15,810 matches
-
Dittmann-Kohli, F.; Dixon, R. (1984), „New Perspectives on the Development of Intelligence in Adulthood: Toward a Dual Process Conception and a Model of Selective Optimization with Compensation”, în P.B. Baltes, O.B. Prim (ed.) Life-Span Development and Behavior, vol. VI, Academic Press, Orlando. Baltes, P.B.; Smith, J. (1990), „Toward a Psychology of Wisdom and Its Onogenesis”, în R.J. Sternberg (ed.), Its Nature, Origins and Development, Cambridge University Press, Cambridge. Basseches, M. (1984), Dialectical Thinking and Adult Development, Ablex, Norwood, N.J. Birch
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cambridge. Papalia, D.; Wendkos Olds, S. (1986), Human Development, McGraw Hill Inc., New York. Pascual-Leone, J. (1983), „Growing into Maturity: Towards a Metasubjective Theory of Adulthood Stages”, în P.B. Baltes, O.G. Brim (ed.), Life Span Development and Behavior, vol. V, Academic Press, New York. Pratt, D.D. (1984), „Teaching Adults: A Conceptual Framework for the First Session”, Lifelong Learning: An Omnibus of Practice and Research, 7 (6), pp. 7-9, 28, 31. Pratt, D.D. (1993), „Andragogy after Twenty-Five Years”, New Direction for Adult Continuing
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Riegel, K.F. (1973), „Dialectic Operations: The Final Period of Cognitive Development”, Human Development, nr. 16, pp. 346-370. Riegel, K.F. (1975), „Adult Life Crises: A Dialectical Interpretation of Development”, în N. Daton, L.H. Ginsberg (eds.), Life-Span Developmental Psychology: Normative Life Crises, Academic Press, Orlando. Riegel, K.F. (1976), „The Dialectics of Human Development”, American Psychologist, nr. 31, pp. 689-700. Roudinesco, E. (2006), Familia în dezordine, Editura Trei, București. Salthouse, T. (1994), „The Nature of the Influence of Speed on Adult Age Differences in
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
administra proiectul, urmărind efectiv cine a contribuit, în ce fel și când, încurajând sau moderând, atunci când este cazul, discuțiile în grup, lucrul în echipă sau învățarea prin colaborare. De asemenea, utilizarea blogurilor implică și o mai bună comunicare cu mediul academic, stabilind punți de legătură pe marginea subiectelor diseminate și, nu în ultimul rând, permițând obținerea unor informații actualizate și automate relativ la domeniilor de interes. Cursanții pot folosi blogurile pentru a se informa despre cursurile/disciplinele sau specializările de care sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și proiecte de cercetare consacrate studiului și perfecționării wikiurilor (de exemplu,WikiEDU și Wikiversity). Un alt proiect ce trebuie menționat și care este diferit de cele două exemple anterioare este Citizendium. Acesta este un proiect extrem de ambițios, dezvoltat de mediul academic (ca o recunoaștere implicită a importanței wikiurilor și, în special, a Wikipediei în educație) și care încearcă să remedieze informațiile incorecte și irelevante care există în cadrul acestei imense enciclopedii on-line. Datorită popularității de care s-a bucurat în ultimii ani
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
câștiga timp în societatea informațională, aflată într-o dezvoltare amețitoare, au creat o extensie firească a acestui serviciu, și anume colectarea în colaborare a însemnărilor de site-uri favorite. Persoanele care lucrează împreună la anumite proiecte sau cele din mediu academic (și nu numai) doresc să folosească resursele și informațiile deja descoperite și clasificate după domeniile de interes atât pentru a-și eficientiza efortul, cât și pentru a câștiga o mică bătălie împotriva presiunii timpului. De asemenea, prin intermediul internetului, granițele fizice
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prin proiecte europene sau ale Băncii Mondiale etc.), finanțate național (agenții naționale ce oferă servicii de educație pentru adulți), finanțate privat (universitățile particulare) sau care se autosusțin (firmele). Variabila funcții clasifică organizațiile de educație a adulților în șapte seturi diferite: - academic (educație și training) - se oferă atât învățare, cât și cercetare și cuprinde universitățile, asociațiile profesionale și ocupaționale; - de advocacy - pot fi incluse o parte dintre organizațiile nonguvernamentale,precum și asociațiile naționale profesionale; - de consultanță - sunt cuprinse organizațiile ce oferă cunoștințe și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
consiliere și certificare - cuprinde organizațiile ce oferă certificare educațională, respectiv formează educatori pentru adulți; - de politici educaționale - cuprinde o varietate de organizații ce consiliază structurile guvernamentale în definirea politicilor publice privind dezvoltarea; - de formare - cuprinde atât organizațiile ce oferă învățare academică, dar și pe cele ce oferă educație complementară; - de cercetare și dezvoltare - cuprinde organizații al căror principal scop este să cerceteze nevoile educaționale. În funcție de variabila răspândire geografică, organizațiile de educație a adulților pot fi împărțite în patru categorii: internaționale (cum
