19,182 matches
-
s-a băgat în jandarmerie fiind aghiotant. Un servitor din Baea care era în Fălticeni, a furat niște lucruri de la stăpânul său. Căpitanul de jandarmi l-a trimis pe Mihai Bîtlan, el a luat lucrurile și nu le-a dat stăpânului, ci le-a oprit pentru el. S-a aflat, a fost dat afară din jandarmerie. Era prin 1923 când se da islaz la țărani. În legea islazurilor era un articol care zicea: Dacă țăranii refuză islazul dat de boer, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
născut la 27 aprilie 1896 în târgușorul Bivolari din județul Iași. Pe tatăl său îl chema Ion Maxim iar pe mama Victoria. Pe mama sa am văzut-o stând pe un scaun pe cerdac la ginerele ei Tomovici care era stăpânul fabricei de scaune din gara Fălticeni. Era o femeie bălană și foarte frumoasă. Costică Maxim sămăna foarte bine cu ea. Și ea i-a spus ficiorului ei Costică: "Au trecut pe aici învățătorii și unul din ei era cu opinci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu realitatea. Dacă-i vorba de adevăratul gând și voință a noastră a locuitorilor din Bogata apoi să fie toți cei 220 capi de familie întrebați dacă voiesc să plece sau nu și nu 2-3 ori 6 care pot fi stăpâni pe voința și avutul lor, dar care nu pot lua hotărâri pentru un sat întreg și nici n-au această putere dată de sat în nici un chip, ori pot fi niște putregaiuri ale satului nostru. Cum că noi stăm aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în stradă sau piață. îmi zic că acești oameni socializează mult mai mult decât oamenii de la noi, care se izolează în casele lor, împrejmuite cu garduri înalte, de care daca te apropii te întâmpină câini răi deciși să apere proprietatea stăpânilor cu colții lor fioroși. Aici este un alt mod de a trăi. Trotuarele mari și late, adesea mai late decât carosabilul mașinilor îți dau de înțeles faptul că spaniolii se simt foarte bine în spațiile publice. Și nu-i vezi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
Francisco Pizzaro, îl înving pe împăratul inca Atahualpa în orașul Cajamarca, în partea de nord a munților peruani, după o luptă violentă și scurtă, împăratul a fost capturat, iar "regatul Divinilor fii ai Soarelui" este distrus, Cuzco ocupat și noul stăpân Pizzaro își stabilește noua sa capitală la Lima, pe malul Oceanului Pacific. Importanța teritoriului peruan nu a scăzut nici în "America Spaniolă", în ciuda distrugerii imperiului Tahuantisuyo. Lima a devenit centru administrativ și comercial al coloniilor spaniole, întrucât Peru era viceregatul cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
și să am o primă imagine a locului de muncă. La ieșire, mă aștepta un bărbat înalt, cu părul puțin grizonat, care îmi întinse mâna și se recomandă. Era cifrorul, lucrătorul de la S-4. Avea o înfățișare de om serios, stăpân pe meseria lui, care mă privea prin ochelari cu o neascunsă curiozitate. Știam bine rolul lui în misiune și faptul că de la el puteam afla multe dintre tainele activității din ambasadă, mai ales din ultima perioadă. Zâmbetul lui prietenesc și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
două decenii întrebările ce le formulam în 1990, nedumeririle ce existau atunci, constat că toate rămân valabile și azi. Dacă atunci eram tentată să cred, să sper că puterea politică de la București, liberă de prejudecăți, de temeri, de complexul „supărării stăpânului”, se va implica nemijlocit în tranșarea acestei probleme istorice a recuperării Tezaurului, în conformitate cu tratatele în vigoare, cu angajamentele și documentele semnate de Rusia imperială și Rusia Sovietică, se va implica cu verticalitate și curaj, cu o diplomație inteligentă - inspirată măcar
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
2. Să împartă norodului muncitor tot pământul fără plată, pe temeiul folosirei drepte. Până la alcătuirea unei legi despre trecerea pământului la norodul muncitor - ca să nu fie neorânduială și irosire a bogățiilor țării, tot pământul, care nu se lucrează cu brațele stăpânului lui, împreună cu vitele și stromenturile gospodăriei, va trece în sama comitetelor pământești, alese din nou pe temeiul democratic. Sfatul Țării va întocmi porunci amănunțite despre felul cum trebuie să treacă pământul în seama comitetelor și cum acestea trebuie să orânduiască
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
