16,567 matches
-
Toamna” în cadrul orei de limba română - cunoașterea mediului - matematică -educație plastică. La limba română se predă lecția „Toamna” de Octavian Goga. Din discuțiile purtate cu elevii vom scoate în evidență mai multe aspecte caracteristice anotimpului de toamnă - schimbarea vremii, aspectul peisajului natural de toamnă, micșorarea zilelor, munca oamenilor pe ogoare, în grădinile de zarzavat, livezi, ajungând la frumusețile și bogățiile ei. În ora de cunoașterea mediului vom continua discuțiile pe această temă făcând apel și la alte cunoștințe despre anotimpul toamna
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
în realizarea unor lucrări nu numai în întregime, ci și părți din frunze sau frunze decupate în forma dorită. Alte lucrări care se por realiza din acest material la îndemâna oricui sunt :puișorii din frunze, fluturașul, avionul, barca cu pânze, păpuși, peisaje din frunze,chenar din frunze etc. Având drept scop dezvoltarea priceperii de a aprecia greutatea unor obiecte și (pentru ) aprofundarea cunoștințelor dobândite la ora de matematică referitoare la unitatea de măsură pentru masa corpurilor avem posibilitatea realizării interdisciplinarității între matematică
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
evaluare a tuturor cunoștințelor. Folosind forme de organizare diferite de la un joc la altul, școlarii învață să păstreze curate elementele naturii -apa, aerul, solul. Prin joc ei cântă cântece noi sau învățate, recită unele versuri din jocuri de mișcare, desenează peisaje din natură, elemente din natură, pot să numere și să grupeze după formă, culoare, mărime sau parfum florile din natură, pot alerga în poiană sau printre arbori. Abordarea interdisciplinară prin joc a inclus matematica și specii literare mult îndrăgite de
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
1936. Fără să o numească astfel, I. se oprește exclusiv asupra literarității operei lui Ion Creangă, remarcând specificul râsului („jovial” și „bonom”) și, în premieră, dramaticitatea. Demne de interes sunt și comentariile la Mihai Eminescu („scenografia ideilor” în Memento mori, peisajul ciné-vérité din poeme ca Privesc orașul...) și Calistrat Hogaș („peisagist al sublimului”, interpret panteist al universului). Preferinței pentru presa literară îi datorează I. și o primă antologie a reportajului românesc subîntinzând epoca 1829-1866: Reflector peste timp. Culegerea cuprinde multe texte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287654_a_288983]
-
48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii 1960, femei cu talia mică și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
P.J. Lang au arătat unor voluntari imagini care provoacă reacții pozitive, negative sau neutre. Imaginile negative sunt, ca și în cazurile reclamelor de mai sus, fotografii șoc care arată corpuri mutilate, șerpi sau chipuri triste. Imaginile pozitive arată copii, zâmbete, peisaje frumoase. Imaginile neutre sunt o stradă, un decor de birou, obiecte oarecare. După ce au văzut aceste fotografii, participanții la experiment trebuiau să descrie cea au văzut, încercând să-și reamintească natura imaginilor și detalii. Au fost făcute două teste, primul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
48. De ce sunteți captivat de emisiunea „A prendre ou à laisser”? Anticiparea regretelor 49. De ce prezentatorul cel mai popular din Franța are o figură de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii 1960, femei cu talia mică și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
312-323. Zebrowitz, L.A., McDonald, S.M. (1991), „The impact of litigants’ baby-facedness and attractiveness on adjudications in small claims courts”, Law and Human Behavior, 15, nr. 6, pp. 603-623. 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală Acum mai bine de 20 de ani rula în Franța emisiunea „Ushuaïa” prezentată de Nicolas Hulot, prima emisiune dedicată mediului pe scena televizuală. Urmărită de milioane de telespectatori, ea îi făcea pe aceștia să călătorească prin
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
naturale și morfina cerebrală Acum mai bine de 20 de ani rula în Franța emisiunea „Ushuaïa” prezentată de Nicolas Hulot, prima emisiune dedicată mediului pe scena televizuală. Urmărită de milioane de telespectatori, ea îi făcea pe aceștia să călătorească prin peisaje somptuoase, relata reportaje realizate în mediul natural, filma periplul animalelor mari, cu tehnici moderne. Succesul naturii și animalelor pe micul ecran a continuat să crească. TV, Animaux, Escales sunt tot atâtea canale TV care captivează atenția pasionaților de natură, adesea
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
