152,767 matches
-
împăratului Iosif al II-lea. Daniile acestea provenind de la domnii și boierii Moldovei sunt și au rămas o avere curat românească. În 1918, la unirea Bucovinei cu România, Fondul Bisericesc al Bucovinei era compus din: pădure - 231.648 ha; terenuri agricole și neproductive - 8.037,5 ha; clădiri - 560; cariere de piatră și piatră de var - 47,75 ha; Stabilimente balneare, la Vatra Dornei și Băile Iacobeni; mine la Iacobeni și Vatra Dornei de unde se extrăgeau minereuri, iazuri ș.a. Fondul bisericesc
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
(Institutul de Cercetări pentru Culturile de Câmp „ Selecția”) este un centru științific din Bălți specializat în ameliorarea și selecția culturilor agricole. a fost fondată prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului ai URSS nr. 737 din 1 iulie 1944 a fost fondată cu numele "Stațiunea de Stat Experimentală Moldovenească pentru Ameliorare". Ea a fost amplasată pe terenuri de stat și era alcătuită din
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
și era alcătuită din trei subdiviziuni cu o suprafață de circa 1000 hectare. Subdiviziunea Centrală cu sediul în Bălți ocupă terenurile fostei episcopii, școlii normale, mănăstirii și gospodăriei avocatului Ionescu. Subdiviziunea a doua a fost amplasată pe terenurile fostei Camere Agricole, iar subdiviziunea a treia din partea de nord-est a orașului Bălți, la o depărtare de 15 km de oraș, pe terenurile fostei gospodării a colonelului Todtd. Terenurile inițial atribuite stațiunii au rămas fără schimbări esențiale. Cercetarea se înfăptuiește preponderent pe terenurile
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
în Institutul Moldovenesc de Cercetări Științifice pentru Selecție, Producerea Semințelor și Tehnologia Culturilor de Câmp (1961), iar mai apoi în Institutul de Cercetări Științifice pentru Culturile de Câmp (1972). Concomitent, institutului i-au fost atribuite suplimentar 555 ha de teren agricol, care aparțineau anterior fostului colhoz „Lenin” din satul Pământeni (actualmente cartier în orașului Bălți), majoritatea locuitorilor căruia erau lucrători ai subdiviziunilor științifice ale institutului. O etapă nouă în activitatea Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp s-a început în
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
soiuri și hibrizi, dintre care 39 au fost omologați. A crescut considerabil arealul geografic de răspândire a soiurilor și hibrizilor creați la Bălți. Un aport deosebit la crearea acestor soiuri și hibrizi au avut academicianul Il. Untilă, doctorii în științe agricole N. Golban, V. Corobco, I. Procofiev, A. Hangan, M. Buciuceanu ș.a. În total, pe parcursul celor 65 ani de activitate la ICCC „Selecția” au fost selectate 306 soiuri și hibrizi, dintre care 111 au fost omologați. În prezent, pe câmpurile Moldovei
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
Anul jubiliar (în , Iub-il vocalizat și Iov-el), sau anul de bucurie, este anul după sfârșitul a șapte cicluri ale anului de odihnă anul sabatic (în ebraică: "Șmita"), al cincizecilea an care, conform Bibliei are un impact asupra productivității pământului agricol și efectele recoltelor în funcție de depărtarea în ani față de jubileu asupra omului pe pământul lui Dumnezeu din țările calde, care este urmărit pe teritoriul regatului lui Israel și regatului Iudeii; în iudaism există unele dezbateri dacă este vorba de anul 49
Jubileu (biblic) () [Corola-website/Science/323360_a_324689]
-
și de coastă. Datorită introducerii unui sistem de terase irigate, unele plante au fost cultivate și în zonele aride. Lângă Cuzco există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe timp de secetă, se irigau la mare distanță culturile agricole. Incașii au mărit suprafață agricolă prin construirea unor terase alpine. Prelucrarea în comun a pământului era prima obligație a fiecărui om de rand din imperiul incas. Muncă la câmp era supravegheată de un "totricoc michoc", un descendent al incașilor care
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
unui sistem de terase irigate, unele plante au fost cultivate și în zonele aride. Lângă Cuzco există rămășițele unui gigantic rezervor de apă din care, pe timp de secetă, se irigau la mare distanță culturile agricole. Incașii au mărit suprafață agricolă prin construirea unor terase alpine. Prelucrarea în comun a pământului era prima obligație a fiecărui om de rand din imperiul incas. Muncă la câmp era supravegheată de un "totricoc michoc", un descendent al incașilor care putea ordona și pedeapsă cu
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
în fostul sediu al Consiliului popular municipal) (nr. 1-3) având în fața sa Bustul lui George Coșbuc (monument istoric cu codul , ridicat în 1933), Casa Armatei, Universitatea "Lucian Blaga" (la nr. 5) - cu Rectoratul, Facultatea de Litere, Facultatea de Istorie, Colegiul Agricol Daniil Popovici Bărcianu, Palatul de Justiție, Oficiul Poștal nr. 1, fosta Curte de Conturi, Palatul Mitropoliei Ardealului, Academia Română, Complexul Sportiv Olimpia (cu un bazin de înot), Parcul Sub Arini, Spitalul Militar de Urgențe, COMPA S.A. ș.a.
