152,767 matches
-
care luau pământ în arendă erau, în special, chiaburii, o parte a moșierimii care produceau pentru a vinde și țăranii, nevoiți de a-și întreține familiile. Din totatul de familii de țărani în 1905 din Regat, care aveau o proprietate agricolă de 5-10 ha, 42% era teren luat în arendă. Pe aceste exploatații, munca în dijmă era răspândită pe circa 2/3 din totalul lor. În Transilvania erau circa 116.000 de dijmași țărani, din care circa 9.000 nu avea
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
poporaniste”, avându-l în frunte pe Constantin Stere. La fel ca și liberalii, doar o parte din membrii Partidului Conservator susțin menținerea actualului sistem moșieresc. Constantin Garofild propune primul plan de împroprietărire, prin exproprierea a 500.000 de ha teren agricol aparținând moșierilor și 500.000 ha aparținând statului. Reducerea proprietăților moșierești prin arendare sau vânzare către țărani, dezvoltând astfel economia capitalistă, era susținută și de Partidul Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu. La 21 februarie/5 martie 1908 se înființează de către
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
păduri, 0,06 milioane ha teren neproductiv. Reforma agrară a contribuit la extinderea și consolidarea proprietăților țărănești, de aseamenea a redus considerabil dependența țăranilor față de marii proprietari, s-au desființat și latifundiile, moșiile care dispuneau de mii de hectare teren agricol cultivabil, însă a confirmat existența moșiilor care dispuneau de câteva sute de hectare. Acest lucru se observa și în Anuarul statistic al României din 1935-1936, conform căruia rămăseseră doar 2.700 de moșii cu pământ de peste 500 ha și aproximativ
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
și în Anuarul statistic al României din 1935-1936, conform căruia rămăseseră doar 2.700 de moșii cu pământ de peste 500 ha și aproximativ 9.500 de exploatații cu pământ deținut între 100-500 de ha. În urma înfăptuirii reformei agrare, numărul contribuabililor agricol, conform recensământului Ministerului de Finanțe, crește accentuat : În Transilvania au fost expropriate aproximativ 1.600.000 ha (3.769 de moșii, din care 2.218 aparțineau maghiarilor, 555 românilor, 443 evreilor, 424 germanilor, etc.) din 8.564.950 de ha
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
luptat împotriva României în Primul Război Mondial. Reforma agrară nu a rezolvat însă adevăratele problemele ale țăranilor. În Transilvania, la un an după încheierea reformei, peste 90% din proprietari care dețineau până la 10 ha, posedau doar 52,5% din suprafața agricolă, în timp ce cei peste 9% stăpâneau 47,5%. Prin felul în care s-a efectuat și în urma reformei, antagonismul dintre țărani și mari proprietari s-a acutizat.
Reforma agrară din 1921 () [Corola-website/Science/328236_a_329565]
-
termina printr-o lucrare de licență. A luat doctoratul în Litere la Universitatea din București, cu "magna cum laude", în 2001, cu lucrarea "Miorița. O hermeneutică ontologică". A început să lucreze ca profesoară de limba română și franceză la Liceul agricol Poarta Albă (1967-1974), apoi, prin concurs, ca profesoară la Liceul de Construcții nr. 18 (devenit după 1989 Liceul Teoretic „Decebal”) din București (1974-2001) și la Liceul „Gheorghe Lazăr” (1988-1989) din București. După Revoluția Română din 1989 a lucrat ca redactor
Ștefania Mincu () [Corola-website/Science/328246_a_329575]
-
în pofida diviziunilor și schismelor, musulmanii având elemente comune: coranul, doctrona, lăcașurile de cult, instituțiile religioase. Se petrece o sinteză culturală, fiind impusă limba și cultură arabă, exceptând Persia și India. Are loc o unitate economică aproximativă, ce a duce progrese agricole, ca irigațiile , utilizarea pompelor,morile de vânt, cultura trestiei de zahăr, preluarea culturii orezului din Asia și contactele comerciale cu Africa sud-sahariană, prin schimbul de textile, arme și sare cu aur, sau contacte cu Asia, prin care cumpărau mirodenii sau
Istoria islamului () [Corola-website/Science/328234_a_329563]
-
Familiile nobiliare din Aruncuta , de-a lungul istoriei , au avut un rol important în păstrarea și dezvoltarea satului , reușind să asigure coeziunea socială a sătenilor prin disciplină impusă și organizarea muncii. Muncă agricolă s-a desfășurat pe suprafețe mari și au îmbinat cultură vegetală cu latura zootehnica a activității, pentru a asigura continuitate și utilizarea cât mai bună a resurselor materiale și umane aflate la dispoziție. Una din activitățile principale ale familiilor nobiliare
