18,160 matches
-
logica non-contradicției în zonele ei de valabilitate. De asemenea, această logică "nu suprimă logica terțului exclus". Tot ce face este să-i restrângă domeniul de valabilitate, exact la fel cum "logica" minus-cunoașterii a lui Blaga restrânge domeniul de valabilitate al logicii normale (paradisiace) a intelectului. Basarab Nicolescu arată că logica terțului exclus rămâne perfect valabilă pentru situații de cunoaștere și acțiune relativ simple. În schimb, ea devine chiar nocivă pentru situațiile de complexitate. Or, cunoașterea din secolul al XX-lea, de la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
această logică "nu suprimă logica terțului exclus". Tot ce face este să-i restrângă domeniul de valabilitate, exact la fel cum "logica" minus-cunoașterii a lui Blaga restrânge domeniul de valabilitate al logicii normale (paradisiace) a intelectului. Basarab Nicolescu arată că logica terțului exclus rămâne perfect valabilă pentru situații de cunoaștere și acțiune relativ simple. În schimb, ea devine chiar nocivă pentru situațiile de complexitate. Or, cunoașterea din secolul al XX-lea, de la un capăt la altul al spectrului disciplinelor, pune în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de la un capăt la altul al spectrului disciplinelor, pune în evidență dominanța complexității, făcând tot mai inactual discursul cartezian al metodei 643. Faptul cel mai semnificativ este manifestarea complexității în interiorul "fortăreței simplității", care este fizica fundamentală 644. În aceste condiții, logica terțului exclus este contraproductivă. Ea acționează ca o logică de excludere, acolo unde este nevoie de coexistență și chiar de unitate 645. Ștefan Lupașcu a avut intuiția că dualitatea contradictorie însoțește orice manifestare a energiei. Această structură complexă pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în evidență dominanța complexității, făcând tot mai inactual discursul cartezian al metodei 643. Faptul cel mai semnificativ este manifestarea complexității în interiorul "fortăreței simplității", care este fizica fundamentală 644. În aceste condiții, logica terțului exclus este contraproductivă. Ea acționează ca o logică de excludere, acolo unde este nevoie de coexistență și chiar de unitate 645. Ștefan Lupașcu a avut intuiția că dualitatea contradictorie însoțește orice manifestare a energiei. Această structură complexă pe care el a descoperit-o în sânul realității nu poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unde este nevoie de coexistență și chiar de unitate 645. Ștefan Lupașcu a avut intuiția că dualitatea contradictorie însoțește orice manifestare a energiei. Această structură complexă pe care el a descoperit-o în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu o consideră acum drept "logică a complexității însăși și chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de unitate 645. Ștefan Lupașcu a avut intuiția că dualitatea contradictorie însoțește orice manifestare a energiei. Această structură complexă pe care el a descoperit-o în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu o consideră acum drept "logică a complexității însăși și chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în cunoaștere un adevărat big bang disciplinar, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ștefan Lupașcu a avut intuiția că dualitatea contradictorie însoțește orice manifestare a energiei. Această structură complexă pe care el a descoperit-o în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu o consideră acum drept "logică a complexității însăși și chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în cunoaștere un adevărat big bang disciplinar, o fragmentare extraordinară a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a energiei. Această structură complexă pe care el a descoperit-o în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu o consideră acum drept "logică a complexității însăși și chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în cunoaștere un adevărat big bang disciplinar, o fragmentare extraordinară a cercetării, construită pe ideea specializării. Comentând acest fapt al specializării excesive
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
el a descoperit-o în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu o consideră acum drept "logică a complexității însăși și chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în cunoaștere un adevărat big bang disciplinar, o fragmentare extraordinară a cercetării, construită pe ideea specializării. Comentând acest fapt al specializării excesive, Basarab Nicolescu afirmă: "Un Pico de la Mirandola