Bulevardul Victoriei din Sibiu () [Corola-website/Science/324060_a_325389]
-
Arbaat Haminim, adică cele patru specii de plante). Conform profetului profetul Zaharia, în era mesianică va deveni o sărbătoare universală și toate popoarele vor face anual pelerinaj la Ierusalim și vor serba sărbătoarea în orașul sfânt. Sukot este un praznic agricol de recunoștință pentru pentru roadele secerișului și pentru ploile târzii de toamnă. Aceasta se vede din diferitele nume sinonime ale sărbătorii - ""sărbătoarea Recoltelor"" din sezonul în care are loc - “Sărbătoarea celei de-a 7-a luni” - și din textul explicit
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
aduni de pe câmp munca ta." (Exodul 23:16); "Sărbătoarea Corturilor s-o săvârșești în șapte zile, după ce vei aduna din aria ta și din teascul tău." (Deut. 16:13). A fost o recunoștință . Ca o recompensă a naturii în anul agricol care a trecut. Sucot a devenit una din cele mai importante sărbători în iudaism, spunându-i-se și “Sărbătoarea Domnului” ori simplu “festivalul”. Moise i-a instruit pe fiii lui Israel să se adune pentru o citire a Legii pe
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
Mesia, acum suntem chemați să stăm în prezența Domnului când îl primim în corturile noastre. Semnificația acestei sărbători este mult mai largă decât Festivalul Corturilor, ea grupându-se în jurul a patru teme principale la care trebuie să medităm: La tema agricolă medităm prin observarea imporanței și semnificației celor patru specii de plante specifice pentru fauna de pe pământul lui Dumnezeu care sunt utilizate ca simbol al sărbătorii. Pe perioada când exista Altarul de la Tabernacol ori de la Templu bucuria sărbătorii era să aducem
Sucot () [Corola-website/Science/324065_a_325394]
-
de obiecte din metal. Ambele grupuri sunt de etniei bantu. Rar s-au aventurat în zona centrală și de sud a țarii, deoarece aceasta nu poate susține modul lor de viața agrar, dar își valorifica aici intens cuțitele și produsele agricole. Până acum 2000 de ani vânătorii și culegătorii boșimani au fost singurii locuitori ai Namibiei. La acea vreme alte grupuri înrudite și vorbind tot o limba din grupul limbilor khoisan, hotentoții sau nama, se stabiliseră în jurul râului Orange, în sud
Istoria Namibiei () [Corola-website/Science/324079_a_325408]
-
sub mandat britanic) -26 iulie 2004Tel Aviv) a fost o compozitoare, textiera și cântăreața de muzică ușoară israeliană, una din cele mai de seamă creatoare în genul denumit „cântec ebraic” („zemer ivri”). s-a născut în anul 1930 în așezarea agricolă cooperatista (kvutzá,o formă de kibuț) Kineret, pe malul Lacului Tiberiada, în ebraică Kineret, în familia perechii Meir și Rivka Sapir, dintre fondatorii localității și originari din Wilno (Vilnius). Cu încurajarea mamei ei, de la vârsta de șase ani a început
Naomi Shemer () [Corola-website/Science/324068_a_325397]
-
Kikuyu, de altfel, mai numeroși decât maasaii, se refugiază, de asemenea, în munți și păduri de teama atacatorilor. Kikuyu se extind spre nord, spre vest și sud ocupând ceea ce este azi Provincia Centrală, unde defrișază pădurile pentru a obține pământ agricol. Oricum, însă nu rezistă presiunii maasailor și pe la 1890, răpuși și de foame și de variolă, eliberează terenurile lor din Districtul Kiambu și se retrag spre nord. Maasaii, de asemenea, trec printr-o perioadă dificilă. O epidemie de pneumonie sau
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
Kenyei. Dezvoltarea economică rapidă a fost văzută ca o necesitate pentru a face față plaților pentru calea ferată, și întrucât populația din Africa a fost obișnuită cu o agricultură de subzistență, mai degrabă decât cu una bazată pe exportul produselor agricole, guvernul a decis să încurajeze înfințarea de așezări europene în zonele muntoase fertile, dar mai slab populate ale Africii. Calea ferată a adus cu ea în interiorul Africii nu numai agricultori europeni, misionari și administratori, dar, de asemenea, și programe guvernamentale
Istoria Kenyei () [Corola-website/Science/324094_a_325423]
-
Regatul Unit cu 15%. Datoria era administrată de Administrația Datoriei Publice, iar autoritatea se extindea asupra Băncii Centrale Otoman. Administrația Datoriei Publice controla cele mai importante surse de venituri ale imperiului. Controlul se extindea chiar și în domeniul stabilirii taxelor agricole din provincii. În momentul izbucnirii Primului Război Mondial, guvernul otoman a proclamat neutralitatea țării. Pe 10 septembrie, marele vizir Said Halim Pașa a anulat capitulațiile, care garantau privilegii speciale cetățenilor străini. Pe 28 septembrie, strâmtorile Bosfor și Dardanele au fost închise traficului
Destrămarea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/324091_a_325420]
