19,447 matches
-
de persoana I și persoana a II-a, la prezent indicativ sau conjunctiv, se exprimă prin dezinențe specifice: -Ø/-i, dar opoziția dintre ele este în mod frecvent accentuată de variațiile fonetice ale rădăcinii: cânt-Ø/cânț-i, aud-Ø/auz-i, simt-Ø/simț-i, spun-Ø/spu-i etc. Morfeme omonimetc "Morfeme omonime" Inventarul unităților morfematice este relativ redus ca realizare fonetică. Pe de altă parte, din diverse motive, ținând de istoria limbii în primul rând, diferite forme finite sau teme flexionare din flexiunea unităților
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc. sau care absolutizează, noțional, trăsături ale „obiectelor”, stări în care se pot afla „obiectele” sau relațiile dintre „obiecte”: frumusețe, inteligență, delicatețe, teamă, neliniște, prietenie, iubire, ură etc. Substantivele abstracte denumesc obiecte nereflectate în conștiința lingvistică a subiectului vorbitor prin intermediul simțurilor. Interpretarea lingvistică a realității extralingvistice implică două trepte: a) a sensibilului și b) a inteligibilului (logicului). Substantivele concrete reflectă lumea prin trecerea de la treapta sensibilului la treapta inteligibilului, cu asumarea celei dintâi. Substantivele abstracte reflectă lumea direct prin treapta inteligibilului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Bistriței. Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte.” (Sadoveanu, p. 516) c. - compuse: substantive constituite din doi sau mai mulți termeni lexicali (reprezentați de un număr corespunzător de morfeme-rădăcini), dar denumind un singur „obiect” din realitatea extralingvistică: bună creștere, bun simț, ciuboțica-cucului, drum de fier, fier de călcat, gura-leului, Târgu-Neamț, Reggio Emilia, Tel-Aviv etc. d. - locuțiuni substantivale: grupuri formate din mai mulți termeni, cu sens lexical unitar și sens lexico-gramatical de substantiv; aducere aminte, băgare de seamă, bătaie de joc, băgător
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
educatoare tinere; un a foarte rotund - niște a foarte rotunzi ș.a.m.d. Opoziția de număr a substantivelor compusetc "Opozi]ia de num\r a substantivelor compuse" Substantivele compuse care denumesc trăsături morale sunt substantive singularia tantum: bunăvoință, bunăcreștere, bun simț. Se cuprind tot aici substantive-nume de materie: untdelemn sau de acțiuni: (un) du-te vino. Cele mai multe substantive compuse, care cunosc opoziția singular-plural în plan semantic, sunt invariabile în planul expresiei: gura leului, floarea soarelui, zgârie brânză. Aceste substantive realizează opoziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintetic: subiectul, substantiv articulat, precede verbul predicat, complementul direct, substantiv nearticulat sau articulat cu articol hotărât, urmează verbul predicat: „Durerea fizică (S) nu poate produce dureri morale (C.D.), dar durerea morală (S) produce uneori dureri fizice (C.D.).” (M. Sadoveanu), „Bunul simț (S) poate înlocui câteodată inteligența (C.D.), dar inteligența (S) nu poate să-nlocuiască niciodată bunul simț (C.D.).” (M. Codreanu) Intonația. Intervenția factorului subiectiv, afectiv, în elaborarea enunțului lingvistic poate anula caracterul relevant al topicii și al determinării în marcarea funcției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
urmează verbul predicat: „Durerea fizică (S) nu poate produce dureri morale (C.D.), dar durerea morală (S) produce uneori dureri fizice (C.D.).” (M. Sadoveanu), „Bunul simț (S) poate înlocui câteodată inteligența (C.D.), dar inteligența (S) nu poate să-nlocuiască niciodată bunul simț (C.D.).” (M. Codreanu) Intonația. Intervenția factorului subiectiv, afectiv, în elaborarea enunțului lingvistic poate anula caracterul relevant al topicii și al determinării în marcarea funcției sintactice de subiect. Împotriva situării sale înaintea verbului copulativ, reliefarea prin intonație a unui termen din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se uite așa la un tablou și să se exprime așa. Păcat că n-au avut un aparat modern să se fi înregistrat. Era deosebit de interesant pentru muzeu să aibă în arhivă un asemenea lucru. Deci, trebuie cultură, trebuie bun simț. E un om de mare rafinament, așa cum a fost și George Enescu. Un om de un caracter extraordinar, un om care n-a vorbit niciodată cu invidie de nimeni, ci dimpotrivă, a vorbit cu bunătate, a lăudat, a ajutat pe
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
curente care au ajutat pe vreme de criză de cele care au dăunat sau care au dat greș și pentru a se asigura că există un sistem în vigoare care să le urmărească performanțele. Chiar dacă toate acestea par de bun simț, perioadele de incertitudine extremă fac să fie foarte ușor de omis. Una din companiile care și-au păstrat cursul evoluției este McDonald’s, companie care a știut să profite în vreme de recesiune de meniurile sale la preț redus și
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