20 de oameni și soldați pentru paza depozitelor. Consulul nostru general - prin telegrama sa de la 15 noembrie - informează Guvernul că Comitetul revoluționar declarase că nu poate răspunde personal de siguranța Tezaurului nostru decât în cazul când dânsul singur ar fi stăpân pe putere, dar că nu-și ia nici o răspundere atâta timp cât anarhiștii și bandele organizate i-o vor disputa. Domnul Guérin sfătuiește Guvernul să ia măsuri grabnice pentru strămutarea valorilor noastre în America, căutând în același timp să obțină din partea reprezentanților
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
populație robită și dezbrăcată de dreptul ei firesc de a se rosti liber asupra soartei sale politice. Astăzi, când una din Puterile Contractante, Austria, s-a prăbușit sub greutatea păcatelor și crimelor ei seculare, noi, urmașii băștinașilor acestei țări, ajunși stăpâni deplini pe hotarele noastre, declarăm actul de cesiune de la 1775 nul și neavenit, și hotărâm realipirea țării noastre la Moldova, din trupul căreia fusese ruptă. Hotărârea noastră este fermă și nestrămutată, fiindcă Austria, în curs de 144 de ani, s-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Polonilor din Bucovina. „Poporul polon, împlinindu-și misiunea istorică întru apărarea creștinismului și a culturii în Europa răsăriteană, prin secole întregi a umplut cu morminte nenumărate ale ostașilor săi țările situate la sudul Nistrului, în care țări poporul român era stăpân străvechi. Noi, polonii, cari trăim azi în Bucovina, legitimăm drepturile noastre vechi de a trăi în această țară, prin sângele vărsat în locurile acestea și cu osemintele cavalerilor poloni presărate aici, la care s-au adaos morminte nouă ale vitejilor
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
român în timpul revoluției din Rusia În timp ce revoluția cuprindea întreaga Rusie, dl. Guérin, consulul nostru general din Moscova, comunică la data de 15 noiembrie 1917 guvernului că „Comitetul revoluționar” a declarat că nu poate răspunde de siguranța Tezaurului românesc, nemaifiind singur stăpân pe putere. Dl. Guérin recomandă guvernului luarea unor măsuri grabnice pentru strămutarea Tezaurului în America și cere să se obțină din partea aliaților o intervenție colectivă a reprezentanților lor la Petrograd pe lângă Comitetul Revoluționar, pentru asigurarea Tezaurului nostru. Intervenția făcută în
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pe ruși și le provoca manifestări de ură contra unui popor care adoptase cauza Antantei cu un curaj demn de a impune simpatie și respect. Aceste sentimente de ostilitate s-au accentuat încă și mai mult când bolșevicii au devenit stăpâni pe putere... Începând cu luna octombrie, amestecul soldaților bolșevici în problemele românilor era atât de mare încât am fost nevoiți să protestăm. Bolșevicii se străduiau să demoralizeze trupele românești care veneau în contact cu trupele ruse; faimosul bolșevic bulgaro-român Racovsky
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Infecțioase am intrat În conflict cu proaspătul profesor dr. Ilie Popovici. Am extras problema “turbarea la câine”. Văzusem numeroase cazuri În clinică, participasem la examenul necropsic a numeroși câini turbați, făcusem examenul histopatologic a zeci de cazuri. Mă consideram deci, stăpân pe problemă. Trebuie să menționez că relațiile dintre disciplinele noastre nu erau dintre cele mai bune. La lucrările practice de boli infecțioase se dădeau studenților pentru studiu preparate histopatologice, care erau interpretate adesea “după ureche” și eu interveneam, expunându mi
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
până când o idealistă sau un idealist să-mi poată schimba convingerile formate, nu din cărți și vise, ci din propria-mi viață. Apreciez Încercările, Nu limbajul, fostului meu student Paul Alexandru (coincidență de nume), de a rezolva problema câinilor fără de stăpân (Editura Press, Focșani, 2002), dar În condițiile țării noastre nu sunt convins că se va rezolva curând. Prin metodele noastre considerate de colegul mai tânăr “maltehnice” am redus turbarea canină din Capitală și din țară aproape de cota zero. Situația actuală
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
transmise de animalele sălbatice (vulpi, lupi, bursuci, etc.). Asupra acesteia trebuie să se intensifice lupta antiepidemică. Sunt cu totul de acord că prin desființarea Întreprinderilor locale de ecarisaj, aspectul sanitar veterinar al localităților lasă de dorit. Nu numai câinii fără stăpân te Întâmpină la tot pasul ci și cadavrele diferitelor specii de animale, În stadii diverse de descompunere. Istoria societății umane mai cunoaște perioade În care și alte animale sălbatice s-au Înmulțit peste măsură, devenind păgubitoare pentru societate. Australia și-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