domeniul neurologiei Irvin Biederman și Edward Vessel au prezentat unor voluntari o serie de fotografii pe care aceștia din urmă trebuiau să le claseze în ordinea preferinței. În aceste imagini apăreau scene naturale (de exemplu un fulger lovind un munte, peisaje cu lacuri și păduri, maimuțe prin copaci), medii umane compuse din elemente complexe (canale sinuoase șerpuind printre lacustre) și medii urbane moderne, cu linii mai uniforme (parcări, fațade văruite etc.. Oamenii de știință au constatat că imaginile preferate ale participanților
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
animale aflate în diferite părți ale fotografiei) sau medii umane în care puteau fi văzute linii mlădioase, precum canalele sinuoase despre care aminteam mai sus. În schimb, mediile urbane cu linii drepte și simple, parcările, fațadele, suscitau puțin interes. De ce peisajele naturale plac atât de mult? Pentru a afla, I. Biederman și E. Vessel au realizat un alt experiment. Oamenii de știință au arătata aceleași imagini ca în experimentul precedent unui alt grup de voluntari, așezați, de această dată, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
anumite substanțe naturale secretate de creier, numite morfine endogene sau endorfine. Sistemul „opioid” este la originea unui sentiment de bine, de satisfacție, la fel ca morfina. Scenele naturale activează astfel, preferențial, sistemul opioid. Este vorba, adesea, despre vederi panoramice ale peisajelor, cu un loc de observare ascuns de unde spectatorul poate recepta numeroase informații despre mediul său. Elementele unei scene naturale relaționează unele cu celelalte și ariile asociative sunt necesare pentru perceperea acestor relații. Omul a fost, timp de mii de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Odinioară emoțiile erau determinate de mediul natural, astăzi sunt oferite de consorții și întreprinderi agro-alimentare. 55. De ce preferați să priviți telejurnalul de pe canalul 1? Culorile și percepția timpului Telejurnalul de pe canalul 1 al francezilor este astăzi cel mai urmărit din peisajul televizual. Patrick Poivre d’Arvor, Claire Chazal și Jean-Pierre Perneau sunt printre cei mai cunoscuți prezentatori de știri din țară, adevărate simboluri care atrag zilnic milioane de francezi spre telejurnalul de la ora 20.00. Ce au atât de special? În afara
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
prăbușesc, lucrurile se schimbă. Cu doar 30 de ani în urmă, lanțuri de magazine precum Woolworth sau Kmart păreau lipsite de concurență. Nimeni nu bănuia că va apărea un întreprinzător unic pe nume Sam Walton, care va contribui la redefinirea peisajului comerțului cu amănuntul, prin magazinele sale Wal-Mart. Alte companii-simbol aparent imbatabile precum Polaroid, IBM, Nortel sau Xerox au ajuns în situația de a-și apăra teritoriul. Standardele sociale și culturale ale mapamondului s-au modificat, după evenimente precum dezmembrarea Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
să apelezi la ele sau nu, însă nu uita niciodată că a alege să nu întreprinzi nimic este echivalent cu a alege să-ți lași destinul în mîinile altora. Capitolul șase Planează sub radar Asemeni cameleonului, fă-te una cu peisajul, pentru ca animalele de pradă din zonă să nu te observe. în timpurile străvechi, înainte de apariția sateliților și a sistemelor de supraveghere prin GPS, militarii se bazau în exclusivitate pe radar pentru a detecta aeronavele. Pentru ca un avion să se apropie
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
problemele, va fi înclinat să creadă că ai o influență negativă asupra echipei - exact opusul imaginii pe care vrei să ți-o creezi. Planarea sub radar presupune să fii cît mai puțin vizibil. Asemeni cameleonului, vrei să devii una cu peisajul, pentru ca animalele de pradă din zonă să nu te observe. Nu reprezinți o amenințare, un motiv de îngrijorare, nu împiedici pe nimeni să-și atingă scopurile. în ochii șefului tău dificil, ești doar o mică rotiță a mecanismului, care se
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
companiei. De exemplu, „Vreau să înțeleg mai bine mecanismul acestei afaceri” sau „Am auzit lucruri minunate despre această companie și îmi place direcția în care se îndreaptă”. Dacă răspunzi într-un stil mai neutru î„Aș vrea să mai schimb peisajul”Ț, cel care te intervievează se va întreba cît de curînd vei simți nevoia de o altă schimbare, dacă te va angaja. Angajatorii caută persoane cu potențial de angajat loial, pe termen lung. Nu-ți fie teamă de o abordare
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
egală măsură semne funcționale și semne estetice, embleme ale naturii și ale culturii în care tocmai penetrăm (un alt "spațiu" al memoriei îmi evocă noul aeroport din Montréal, Dorval, dotat cu un lung covor transportor flancat de panouri imense reprezentînd peisaje și meserii tradiționale canadiene, reflectate în gigantice oglinzi și acompaniate de mesaje sonore elocvente: susur de izvoare, bătăi de aripi, vuiet de valuri). Am ales aceste exemple extreme pentru a evidenția ponderea extraordinară a "imperiului semnelor", edificat în univers. Uneori