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în sânul realității nu poate fi abordată cu logica clasică. De aceea, a construit această logică mai subtilă, logica terțului inclus, pe care Basarab Nicolescu o consideră acum drept "logică a complexității însăși și chiar, poate, logica sa privilegiată..."646. Logica terțului inclus și transdisciplinaritatea Modernitatea a generat în cunoaștere un adevărat big bang disciplinar, o fragmentare extraordinară a cercetării, construită pe ideea specializării. Comentând acest fapt al specializării excesive, Basarab Nicolescu afirmă: "Un Pico de la Mirandola este de neconceput în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
655, dinamică a cărei descoperire trece prin cercetarea disciplinară. Diferența majoră a transdisciplinarității, față de celelalte tipuri de cercetări (disciplinară, pluridisciplinară și interdisciplinară), stă în presupozițiile care îi determină metodologia. În opinia lui Basarab Nicolescu, acestea sunt: ideea nivelurilor de realitate, logica terțului inclus și supoziția complexității. În perspectiva transdisciplinară, Realitatea este multidimensională, structurată pe mai multe niveluri 656. Aceste niveluri sau dimensiuni nu sunt disparate, ci există o anume coerență a ansamblului lor, pe care, însă, logica clasică nu o poate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ideea nivelurilor de realitate, logica terțului inclus și supoziția complexității. În perspectiva transdisciplinară, Realitatea este multidimensională, structurată pe mai multe niveluri 656. Aceste niveluri sau dimensiuni nu sunt disparate, ci există o anume coerență a ansamblului lor, pe care, însă, logica clasică nu o poate descrie. Această coerență dintre niveluri poate fi descrisă, în schimb, prin logica terțului inclus, singura care poate să lege între ele niveluri de realitate diferite, după cum am văzut. Ceea ce la un nivel de realitate apare drept
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
structurată pe mai multe niveluri 656. Aceste niveluri sau dimensiuni nu sunt disparate, ci există o anume coerență a ansamblului lor, pe care, însă, logica clasică nu o poate descrie. Această coerență dintre niveluri poate fi descrisă, în schimb, prin logica terțului inclus, singura care poate să lege între ele niveluri de realitate diferite, după cum am văzut. Ceea ce la un nivel de realitate apare drept dezbinat și contradictoriu este unit într-o stare T la un nivel de realitate diferit, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
este legată de un cuplu de contradictorii aflat la propriul său nivel, care este unificat într-o altă stare T de la un nivel diferit și așa mai departe. Basarab Nicolescu vede structura ansamblului nivelurilor de Realitate, așa cum este descrisă prin logica terțului inclus, ca una deschisă, de tip gödelian. Această imagine deschisă a Realității are un impact deosebit de puternic asupra teoriei cunoașterii, "fiindcă implică imposibilitatea unei teorii complete, închisă în ea însăși"657. Nu vom putea niciodată să spunem că o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
are un impact deosebit de puternic asupra teoriei cunoașterii, "fiindcă implică imposibilitatea unei teorii complete, închisă în ea însăși"657. Nu vom putea niciodată să spunem că o teorie ce unifică contradicțiile de la un nivel de Realitate este definitivă, deoarece, prin logica sistemului, va duce la descoperirea de noi cupluri contradictorii, situate la un alt nivel de realitate, ce va trebui să fie unificate printr-o altă teorie, mai puternic unificatoare, și așa mai departe. Astfel, cunoașterea va rămâne pentru totdeauna deschisă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
înțelege experiența cunoașterii mistice, pe care Dionisie Areopagitul, Grigore de Nyssa, Grigore de Nazianz sau Grigorie Palama au încercat să o exprime. El consideră că așa-numita cunoaștere apofatică poate fi înțeleasă doar din perspectivă transdisciplinară și în baza unei logici a terțului inclus 671. Terțul inclus și dogmele. Transdisciplinaritate și transfigurare Într-un dialog cu Horia Bădescu, despre Ștefan Lupașcu 672, Basarab Nicolescu făcea legătura dintre principiul terțului inclus și dogme, afirmând că dogma trinității este prima manifestare a terțului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
epistemologia transdiciplinarității, putem înțelege mai bine acest efort al său, îi putem sesiza raționalitatea. Am putea spune că ceea ce i-a lipsit lui Blaga pentru ca transfigurarea să devină o metodă a cunoașterii transdisciplinare au fost teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în concepte ceva transcendent, fără a-i răpi transcendența, fără a-l raționaliza. Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