înțelegeam nimic, era un fel de postmodernism proletcultist. Făceam economii la un moment dat și-l rugam pe vânzător (era unul bigam, cu o nevastă legitimă și una țiitoare, trăind amândouă pașnic sub același acoperiș și în același pat cu stăpânul) să nu mai rupă cărțile, cumpărând cu gaz lampant și orez câte o carte întreagă, de Nina Cassian, de Victor Tulbure, dar și câte una de Maxim Gorki. Era luxul suprem din Plaiul Cloșani, să cumperi o carte întreagă... Cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Nichita Danilov, între poetul pedagogic Antonesei și romancierul primarial Simirad, între Andrei Pleșu și Virgil Tănase. Suntem sub iure valachico, precum în "Miorița": la începutul stânii se hârâie câinii, iar la finea ei se iau la sfadă și scot cuțitele stăpânii, patronii, baronii, tenorii... Dar treaba asta cu echipe, antrenori, arbitri de tușă plus căpitani îmi miroase a Noica, mie, iară ție îți amintește de performerii recrutați, câte unul la milion ori de filosoful păltinișan lăcrămând prin birourile prim-secretarilor (în loc să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de când lumea literaturii două feluri de poezie: poezie bună și poezie proastă. Ultima nu există. Tinerii să-și valorifice talentul prin efort, studiu și scris. Altfel, la vremea socotelii, vor păți ca în parabola talanților nu vor avea ce arăta stăpânului ce le-a dat harul. Spunea bine cineva: "Decât să mergi în junglă, să vânezi lei, e mult mai aventuros să rămâi în mijlocul orașului și să scrii o carte...". Ce cărți vânezi în acest moment, Cassiane? Din câte am auzit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pentru că prin muncă ne vom realiza, „Dumnezeu, Ochiul Lui, vede toate și aude toate și este pretutindeni”, să nu furăm nimic, nimic; să fim sinceri totdeauna; când muncim, chiar de suntem singuri, munca să o facem corect, ca și cum ar fi stăpânul(„vede Ochiul lui Dumnezeu”); să cinstim preoții Bisericii ca pe Domnul Hristos („ei sunt urmașii Domnului”), când Îi vedem să le spunem „Sărut mâna, Părinte!” și când suntem lângă ei să le sărutăm mâna; să ținem ziua Domnului cu mult
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de cărat punea În spinarea leului și el căra. Leul era blând, Își asculta și respecta stăpânul. După vreo 6 luni a venit măgarul Înapoi. Mare minune a fost. Și așa au trăit toți trei În bună Înțelegere multă vreme. Vedeți lucrarea lui Dumnezeu și credința omului? Se spune că În această peșteră au trăit și alți
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
credința omului? Se spune că În această peșteră au trăit și alți nevoitori. Iar la moartea Sf. Gherasim leul i-a săpat groapa cu labele și deasupra mormântului a fost găsit și leul mort. Atât de mult a respectat pe stăpân. Minune. Dudul lui Zaheu La vreo 3 km de Mănăstirea Sf. Gherasim se află mănăstirea cu dudul lui Zaheu. Lângă șoseaua frumos asfaltată este o frumoasă mănăstire cu un singur călugăr. E uimitor ce poți vedea de cum intri pe poartă
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și L-ai așezat unde Îi este locul Lui, la tine. E puterea Dumnezeirii. Doamne, ajută-ne să facem corect! Cine este Dumnezeu Cine este Dumnezeu Mare cum e Domnul meu? Cine este mai presus Decât Domnul meu Iisus? Tu, Stăpânul meu cel Sfânt, Ai făcut Cer și Pământ. Tu ești mare Împărat, Să fii În veci lăudat! Eu cu Tine, Domn Ceresc, Totdeauna mă-ntăresc, Și oriunde spun așa: „Mare e Puterea Ta!” Nu știu, Doamne, cum să cânt Numele
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Ta!” Nu știu, Doamne, cum să cânt Numele Tău cel Preasfânt, Nu știu cum să-ți mulțumesc Pentru darul Tău ceresc, Căci la ceruri am trecut Și atunci am cunoscut Cât de mult Tu mă iubești Și de rele mă ferești. O, Stăpâne, am un dor: Lângă Crucea Ta să mor, Iar aici, cât voi trăi, Să-ți cânt și să pot sluji. Culeasă la 13.XI.2003 - Locurile Sfinte Când povara mă apasă Când povara mă apasă Și când chinul este greu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În seara când L-am cunoscut Zăcea sub Cruce biruit De greutăți și de amar Și de dureri fără hotar. O clipă am stat și am privit La Cel pe Cruce Răstignit Și abia atunci văzui și eu Cât a-ndurat Stăpânul meu. Eu sufăr c-am păcătuit, Dar El de ce a suferit? Eu port a mele făr’delegi El a purtat a lumii-ntregi. Eu strig când sunt nedreptățit, El S-a rugat și Răstignit. Eu pe dușmani i-am dușmănit
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]