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
petit IBM chez soi). În planul expresiei discursul publicitar pune în scenă o rostire metaforică îndreptată spre un univers mitic și spre o "dorință inesențială" (J. Lacan). 6.8. Retorica discursului publicitar 6.8.1.1 Retorica iconică. Mesaj și peisaj totodată, contemplată mai mult decît citită, publicitatea este un enorm "dispozitiv panegiric" ținînd de o "hagiografie și apologetică a obiectului" (G. Péninou, 1970: 97). Revoluția iconică a erei vizualului și-a pus decisiv amprenta asupra mesajului publicitar biaxial: de la verbalitatea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
calității, al unicității produsului: "Numai X scoate orice pată"); • entimematic (structura narativă actualizată, eventual bazată pe un mister sau lovitură de teatru pentru accentuarea eficienței argumentative) Mediator între produsul concret (țigările Marlboro) și semnul abstract (ansamblul de semnificații indus de peisajul magnific, fundalul sonor, combinațiile morfologice și cromatice: virilitate, libertate, aventură etc.), mesajul publicitar comparat cu basmul și mitul pentru structura sa binară clară nefericire/fericire; disconfort/ confort a fost considerat pe bună dreptate mit degradat, basm pentru copii mici și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și chiar profilactic (pentru o asemenea întreprindere sociologia, antropologia, psihologia și semiotica ar trebui să-și dea mîna). Pe lîngă valoarea simbolică detectată în comunicarea interpersonală, spațiul încorporează și alte dimensiuni cognitive, independente de interacțiunea socială. Indivizii asociază ambientul spațial, peisajele, orașele și alte regiuni geografice cu conotații tipice insituite recent ca nouă arie de investigație situată la interferența geografiei cu psihologia și arhitectura și denumită geografie cognitivă. Geografia cognitivă este reprezentată de conceptualizările vi-zuale dezvoltate de indivizi și grupuri sociale
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Lipsa de petinență este accentuată și de deficitul de reperaj (un fel de maladie a abstracțiilor, a teoriilor disjuncte de contextul real) și de numeroasele reminiscențe ale limbii de lemn. 10.4. Sistemul mediatic postcomunist În modelarea evident simplificatoare a peisajului mediatic post-comunist vom prezenta principalii parametri ai triunghiului comunicațional emițător-mesaj-receptor sau în limbajul retoricii antice ethos-logos-pathos. Vom încerca să punem în evidență caracteristicile mesajelor (noua logică a sistemului mediatic), ca și schimbările actanțiale (statutul și rolul jurnalistului, orizontul de așteptare
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
etc.). Alături de generalizarea modelului televiziunii care caracterizează sistemul mediatic în ansamblul său (ziare preponderent iconice experiența franceză "Inforatin" sau cu pagina întîi exclusiv vizuală "Journal de Montréal"; știri flash în presa scrisă subsumate patternului videoclipului etc.), o altă caracteristică a peisajului mass-media contemporan este polarizarea televiziunii înseși. Dezvoltarea tehnologică (telecomandă, magnetoscop) și explozia fulgurantă a cablodistribuției a determinat multiplicarea canalelor și specializarea în funcție de un singur gen (sport, cinema, știri, documentare, muzică etc.). Or, punerea în cauză a televiziunii generaliste de logica
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Nunți cosmice Ca și narațiunile care au în centrul lor epic momentul nașterii, narațiunile consacrate nunții, formării perechii, pot antrena uneori elementele naturii. Evident, în aceste cazuri nu este vorba de elemente ale naturii alese la întâmplare, cu rol de peisaj. Elementele naturii care intră aici în joc au o valoare simbolică. Nunta fiind sinonimă cu uniunea fundamentală, cu rodirea, cu nașterea lumii, marchează, la nivelul microcosmosului uman, ceea ce se întâmplă în natură, în macrocosm. De aceea, asocierea ploii ori a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în sine. Nu mai este nici un secret faptul că actul decriptării și profetizării evenimentelor contribuie la nașterea legendelor mitologice și la crearea unui univers fantastic. Circulă, în acest sens, o multitudine de legende și povestiri populare care vin să întregească peisajul celor deja cunoscute și devenite clasice. Unele devin istorii personale care ne marchează existența. Am avut un vis care m-a urmărit tot timpul: se făcea că eram într-o cameră cu pereți albi, cu o bancă în mijloc și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]