-
în teritoriul Indian. Majoritatea guvernatorilor au fost în funcție timp de doar câteva luni; instituțiile înființate în această perioadă au fost Universitatea Oklahoma, Universitatea Oklahomei Centrale (pe atunci denumită Școala Normală Teritorială) și Universitatea Statului Oklahoma (pe atunci denumită Școala Agricolă și Mecanică Oklahoma). Scopul real al teritoriului a fost acela de a servi drept guvern de tranziție spre înființarea statului. Reprezentanții celor Cinci Triburi Civilizate s-au întrunit în 1902 pentru a obține statalitatea Teritoriului Indian și au ținut o
Teritoriul Oklahoma () [Corola-website/Science/324169_a_325498]
-
dintre cei 91 de congressmani care i-au scris primului ministru al Guyanei Forbes Burnham în numele lui Stoen. După ce a citit un articol în "San Francisco Examiner", Ryan și-a făcut cunoscută intenția de a călători la Jonestown, o comună agricolă din Guyana unde locuiau Jim Jones și circa 1.000 de membri ai Templului. Hotărârea lui Ryan a fost influențată atât de grupul Rudelor Îngrijorate, format în principal din californieni, ca și membrii Templului, cât și de dezgustul său personal
Leo Ryan () [Corola-website/Science/324213_a_325542]
-
biroul său privat. În anii 1959-1966 Blass a inițiat metoda microirigării, și, împreună cu fiul sau, Yeshayahu Blass, a inventat primele echipamente de microirigație (în ebraică - „taftefet” - „picurător”), le-a perfecționat, le-a probat, și apoi le-a difuzat pe piața agricolă locală și internațională. În 1959 a fost instalat cel dintâi sistem experimental de microirigație , iar în anii care au urmat, folosirea lui, în variante perfecționate, a devenit comercială. La 9 august 1965 Simcha Blass și fiul său au semnat un
Simcha Blass () [Corola-website/Science/326629_a_327958]
-
să rămână împreună cu familia sa până la începutul lui 1916 păstrându-și statutul de călugăr în cadrul ordinului capucin. Pe 4 septembrie 1916, Părintele Pio a fost chemat să se reîntoarcă la viață monastica. Astfel a fost mutat într-o comunitate monahala agricolă, mănăstirea capucina dedicată tot Fecioarei Maria (En:), ce se află în Munții Gargano în localitatea din regiunea . În acel timp comunitatea monastica numără 7 frați. A rămas în Sân Giovanni Rotondo până la moartea sa, cu excepția serviciului militar. Când Primul Război
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
străini se stabileau în Tang, stimulând o cultură cosmopolită vibrantă. Cultura Tang și sistemele sociale au fost admirate și adaptate de către țările vecine, precum Japonia. Pe plan intern, Marele Canal lega inima politică din Chang'an de centrele economice și agricole din părțile de est și de sud ale imperiului. Ceace a stat la baza prosperității de la începutul dinastiei Tang a fost o birocrație centralizată puternică și cu politici eficiente. Guvernul a fost organizat în ,Trei Departamente și Șase Ministere", ca
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
chinezi explorau tot Oceanul Indian, ajungând în Africa de Est odată cu voiajele lui Zheng He. Zhu Yuanzhang (sau Împăratul Hongwu), fondatorul dinastiei, a pus bazele pentru un stat mai puțin interesat de comerț și mai mult de extragerea veniturilor din sectorul agricol. Poate și datorită mediului țărănesc de proveniență al împăratului fondator, sistemul economic Ming era accentuat pe agricultură, spre deosebire de Song și Yuan, care s-au bazat pe veniturile negustorilor și ale comerțului. Deținătorii, neo-feudali, de pămant ai perioadelor Song și Yuan
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
cărți au fost tipărite folosind tiparul de tip mobil (folosind caractere mobile). Palatul imperial din Orașul Interzis, din Beijing, a ajuns la splendoarea sa actuală. Tot în această perioadă potențialul Chinei de sud a fost exploatat pe deplin. Noi culturi agricole au fost cultivate pe scară largă și au inflorit industrii precum cele care produc porțelan și textile. În 1449 Esen Tayisi a condus o invazie a oiraților mongoli din nordul Chinei, care a culminat cu capturarea Împăratului Zhengtong la Tumu
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]
-
influența sa în cadrul partidului a condus țara către reforme economice importante. Partidul Comunist a slăbit, ulterior, controlul guvernamental asupra vieții personale a cetățenilor, comunele au fost desființate, mulți țărani primind pământ în arendă, ceeace a stimulat și mărit considerabil producția agricolă. Această turnură a evenimentelor a marcat trecerea Chinei de la o economie planificată la o economie mixtă, cu un mediu de piață din ce în ce mai deschis, un sistem numit de unii drept "socialism de piață" și în mod oficial de către Partidul Comunist din
Istoria Chinei () [Corola-website/Science/326725_a_328054]