15,319 matches
-
decor ce reprezintă un pasaj de trecere către o lume sacră, inaccesibilă oamenilor obișnuiți. Ea este acoperită în majoritatea timpului cu o draperie semnificând neputința profanului de a avea acces la sacru. Imaginile pe care ea le dezvăluie sunt profunzimi sacre ce-i transfigurează pe cei ce pot trăi contactul cu spațiul mitic și timpul primordial ("„nu erau fraze și cuvinte de copil, cât ar fi fost el de precoce, ci parcă ar fi vorbit altcineva prin tine, vreun semizeu sau
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
aparține personajului din poveste (respectiv lui Antim), care își părăsește logodnica și își cauzează astfel propria nefericire. El privește în sus, înspre Cer, în loc să privească către oamenii din jurul său. Personajul trăiește o stare de melancolie cauzată de ratarea întâlnirii cu sacrul și este cuprins de obsesia morții. În finalul nuvelei, el este răpit într-o lumină escatologică de una din logodnicele sale, care-l părăsise mai demult atunci când aflase că și-a trădat vocația artistică, și dus într-o enormă sală
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
I: Fantasmele nihilismului. Secretul doctorului Eliade", ed. a II-a, Ed. Polirom, Iași, 2006). Scrierile fantastice ale lui Mircea Eliade sunt împărțite de eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu în două categorii în funcție de raportarea personajului principal la întâlnirea cu sacrul. Majoritatea narațiunilor lui Eliade prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito la Buchenwald...” și "Nouăsprezece trandafiri") care formează un ciclu, al cărui personaj principal este
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
Polirom, Iași, 2006). Scrierile fantastice ale lui Mircea Eliade sunt împărțite de eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu în două categorii în funcție de raportarea personajului principal la întâlnirea cu sacrul. Majoritatea narațiunilor lui Eliade prezintă o întâlnire pasivă, nedeliberată, cu sacrul, această experiență fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito la Buchenwald...” și "Nouăsprezece trandafiri") care formează un ciclu, al cărui personaj principal este Ieronim Thanase, au ca subiect o căutare deliberată a unei întâlniri
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
fiind etichetată drept „chemare”. Spre deosebire de acestea, cele trei scrieri („Uniforme de general”, „Incognito la Buchenwald...” și "Nouăsprezece trandafiri") care formează un ciclu, al cărui personaj principal este Ieronim Thanase, au ca subiect o căutare deliberată a unei întâlniri decisive cu sacrul, adică o evadare din condiționarea istorică ce a fost denumită „zen românesc”. În opinia lui Culianu, lumea și istoria sunt percepute de Eliade doar ca „un camuflaj al unei realități străine, care poate irupe uneori în viața cotidiană”. Academicianul Eugen
Uniforme de general () [Corola-website/Science/335624_a_336953]
-
devorat pe Dumnezeu 62. Un contraatac puternic 63. Cealaltă parte a porții 64. Sfârșitul călătoriei OVA-uri: 1. Alchimistul Orb 2. Oameni simpli 3. Poveștile Maestrei 4. Câmpul de luptă al altui bărbat Filme: 1. Full Metal Alchemist: Legendara Piatră Sacră din Milos Episoade: 1. Întoarcerea acasă 2. Akatsuki se pune în mișcare 3. Rezultatul antrenamentului 4. Jinchuuriki al Nisipului 5. Ca și Kazekage! 6. Misiune terminată 7. Fugi, Kankuro! 8. Echipa Kakashi, instalată 9. Lacrimile Jinchuuriki-ului 10. Tehnica de Închidere
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]
-
2003">Alex. Ștefănescu, „La o nouă lectură: Mircea Eliade”, în "România literară", anul XXXVI, nr. 2, 15-21 ianuarie 2003.</ref> Poveștile istorisite de învățător contribuie la o redescoperire a spațiului „mitic”, uitat de contemporani, scoțând în evidență incompatibilitatea dintre lumea sacră și lumea profană și imposibilitatea înțelegerii sacralității lumii de către cei ce trăiesc în timpul profan. Nuvela „” a fost tradusă în peste 15 limbi străine, fiind una dintre cele mai traduse scrieri ale lui Mircea Eliade. Învățătorul pensionar Zaharia Fărâmă (fost director
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
că există trei perioade de creație în proza fantastică a lui Eliade. Nuvelele scrise în perioada de dinainte de război au influențe folclorice, fenomenele paranormale (vampirism, întâmplări magice, călătorii misterioase în timp și spațiu) sunt presupuse a fi reale, iar revelarea sacrului este realizată de către un specialist inițiat (precum Andronic, dr. Zerlendi sau Swami Shivananda). Începuturile perioadei de creație din exil („Douăsprezece mii de capete de vite”, „La țigănci”, „Pe strada Mântuleasa...”) sunt marcate de elaborarea teoriei miracolului irecognoscibil, iar întâmplările fantastice
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