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
4. adulților, care au șansa de a conștientiza oportunitățile de formare pe piața muncii, de a-și aprecia nivelul de pregătire în raport cu alți adulți sau de a-și urmări realizarea planului de dezvoltare personală și profesională; 5. celor de la nivel academic, preocupați de procesul învățării la vârsta adultă. 5.3.2. Etape în evaluarea nevoilor la nivel de comunitatetc "5.3.2. Etape în evaluarea nevoilor la nivel de comunitate" Pașii de urmat într-un proces de identificare și evaluare de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
asupra funcționării trecute a cursului, prilejuind constatări în raport cu valorile/obiectivele prestabilite, fiind un demers clar finalizabil pe o secvență dată, cu acoperirea totală a aspectului controlat. Controlul se realizează pentru a ne asigura că: totul funcționează bine, sunt respectate standardele academice (cu scopul de a sprijini îmbunătățirea predării), este respectat calendarul sau bugetul și se menține calitatea în tot ceea ce se face. M. Thorpe (1993) identifică două tipuri de control: cel de rutină - oarecum standardizat, prin care în fiecare an/la
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
față acestor schimbări. Modificările apărute la nivelul pieței muncii impun și ele necesitatea unei „reeducări” și „re-instruiri” rapide a forței de muncă, necesitate ce devine trăsătură esențială a locului de muncă, influențând diversitatea și flexibilitatea serviciilor educaționale. Dacă în mediul academic învățarea este decontextualizată, bazată pe cunoștințe declarative (ce se știe despre un lucru) și încurajând „soluțiile elegante”, la locul de muncă, învățarea devine puternic contextualizată, bazată pe cunoștințe procedurale (a ști cum să se facă un lucru), pe rezolvarea de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
găsi un loc de muncă, de a-l păstra și de a-și găsi un altul, atunci când situația o cere, având șansa de a-și dezvolta întregul potențial. De aceea, programele de „învățare bazată pe activitate” trebuie să integreze curriculumul academic cu cel ocupațional, incluzând în structura lor o componentă de învățare în mediul școlar (cu instruire teoretică și practică la clasă), una la locul de muncă (vizând experiențe structurate) și o a treia, cu rol de liant, care să cuprindă
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunității locale, pot fi regăsite sub forma uceniciei,astagiilor de practică, a „spionării unui post”, a educației prin cooperare, a experiențelor antreprenoriale etc. (Smith, Payne și Thornton, 1999). 1. Ucenicia (apprenticeship) se desfășoară pe baza unui curriculum ce integrează experiențele academice cu cele ocupaționale, învățarea fiind puternic legată de locul de muncă și impunând reajustări ale curriculumului, consecutive colaborării instituției educaționale cu angajatorul. Se derulează pe o perioadă de timp de la doi la patru ani, în care cursantul lucrează alături de un
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursantul lucrează alături de un muncitor experimentat pentru a „învăța meserie”. 2. Stagiile de practică (internship) constau în petrecerea unui anumit timp într-o organizație ce oferă o experiență legată de domeniul de interes al persoanei, după ce aceasta a finalizat componenta academică. Rolul practicii este mai mult unul observațional, cursantul formându-și mai degrabă o idee generală asupra ocupației respective, și nu neapărat deprinderi specifice postului. 3. „Spionarea unui post” (job shadowing), implicată mai cu seamă în activitățile de explorare a opțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doctoranzii Universității de Artă Teatrală și Cinematografică din București, a cărui școală doctorală o conducea. Această primă experiență de predare inedită ca formă, dar nu mai puțin intensă m-a determinat să iau pentru prima dată în considerare o carieră academică, pe care am și început-o imediat după reîntoarcerea mea în România, în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii (CESI), Universitatea București, unde sunt astăzi lector universitar. Alexa Visarion este și un vizionar, specie care ne lipsește în societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
E o personalitate fascinantă, cunoscută pentru activitatea sa puternic-conceptuală, ce conduce la producții clare de o înaltă teatralitate. Domnul Visarion poate comunica aspecte esențiale studenților americani, iar carisma sa personală, comunicarea lucidă ar fi un adaos valoros pentru orice mediu academic." În contextul obținerii unei noi burse Fulbright și a dificultăților create permanent de statul român care nu a permis decât o viză de ședere de trei luni (cu toate că durata programului era de zece luni un an academic), în decembrie 1987