pe fișe ce redau un anumit desen („Bastonul bunicului”)folosint marker, carioca; O6: să scrie bastonate de mărimi diferite pe diferite liniaturi (progresiv: mari, mijlocii, mici, până la liniatura caietului) Obiective afective: educarea capacității de concentrare la efort psihic prelungit; cultivarea simțului estetic și motivarea pentru o scriere estetică, lizibila, îngrijita; dezvoltarea capacității de auto și interevaluare. Strategie didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, instructajul, exercițiul grafic, exerciții motrice, observația dirijata, imitația, joc ritmic însoțit de text și cânt. Material didactic
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
tulburata, vifor, ispitind, pierzare. 3. Să integreze noile cuvinte și expresii în construcții proprii, oral și în scris. 4. Să explice care este semnificația titlului poeziei. 5. Să memorize câteva versuri/o strofa din poezie, recitând expresiv. Obiective afective: Educarea simțului patriotic: dragostea de țară, respectul pentru limba română și pentru strămoși. Strategia didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul lexical Material didactic: Fișe colective și individuale Durată: 50 minute Bibliografie: ¾ CUCOȘ, C. (coord.), 1998 Psihopedagogie pentru examenele de
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a fost definit mai sus, considerând aptitudinea drept substratul constituțional al unei capacități, preexistent acesteia. Pentru M. Stoica (33, p. 78), aptitudinile Autorul face și o clasificare a aptitudinilor: a) Aptitudini senzoriale, cum sunt: acuitatea vizuală și auditivă, rapiditatea percepțiilor, simțul ritmului, etc.; b) Aptitudini psihomotorii: rapiditatea și suplețea mișcărilor, coordonarea și precizia acestora, mobilitatea corpului, dexteritatea manuală, etc.; c) Aptitudini intelectuale cu grade diferite de complexitate, care se sub-împart în: aptitudini generale (inteligența, aptitudinea școlară) și aptitudini specifice, profesionale (artistice
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
posede o bogată cultură și experiență de viață pentru a putea îndeplini aceste deziderate. în sprijinul afirmației sale, autoarea îl citează pe Albert Camus: . La aceasta se adaugă un deosebit spirit de observație, gândirea simbolică, memoria auditivă și vizuală, imaginația, simțul limbii, care-l conduc pe scriitor la realizarea unui stil propriu. După Umberto Eco, creativitatea literară ar contribui la , deci asigură continuitatea ființei umane. M. Bejat și A. Perju (5) susțin că . Se adaugă capacitatea empatică, sensibilitatea și simțul estetic
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
imaginația, simțul limbii, care-l conduc pe scriitor la realizarea unui stil propriu. După Umberto Eco, creativitatea literară ar contribui la , deci asigură continuitatea ființei umane. M. Bejat și A. Perju (5) susțin că . Se adaugă capacitatea empatică, sensibilitatea și simțul estetic. Tot în procesul creației literare întâlnim și un set diversificat de trăsături caracteriale și volitive, precum și prezența unui evantai bogat de interese față de natură și semeni, față de valorile autentice ale culturii umane. Sunt trăsături pe care le întâlnim la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
după domeniul social afectat: academice/școlare, socioprofesionale; c) după natură: discronologii, disimetrii cerebro funcționale, disadaptative (mai ales pentru mediul școlar), carențe ale limbajului și comunicării (vorbire, scris, citit), carențe în domeniul calculului aritmetic; d) după obiectivări: verbale, nonverbale; e) după simțul practic: de dezvoltare, de acumulare, de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de utilizare, de combinare, de valorificare; f) după procesarea informației: de input (perceptive), de integrare (de secvențialitate, de abstractizare, de organizare), de retenție (memorare de scurtă și de lungă durată), de output/de expresie (de limbaj oral, scris, citit), de simț matematic, de expresie motrice (fină, generală). Deficiențele asociate/multiple Autismul este o tulburare de dezvoltare, relaționare și comunicare, considerată de unii specialiști drept un simptom secundar al schizofreniei, datorită „predominanței” vieții interioare și detașării active de lumea exterioară, și diferențiată
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Copiii cu tulburări în spectrul autist pot avea o gamă largă de simptome comportamentale care includ hiperactivitatea, impulsivitatea, reducerea volumului atenției, agresivitatea, comportamente autodistructive, accesele de furie. Simptomatologia de bază a tulburărilor autiste cuprinde: dificultăți de comunicare, lipsă de sociabilitate, simțuri diminuate sau prea dezvoltate, excese în comportament. Având în vedere simptomatologia și posibilitățile de investigare a autismului, din punct de vedere psihopedagogic se pot evidenția următoarele caracteristici ale copilului autist: perturbarea relațiilor cu mediul: nu stabilește contact vizual, nu se
