitivă ea se comunică instanței care a luat măsura transcrierii hotărârii de interdicție judecătorească, pentru a se face în registrul special mențiunea despre ridicarea ei.
Interdicție judecătorească () [Corola-website/Science/323713_a_325042]
-
judecătorești poate începe ori de cate ori au încetat cauzele care au determinat instituirea ei. Ridicarea interdicției poate fi cerută de persoana pusă sub interdicție, precum și toți cei care pot solicita declanșarea procedurii punerii sub interdicție judecătorească. Când hotărârea de ridicare a interdicției judecătorești este definitivă ea se comunică instanței care a luat măsura transcrierii hotărârii de interdicție judecătorească, pentru a se face în registrul special mențiunea despre ridicarea ei.
Interdicție judecătorească () [Corola-website/Science/323713_a_325042]
-
fi cerută de persoana pusă sub interdicție, precum și toți cei care pot solicita declanșarea procedurii punerii sub interdicție judecătorească. Când hotărârea de ridicare a interdicției judecătorești este definitivă ea se comunică instanței care a luat măsura transcrierii hotărârii de interdicție judecătorească, pentru a se face în registrul special mențiunea despre ridicarea ei.
Interdicție judecătorească () [Corola-website/Science/323713_a_325042]
-
în vedere perioada de internare, Busch a fost eliberat încă în aceeași lună. După aceea a locuit la Hartenholm apoi la Kattendorf și la Coburg. Efortul lui de a fi revizuit verdictul (2 martie 1949) a fost în zadar (hotărârea judecătorească a Curții Supreme de Justiție din Hamm). În ultimii ani de viață a trăit la Coburg.
Wilhelm Busch (politician) () [Corola-website/Science/323728_a_325057]
-
Doctrina anilor fragezi a migrat din Anglia către SUA unde a persistat mai mult de o sută de ani, majoritatea statelor americane recunoscând în mod explicit această prezumție de încredințare către mamă. În a doua jumătate a secolului XX, instanțele judecătorești și legislaturile au început să inverseze deciziile cu privire la acordarea custodiei sau chiar s-au dat legi care au abrogat această doctrină în favoarea unor argumente neutre de stabilire a părintelui custodian. Astfel a apărut noțiunea de interes superior al copilului. Unele
Doctrina anilor fragezi () [Corola-website/Science/323756_a_325085]
-
datorate copiilor, împreună cu întreținerea datorată altor persoane, potrivit legii, nu poate depăși jumătate din venitul net lunar al celui obligat. Pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească. Părțile pot conveni sau, dacă sunt motive temeinice, instanța de tutelă poate hotărî ca întreținerea să se execute prin plata anticipată a unei sume globale care să acopere nevoile de întreținere ale celui îndreptățit pe o perioadă mai îndelungată sau
Exercitarea autorității părintești după divorț () [Corola-website/Science/323835_a_325164]
-
07, hotărârea din 6 iulie 2010) este o cauză judecată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului reclamanții, mamă și fiu, s-au plâns de violarea art. 8 din Convenție („Dreptul la respectarea vieții private și de familie”), determinată de hotărârea judecătorească pronunțată de instanțele din statul pârât (Elveția) cuprinzând ordinul de returnare a reclamantului minor în Israel, de unde fusese adus în mod ilicit de reclamantă pe teritoriul statului pârât, în contextul divorțului dintre reclamantă și tatăl copilului, încredințării copilului reclamantei și
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]
-
Israel, de unde fusese adus în mod ilicit de reclamantă pe teritoriul statului pârât, în contextul divorțului dintre reclamantă și tatăl copilului, încredințării copilului reclamantei și stabilirii unei interdicții de părăsire a teritoriului israelian de către minor, până la majoratul acestuia, prin hotărâre judecătorească a instanțelor israeliene. Un tânăr elvețian s-a mutat în Israel împreună cu mama ambii fiind părinții unui copil născut în anul 2003. Mama fiind neliniștită că tatăl s-a implicat într-o sectă extremistă, în iunie 2005, a răpit copilul
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]
-
acela de mobiliza profesioniștii din domeniu și organizațiile neguvernamentale interesate în stabilirea și planificarea măsurilor necesare pregătirii sistemului de justiție pentru intrarea în vigoare a Codului civil. Grupul este format din reprezentanți ai judecătorilor, procurorilor, grefierilor, avocaților, notarilor publici, executorilor judecătorești și societății civile. Noul cod civil a modificat radical concepția de ansamblu asupra materiei civile, optând pentru concepția monistă de reglementare a raporturilor de drept privat și după modelul codurilor civile moderne din Italia, Elveția și Olanda. Astfel, pentru a