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pentru orice mediu academic." În contextul obținerii unei noi burse Fulbright și a dificultăților create permanent de statul român care nu a permis decât o viză de ședere de trei luni (cu toate că durata programului era de zece luni un an academic), în decembrie 1987 Robert W. Corrigan îi susține candidatura pentru un post la Colegiul Emerson din Boston. Doi ani mai târziu, Alexa e în Suedia, la Malmö, invitat de Radu Penciulescu, unde tocmai a terminat un nou spectacol după Cehov
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cuprinzând montările din Europa și America, e prea bogat pentru multe dintre posturile de profesor din Statele Unite, unde universitățile îl descriu ca fiind "supracalificat". Robert Corrigan încearcă să contracareze această situație paradoxală având în vedere, pentru viitor: "locuri și instituții academice unde nivelul este îndeajuns de ridicat, încât profesoratul lui Visarion să se integreze." În primele cinci luni ale noii burse, Alexa Visarion se concentrează pe film, ca Artist în Rezidență la Institutul de Arte din Valencia, California, la vremea respectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vecinătatea hollywoodiană. Urmând să petreacă întreg anul 1986 la Cal Arts, Alexa Visarion beneficiază de noi intervenții la oficialitățile de la București, prin care partea americană încearca obținerea vizei de ieșire din România a soției sale conform legii, pe parcursul noului program academic: Nu ne putem aștepta ca o persoană să lucreze creativ o perioadă atât de îndelungată fără prezența soției sau a soțului." (Robert W. Corrigan, într-o scrisoare către Petru Enache, Secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 6 decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și contacte organizate până acum și interesul demonstrat de artiști din ambele țări, fie ei dramaturgi, regizori, scenografi sau actori, reprezintă dovezi clare." Mai recent, parteneriatul artistic cu instituții din Statele Unite s-a materializat și într-un program de schimb academic între Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică București și celebrul Institut de Teatru și Film "Lee Strasberg", afiliat la New York University. Visarion inițiază această colaborare în 2008, realizând un proiect Cehov cu studenții acestui institut. Ca o încoronare a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cazul nostru, școala a fost doar un cadru în care am avut șansa să ne întâlnim. La fel cum cred că ne-am fi întâlnit și în altă parte, pentru că întâlnirile dintre oameni sunt inevitable, ireversibile și irepetabile. Meritul cadrului academic a fost acela de a ne ține aproape timp de zece ani (patru ani de facultate, doi de masterat, trei de doctorat și unul care se scurge după, ținând legătura). Și este un merit important, pentru că oamenii se descurcă foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
În acest răstimp ministrul culturii din URSS Ecaterina Furțeva a venit în întâmpinarea cererii unor iluștri, dar disperați actori de la Teatrul MHAT de a-l numi în funcția de director artistic pe Oleg Efremov întemeietorul faimosului "Sovremennik". Situația la teatrul academic, înființat de C. S. Stanislavski și V. I. Nemirovici-Dancenco, era dramatică. Rutina pusese stăpânire pe cea mai vestită scenă a Rusiei. Efremov se străduia din răsputeri să facă față acestei crize. A selectat trupa. L-a învitat pe secretarul literar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
opera sa, în evoluția ei diversificată teatru, film, publicistică, pedagogienu trebuie lăsată uitării și înghițită de vacarmul superficialității actuale care ne înconjoară. A fost o întâlnire, fortuită sau nu, între daruri și disponibilități native pentru crearea de forme artistice, vocație academică, înclinație pentru discursul teoretic, pe de o parte și climatul de creativitate al școlii vocaționale de teatru de atunci, cu eminenții ei profesori. Obsedat de semnalarea tainei și a sensului profund al condiției umane, Alexa Visarion a explorat calea fertilă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
monologul Ninei din Pescărușul la care adăugăm vorbele lui Woyzeck și nu în ultimul rând, tot ce spune Sizwe Bansi în fața celor care nu-l ascultă. Există în regia de teatru și film intuiția care, uneori, poate să suplinească formația academică. Există în regia de film instinctul. Alexa Visarion nu operează instinctual și nici nu lasă loc mult intuiției, pentru că în alcătuirea dublului intervine anvergura culturală. El povestește rolurile ca pe niște biografii personale. Își bazează știința regizorală pe zeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
abuziv și prea explicit față de Înghițitorul de săbii și mai ales față de Înainte de tăcere, racordează și Năpasta la tensiunea înaltă a realismului fantastic... (Manuela Cernat) Că sfidează obișnuințele lesnicioase și plăcerile accesibile ale cinematografului de consum comercial sau cu pretenții academice, adică practic cea mai mare parte a producției curente, aceasta e o primă temeritate, dar nu cea mai mare. Nu ia îl definește pe Alexa Visarion, ci faptul că regizorul se detașează și de estetismul cultivat în altă aripă, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]