existente la nivel subconștient. Mircea Eliade mărturisea că a dorit să pună în antiteză în „Pe strada Mântuleasa...” două concepții opuse cu privire la viață: una mitică și ambiguă (mitologia lumii esențelor) și o alta modernă și raționalistă (mitologia unei lumi desacralizate). Sacrul este ascuns permanent în cotidian, iar obiecte banale au o valoare simbolică ce poate fi sesizată doar de indivizi inițiați. Potrivit profesorului Nicolae Manolescu, criticii literari au făcut mai multă hermeneutică pe nuvela „Pe strada Mântuleasa...” decât pe orice altă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Securitate ignoră aspectele fantastice ale povestirilor lui Fărâmă, căutând să descopere informații referitoare la acte de spionaj sau comploturi cu tentă politică. Există o incompatibilitate între cele două categorii de personaje (povestitor și anchetatori), fiecare înțelegând lumea în modul lui: sacru și, respectiv, profan. Unii anchetatori intră totuși în anumite momente în jocul lui Fărâmă, păstrând încă în suflet un rest de candoare din copilărie. Mircea Eliade descrie în cunoștință de cauză modul de desfășurare a interogatoriilor polițienești și atmosfera sumbră
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
într-un labirint în care trebuie să treacă printr-o serie de probe. Viața omului este, în opinia lui Eliade, un șir de probe inițiatice, prin care omul încearcă să descopere sensul existenței și să dobândească astfel o perspectivă a sacrului care să-l elibereze de „teroarea istoriei”. Logica faptelor face loc unei logici a mitului, iar semnificația nu trebuie căutată în realitatea vizibilă, ci într-o dimensiune atemporală și criptică. Profesorul Sorin Alexandrescu afirma că naratorul din scrierile lui Eliade
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
în realitatea vizibilă, ci într-o dimensiune atemporală și criptică. Profesorul Sorin Alexandrescu afirma că naratorul din scrierile lui Eliade are rolul de a cripta sensurile lucrurilor, făcându-le accesibile doar persoanelor inițiate. Hierofaniile sunt anticipate de identificarea unor indicii, sacrul fiind de altfel camuflat în profan. Poveștile lui Fărâmă nu urmează un fir narativ cronologic, fiind fărâmițate în mai multe momente narative din viața unor personaje legate între ele prin descendență sau soartă și care se întind pe o perioadă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
au în comun credința în existența unui spațiu de trecere spre tărâmul celălalt și acceptarea prezenței unor fenomene miraculoase în viața cotidiană. Peștera de diamant (pe care o vede Iozi în apa din pivniță și Oana în vis) este lumea sacră aflată sub stăpânirea luminii metafizice. Trecerea la lumină este precedată de orbecăirea prin întunericul înspăimântător al necunoașterii. Incursiunea într-un spațiu sacru, adică ascensiunea într-o nouă stare de existență, conține o serie de primejdii precum posibilitatea de a rătăci
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Peștera de diamant (pe care o vede Iozi în apa din pivniță și Oana în vis) este lumea sacră aflată sub stăpânirea luminii metafizice. Trecerea la lumină este precedată de orbecăirea prin întunericul înspăimântător al necunoașterii. Incursiunea într-un spațiu sacru, adică ascensiunea într-o nouă stare de existență, conține o serie de primejdii precum posibilitatea de a rătăci drumul de întoarcere, așa cum încearcă să-l avertizeze Leana pe Lixandru. Lumea sacră își are însă proprii mesageri în lumea profană precum
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
prin întunericul înspăimântător al necunoașterii. Incursiunea într-un spațiu sacru, adică ascensiunea într-o nouă stare de existență, conține o serie de primejdii precum posibilitatea de a rătăci drumul de întoarcere, așa cum încearcă să-l avertizeze Leana pe Lixandru. Lumea sacră își are însă proprii mesageri în lumea profană precum personajul Marina, care afirmă că s-a întors pe pământ „ca să învețe oamenii cum să vadă”, sau ca Leana, ce propagă mesaje pe care numai cei inițiați pot să le înțeleagă
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
de recenzii elogioase din partea criticilor, care i-au apreciat atât limbajul său aluziv, cât mai ales imaginația prolifică a autorului ce a creat o mitologie citadină. Întâmplările relatate de Fărâmă dezvăluie incompatibilitatea dintre două moduri de a înțelege viața: viziunea sacră și viziunea profană, dintre emoția artistică și informația seacă, dintre mitologie și politică. Profesorul Sorin Alexandrescu își construia interpretarea pe aceeași structură duală, adică pe coexistența în același text a două perspective diferite asupra vieții (una sacră și alta profană
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
înțelege viața: viziunea sacră și viziunea profană, dintre emoția artistică și informația seacă, dintre mitologie și politică. Profesorul Sorin Alexandrescu își construia interpretarea pe aceeași structură duală, adică pe coexistența în același text a două perspective diferite asupra vieții (una sacră și alta profană) care-i determină un caracter ambiguu: „Aș putea spune că acest roman este o sinteză poetică între o intrigă detectivă și un basm. În loc de bizare intervenții din afara vieții cotidiene a personajului principal, avem acum de a face