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
face nu la „supradotați”, ci la „dizabili”, tocmai datorită credinței noastre în faptul că și supradotații sunt un tip de dizabili, fie și numai datorită situării lor într una dintre extremele curbei „normale” de distribuție a lui Gauss. Chiar dacă, aparent, simțul comun ne îndeamnă să relaționăm creativitatea de intelect și nu de conceptul de „dizabilitate”, nu putem să nu gândim că tocmai raportul aptitudine/talent/geniu - coeficient de inteligență a condus la studierea, în principal, a creativității bazate pe gândire și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut (numai la marii boieri) dar, așa cum o dovedesc foile de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
psihice, care permit copiilor să ajungă la: un anumit nivel de autonomie personală, exercitarea unei ocupații sau profesii, formarea unor comportamente adecvate la situație, capacitatea de a comunica prin limbaj oral și scris, conturarea unor interese cât mai diverse, formarea simțului de responsabilitate și de autocontrol, însușirea de abilități motorii și a dexterităților manuale. Activitățile educaționale se desfășoară individual sau în grupuri mici de copii, ținând cont de vârsta copiilor și de achizițiile pe care le au. Pedagogul de recuperare elaborează
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
doua treaptă este atunci cînd nu se lucrează desavirsit fapa bună, adică facem milostenii din furat sau surse străine. Cand nu suntem atenți la rugăciune sau ținem post numai de mâncare și băutură fără postul faptelor rele legate de toate simțurile. Prin auz ne vine credință de aceea el trebuie cruțat de ascultarea clevetirilor, vorbelor rele, etc. A treia treaptă este atunci când gândul consimte că sufletul să accepte păcatul. Acum acesta se poate apăra prin rugăciune, mai ales cea a inimii
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
sufletul să accepte păcatul. Acum acesta se poate apăra prin rugăciune, mai ales cea a inimii (Doamne, IIsuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine păcătosul). Cand sufletul primește în mintea să gândul păcătos și imaginea păcatului trece spre simțuri, greșeală este aproape de savirsire. Acum se produce lucrarea păcatului cu trupul (lăcomia, pintecelui, iubirea de arginti, furtul, beția). Când aceste păcate se repetă, se instalează obișnuință cu păcatul pe care păcatoșii o recunosc și o acceptă că pe o fatalitate
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
nota vioaie susținută de o bună aciditate, Frâncușa se di stinge p rin aroma fină de fructe. Culoarea galben pală sau galben-verzu ie, aroma vegetală de strugure pârguit și gustul echilibrat și catifelat, conferă vinului toate calitățile care încântă deopotrivă simțurile. Iubitorii unui vin sec, fructuos ș i reconf ortant preferă Frâncușa înaintea celorlalte vinuri din podgo rie. Ce-ar fi pământul fără soare, Poetul fără de har, Bucătarul fără sare Și Moldova fără de Cotnari? ( Zice poetul despre care ne vom ocupa
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o limită k de persoane cu care un anumit individ poate menține relații sociale stabile. Din acest motiv, în povestea de mai sus, vânzătorul își arată surprinderea față de numărul de felicitări trimise de Heidi Roizen cu ocazia sărbătorilor. La nivelul simțului comun, numărul felicitărilor este exagerat. Totuși, comportamentul lui Heidi Roizen este explicabil din perspectiva argumentelor puterii legăturilor slabe (Granovetter, 1973) și găurilor structurale (Burt, 1992), despre care voi discuta în acest capitol. Păstrarea legăturilor cu diverse cunoștințe îndepărtate (prieteni din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
și activități pedagogice Grupul SAlte cunoștințe științifice S 01 cunoștințe complementare APTITUDINI CERUTE (Lista celor douăzeci de aptitudini principale) A RELATIONARE 1. Autonomie 2. (Capacitate de) comunicare 3. Disponibilitate 4. Empatie 5. (Spirit de) echipă 6. (Aptitudini pentru) negociere 7. (Simț) pedagogic BCĂUTARE 1. Curiozitate C ANALIZĂ 1. Analiză 2. (Spirit) critic 3. (Putere de) sinteză D COMUNICARE 1. Discreție 2. Reacție E GESTIUNE 1. Perseverență 2. Rigoare F ORGANIZARE 1. (Putere de) adaptare 2. (Capacitate de) anticipare 3. (putere de
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
două grupe de obiective urmărite de educația estetică: Obiective privind formarea capacităților de a percepe, a însuși și a folosi adecvat valorile estetice în care includem: -formarea senzorialității estetice adecvate limbajului artistic ce urmează a fi asimilat, adică „ascuțirea acelor simțuri prin intermediul cărora vor fi sesizate conformațiile cromatice, acustice, gestuale etalate de operă de artă” (C. Cucoș, 2000, p. 147Ă; -stimularea emoțiilor estetice, a acelor răspunsuri afective care favorizează receptivitatea prin trăirea stărilor de contemplare; -dezvoltarea capacității de gandire estetică prin
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]