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
exercițiu poate desemna prin act juridic unilateral sau prin contract de mandat, încheiate în formă autentică, persoana care urmează a fi numită tutore pentru a îngriji de persoana și bunurile sale, în cazul în care ar fi pusă sub interdicție judecătorească. În Canada, Quebec-ul a fost prima dintre provincii care a permis unei persoane să-și redacteze un astfel de mandat. O altă aplicare a reglementărilor privind contractul de mandat este prevăzută în art. 180, alin. (2) din noul cod, ce
Codul civil al României () [Corola-website/Science/323112_a_324441]
-
Justiția reprezintă o instituție fundamentală a unui stat și cuprinde totalitatea instanțelor judecătorești. Reprezintă puterea judiciară într-un stat de drept În conformitate cu dispozițiile Constituției României, republicată, autoritatea judecătorească este alcătuită din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior ai Magistraturii. Acestea sunt reprezentate în teritoriu de următoarele organisme: Consiliul Superior al Magistraturii este
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
Justiția reprezintă o instituție fundamentală a unui stat și cuprinde totalitatea instanțelor judecătorești. Reprezintă puterea judiciară într-un stat de drept În conformitate cu dispozițiile Constituției României, republicată, autoritatea judecătorească este alcătuită din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior ai Magistraturii. Acestea sunt reprezentate în teritoriu de următoarele organisme: Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. CSM gestionează în exclusivitate aspectele ținând de recrutarea și cariera magistraților indiferent
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
Justiția reprezintă o instituție fundamentală a unui stat și cuprinde totalitatea instanțelor judecătorești. Reprezintă puterea judiciară într-un stat de drept În conformitate cu dispozițiile Constituției României, republicată, autoritatea judecătorească este alcătuită din instanțele judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior ai Magistraturii. Acestea sunt reprezentate în teritoriu de următoarele organisme: Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. CSM gestionează în exclusivitate aspectele ținând de recrutarea și cariera magistraților indiferent dacă sunt judecători sau procurori
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
judecători sau procurori, iar prin secțiile sale îndeplinește rolul de instanță de judecată în materie disciplinară. CSM îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege. În România, justiția se înfăptuiește numai de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, respectiv curțile de apel, tribunalele, tribunalele specializate și judecătorii. În România există obligația legală să existe un purtător de cuvant ale instanțelor, spre deosebire spre exemplu de Statele Unite ale Americii, unde nu există această regulă. Înalta Curte de Casație și
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
exemplu de Statele Unite ale Americii, unde nu există această regulă. Înalta Curte de Casație și Justiție este instanța cea mai înaltă în grad, iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Principalul instrument de unificare a practicii judiciare este recursul în interesul legii, în cadrul căruia Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilesc care este modalitatea corectă de interpretare a legii în chestiunile de drept care au primit o dezlegare
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
unificare a practicii judiciare este recursul în interesul legii, în cadrul căruia Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilesc care este modalitatea corectă de interpretare a legii în chestiunile de drept care au primit o dezlegare diferită din partea instanțelor judecătorești (practică judiciară neunitară). În România funcționează 15 curți de apel, fiecare incluzând în sfera sa de competență teritorială 2-4 județe. În fiecare județ, precum și în municipiul București, funcționează câte un tribunal. În localitatea de reședință a județului (un singur tribunal
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, cu respectarea principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Parchetele funcționează pe lângă fiecare instanță judecătorească (cu excepția celor trei tribunale specializate în materie comercială). Parchetele supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare în condițiile legii. Ca și instanțele judecătorești, parchetele sunt constituite într-o structură piramidală, la vârful căreia se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției. Parchetele funcționează pe lângă fiecare instanță judecătorească (cu excepția celor trei tribunale specializate în materie comercială). Parchetele supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare în condițiile legii. Ca și instanțele judecătorești, parchetele sunt constituite într-o structură piramidală, la vârful căreia se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al cărui procuror general este șeful Ministerului Public. În cadrul parchetului de pe lângă instanța supremă funcționează două structuri specializate, cu competență și