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
Avraam - Ibrahim, „prietenul lui Dumnezeu” - Halil Allah. خليل الله sau Halil al Rahman („prietenul Celui Milostiv”). Peștera Macpela este denumită de arabii musulmani Al Haram Al Ibrahimi الحرم الإبراهيمي(Sanctuarul lui Ibrahim) și găzduiește un loc de rugăciuni. Hebron este sacru și pentru creștinism. Hebronul este în zilele noastre un centru însemnat al comerțului din Cisiordania, responsabil pentru o treime din produsul domestic brut din Cisiordania, mai ales datorită comercializării marmurii de Hebron. De asemenea este cunoscut pentru producția sa de
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
el a scris: „Am examinat cataloage de cărți și hărți, și am trimis pentru tot ceea ce ar putea fi de folos. Am scris mereu cu un tabel în fața ochilor mei — o publicație germană care arăta orașele și satele, toate locurile sacre, înălțimile, văile, trecătorile, traseele și distanțele”. Wallace a călătorit, de asemenea, la Boston și Washington, D.C. pentru a cerceta proporțiile exacte ale vâslelor unei trireme romane. La mijlocul anilor '80, în timpul unei vizite în Țara Sfântă după ce "Ben Hur" a fost
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
clarinet (trompeta) și pian (1986) 39. “Pace” - mini cântată pentru cor de copii și orchestră (1987) 40. Simfonia nr. 1 - varianta a doua, “În Memoriam”, (1988-89) 41. Dublu concert - pentru violoncel (violă), pian și orchestră (1990) 42. Simfonia nr. 2 - “Sacra” pentru cor, mezzo-sopran și orchestră (1992) 43. “A Musical Journey” - pentru orchestră (1993) 44. “Rita Dove Triptych” - pentru soprana și orchestră (1993-94) 45. “Simfonietta” - pentru orchestră (1995) 46. Jocuri V-“Clopote” (CHIMES) în memoria lui Martin Luther King Jr. (1995
Sabin Pautza () [Corola-website/Science/335800_a_337129]
-
fac parte dintr-un cimitir complex, care ocupă 15 hectare și are aproape 20 km lungime. Cele mai vechi părți ale acestei catacombe sunt cripta Lucinei, zona Papilor și zona Sfintei Cecilia, în care sunt păstrate unele dintre cele mai sacre amintiri ale locului (inclusiv cripta Papilor, cripta Sf. Cecilia și cripta Sacramentelor); celelalte zone sunt numite zona Sf. Gaius și zona Sf. Eusebiu (de la sfârșitul secolului al III-lea), zona vestică (construită în prima jumătate a secolului al IV-lea
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
trebuiau să introducă o minge de cauciuc prin inele de piatră fixate la o înălțime de aproximativ 8m de perete.Jucătorii aveau voie să lovească mingea numai cu genunchii, umerii sau șoldurile. Nu era considerat un sport și un ritual sacru.Căpitanii echipelor care pierdeau erau uneori decapitați.Unul dintre uriașele stadioane de piatră în care erau organizatte aceste jocuri există și în zilele noastre în Chichén Itzá, în Mexic.
Pok-ta-pok () [Corola-website/Science/332753_a_334082]
-
Românești de oastea condusă de Koça Sinan Pașa, casele, bisericile și mănăstirile au fost incendiate, atunci arzând și vechea biserică Sf. Dumitru. 1654-1655 - prima mențiune a bisericii Sfeti Dimitrie 1680 Martie 7 - este amintită ctitoria lui Badea Bălăceanul conte al Sacrului Imperiu Roman (de Națiune Germană), Matei Bălăceanul și Constantin aga Bălăceanul. Bisericii i se spune "„Biserica de jurământ Sfeti Dimitrie”". Nu se arată de când ori cine a ctitorit biserica, dar este clar că fusese ridicată anterior acestei date, poate chiar
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
Sariia a spus un lucru similar cu acesta.[2] S-a mai relatat, dar, în mod controversat, ca semne prevestitoare însemnate i-au însoțit nașterea: paisprezece galerii din palatul lui Chosroes (Kisra) s-au crăpat și s-au dărâmat, focul sacru al magienilor s-a stins și câteva biserici de lângă lacul Șaua au cedat din temelii și s-au prăbușit.[3] [1] Arabic: قاموس المنجد - Moungued Dictionary (paper), or online:Webster's Arabic English Dictionary; [2] Mukhtasar Sirat-ur-Rasul, p. 12; Tabaqat
Mawlid - Nașterea Profetului () [Corola-website/Science/333604_a_334933]
-
tradiții incerte, chiar în detrimentul autorității coranice . Mirză Ġulăm Aḥmad reprezintă, pentru Ahmadiyya, Mesia și Mahdi, lucru profețit din tradițiile lui Muhammad. Acest lucru contrazice concepția majoritară șiită , cât și pe cea sunită . O altă diferență majoră reprezintă acceptarea unor texte sacre și a unor tradiții religioase inadmisibile în islamul clasic, cum ar fi cea a lui Zoroastru . Un alt precept care îi face pe cei din Ahmadiyya să fie luați drept eretici este interpretarea acordată conceptului de sigiliu al profeților. Profeți
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]