teoria nivelurilor de realitate și logica terțului inclus. Transfigurarea blagiană a antinomiilor era o încercare de a articula în concepte ceva transcendent, fără a-i răpi transcendența, fără a-l raționaliza. Blaga vedea că acest lucru solicita o depășire a logicii normale și chiar afirma că transfigurarea se realizează într-o zonă translogică și transrațională. De asemenea, vedea aici o formă de cunoaștere negativă, cunoaștere ca necunoaștere, intenția efortului cognitiv nefiind dezvăluirea realului, a misterului, ci păstrarea lui învăluită și chiar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Basarab Nicolescu ne sugerează că minus-cunoașterea blagiană ar putea fi integrată în cunoașterea transdisciplinară. Căci ce este această cunoaștere transdisciplinară decât încercarea de cuprindere a ceea ce este între și dincolo de ceea ce pot cuprinde disciplinele științifice? Nu procedează ea printr-o logică diferită, a terțului inclus, ce permite unificarea de termeni antinomici? Și nu conceptualizează această cunoaștere o zonă prin definiție neraționalizabilă, veșnic în ascundere, învăluită pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
diferită, a terțului inclus, ce permite unificarea de termeni antinomici? Și nu conceptualizează această cunoaștere o zonă prin definiție neraționalizabilă, veșnic în ascundere, învăluită pe vecie? Lucian Blaga profețea un eon dogmatic, în care colaborarea dintre gânditori, sub zodia unei logici a dogmei, va înlocui disputa și dezbinarea dintre ei. Transdisciplinaritatea lui Basarab Nicolescu se apropie de acest vis al său. Capitolul 5 Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane Raportată la gândirea contemporană, și când spun aceasta am în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
s-a aventurat. Uneori, spune el, determinată de întâlnirea cu iraționalul, cunoașterea avansează într-o direcție inversă decât în mod obișnuit, sporind iraționalitatea unui fenomen prin formularea sa antinomică. În acel moment, rațiunea își iese din sinele său construit pe logica identității și noncontradicției, cuprinzând în concepte însuși iraționalul. O altă comparație interesantă pe tema iraționalului poate fi făcută între Lucian Blaga și Rudolf Otto, autorul celebrei lucrări Das Heilige (Sacrul, în traducere românească), apărută în 1917. Cum bine se știe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pare că iraționalul revine destul de mult în gândirea secolului al XX-lea. El apare, în diferite ipostaze și însoțit de diferite atitudini filosofice, pe tot eșichierul reflecției și chiar în domeniile cele mai tari ale cunoașterii, în matematică, fizică și logică. Este privit ca obstacol și motiv de renunțare la rațiune, dar și ca refugiu sau punct de spijin. Prilejuiește rezolvări de probleme, regândiri ale structurilor logice, dar și atitudini antiraționaliste și chiar mistice 695. Lucian Blaga ar putea fi privit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a imposibilității și limită a gândirii, paradoxul devine factor stimulator și chiar cale a acesteia 716. Din expresie a falsului, iraționalului și nonsensului, ajunge să fie privit ca o structură a adevărurilor filosofice 717 sau ca o dimensiune fundamentală a logicii sensului 718. Prin metoda antinomiei transfigurate și teoria minus-cunoașterii, dar și prin celelalte angajări filosofice ale antinomiei sau paradoxului, Lucian Blaga participă foarte devreme la acest proces de resemnificare a antinomicului, astfel încât ar putea trece drept unul dintre inițiatorii acestei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
văzut, teza existenței mai multor niveluri de realitate. Astfel, ceea ce apare drept antinomic și irațional pe un nivel de realitate, în speță cel al intelectului obișnuit, își poate găsi justificarea și deplina raționalitate pe un altul, unde guvernează o altă logică decât cea binară sau disjunctivă. Lucian Blaga nu voia să meargă atât de departe. Pentru el, planul de realitate în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
planul de realitate în care se află soluția antinomiilor este doar sugerat, fiind păstrat ca un mister pe care antinomia îl potențează. Altfel spus, Blaga n-a urmărit să ajungă la o nouă ontologie și nici să schițeze o eventuală logică a antinomiilor transfigurate. La o evaluare de ordin secund a tematizării blagiene, mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]