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
folosită în mod abuziv de autoritățile comuniste. Legea a fost abrogată în 1996, prin Legea nr. 115/1996, prin care s-a instituit obligația demnitarilor, magistraților și a funcționarilor publici de a-și declara averile. În vreme ce Justiția este reprezentanta puterii judecătorești, Ministerul Justiției este reprezentant al puterii executive într-un stat. Cele două puteri conlucrează dar nu sunt subordonate. Ministerul Justiției, ca organ al puterii executive, nu face parte din autoritatea judecătorească. Totuși, conform legii, Ministerului Justiției îi revine sarcina de
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
a-și declara averile. În vreme ce Justiția este reprezentanta puterii judecătorești, Ministerul Justiției este reprezentant al puterii executive într-un stat. Cele două puteri conlucrează dar nu sunt subordonate. Ministerul Justiției, ca organ al puterii executive, nu face parte din autoritatea judecătorească. Totuși, conform legii, Ministerului Justiției îi revine sarcina de a asigura buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public. Totodată, ministerul este ordonator principal de credite pentru curțile de apel, tribunale și judecătorii, urmând ca acest atribuții să fie
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
este un concept specific dreptului internațional privat. Recunoașterea într-un stat membru a unei hotărâri judecătorești pronunțate în alt stat membru reprezintă acceptarea posibilității ca acea hotărâre judecătorească să producă efecte în statul membru unde este recunoscută. Hotărârile judecătorești sunt în principiu aplicabile doar în statul în care sunt pronunțate. Recunoașterea acestora în alt stat este
Recunoașterea hotărârilor judecătorești () [Corola-website/Science/323209_a_324538]
-
este un concept specific dreptului internațional privat. Recunoașterea într-un stat membru a unei hotărâri judecătorești pronunțate în alt stat membru reprezintă acceptarea posibilității ca acea hotărâre judecătorească să producă efecte în statul membru unde este recunoscută. Hotărârile judecătorești sunt în principiu aplicabile doar în statul în care sunt pronunțate. Recunoașterea acestora în alt stat este posibilă doar dacă legea acelui alt stat o permite sau dacă o
Recunoașterea hotărârilor judecătorești () [Corola-website/Science/323209_a_324538]
-
este un concept specific dreptului internațional privat. Recunoașterea într-un stat membru a unei hotărâri judecătorești pronunțate în alt stat membru reprezintă acceptarea posibilității ca acea hotărâre judecătorească să producă efecte în statul membru unde este recunoscută. Hotărârile judecătorești sunt în principiu aplicabile doar în statul în care sunt pronunțate. Recunoașterea acestora în alt stat este posibilă doar dacă legea acelui alt stat o permite sau dacă o convenție internațională sau un instrument comunitar prevede acest lucru. Conform Regulamentului
Recunoașterea hotărârilor judecătorești () [Corola-website/Science/323209_a_324538]
-
în alt stat este posibilă doar dacă legea acelui alt stat o permite sau dacă o convenție internațională sau un instrument comunitar prevede acest lucru. Conform Regulamentului Bruxelles II, de exemplu, care stabilește condițiile în care pot fi recunoscute hotărârile judecătorești pronunțate în probleme matrimoniale, o decizie de divorț pronunțată într-un stat membru poate fi folosită pentru a modifica actele din registrele stării civile dintr-un alt stat membru. <BR> <BR>
Recunoașterea hotărârilor judecătorești () [Corola-website/Science/323209_a_324538]
-
speciale cunoscute sub numele norme de "drept internațional privat". Misiunea statutară a Conferinței este de a lucra pentru "unificarea progresivă" a acestor norme. Acest lucru implică găsirea unor abordări convenite la nivel internațional în probleme cum ar fi competența instanțelor judecătorești, aplicarea legilor, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești într-o gamă largă de domenii, de la drept comercial și drept bancar la procedura civilă internațională sau de la protecția copilului la căsătorie. De-a lungul anilor, în îndeplinirea misiunii sale, Conferința tinde, să
Conferința de la Haga privind dreptul internațional privat () [Corola-website/Science/323210_a_324539]