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
în perioada 1946 - 1948. După 1700 , famiile nobiliare din Aruncuta sunt preponderent de origine germanica ceea ce explică apariția timpurie a școlii românești din sat { școala românească fiind atestata în anul 1801}. Familiile nobiliare au administrat circa 75% -80% din terenurile agricole , diferența aparținând unor familii de oameni liberi, ponderea iobagilor din totalul populației variind între 33 - 50% în perioada 1700-1848. Rolul pozitiv al familiior nobiliare din Aruncuta se regăsește în creșterea continuă a populației , ca rezultat al unei bune administrări a
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
Yakab și Solomon Antal. Despre familiile nobiliare din Aruncuta putem spune că , de-a lungul istoriei , au avut un rol important în păstrarea și dezvoltarea satului , reușind să asigure coeziunea socială a sătenilor prin disciplină impusă și organizarea muncii. Muncă agricolă s-a desfășurat pe suprafețe mari și au îmbinat cultură vegetală cu latura zootehnica a activității pentru a asigura continuitate și utilizarea cât mai bună a resurselor materiale și umane aflate la dispoziție . Una din activitățile principale ale familiilor nobiliare
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
cu satul Aruncuta înainte de anul 1989 pentru a împiedica desființarea acestuia și a încuraja firava opoziție existența la acea vreme. După 1990 situația satului s-a înrăutățit și mai mult, urmare a renunțării la formele moderne de organizare a producției agricole prin fărâmițarea excesivă a proprietăților și a distrugerii mijloacelor de productie existente la nivelul satului cum ar fi cele 3 grajduri mari de bovine, demolate de săteni în anul 1991. Speranțele de repopulare a satului au apărut din nou, odată cu
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
Speranțele de repopulare a satului au apărut din nou, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, datorită investițiilor în infrastructură satului realizate în 2007 și 2008 (drum comunal betonat până în sat și rețea de apă potabilă de la magistrală din Cluj-Napoca), a potențialului agricol cât și apropierii de băile sărate Cojocna, aflate în plin proces de modernizare și punere în valoare a calităților terapeutice. Chiar și în aceste condiții satul continuă să fie izolat, în ciuda poziției centrale ocupată în Câmpia Transilvaniei, datorită lipsei legăturilor
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
rutiere { nu există , spre satele învecinate , nici un simplu drum pietruit } spre orașele cele mai apropiate ,Câmpia Turzii și Turda , prin Soporu de Câmpie sau /și Iuriu de Câmpie ,ceea ce face ca acesta să nu reprezinte importantă pentru potențiali investitori în domeniul agricol, care să asigure valorificarea superioară a produsele agricole și alte resurse locale existente. Apartenența religioasă a locuitorilor din Aruncuta, de-a lungul timpului, a fost influențată în mare parte de imperiile sub a caror suzeranitate se află Transilvania și a
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
drum pietruit } spre orașele cele mai apropiate ,Câmpia Turzii și Turda , prin Soporu de Câmpie sau /și Iuriu de Câmpie ,ceea ce face ca acesta să nu reprezinte importantă pentru potențiali investitori în domeniul agricol, care să asigure valorificarea superioară a produsele agricole și alte resurse locale existente. Apartenența religioasă a locuitorilor din Aruncuta, de-a lungul timpului, a fost influențată în mare parte de imperiile sub a caror suzeranitate se află Transilvania și a situației economice nesigure în care se găseau românii
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
bunurile fiind preluate de statul român, iar bisericile și casele parohiale atribuite pe nedrept Bisericii Ortodoxe Române. Biserică Greco- catolică din Aruncuta, în anul 1948, avea în proprietate cele două mari cimitire ale satului și peste 50 hectare de teren agricol de o calitate deosebită, în tarlaua "După biserică", la care se adaugă frumoasă biserică construită în 1928 și Casa parohiala cu grădină și livadă cu pomi fructiferi aflată în imediata apropiere de biserică. Decretul 358/1948 a fost abrogat prin
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
populatie } s-au nascut înainte de 1948 , deci botezați după ritul bizantin, din care 121 bărbați și 154 femei. După 1989 Comisia de aplicare a Legii fondului funciar din comuna a profitat de neclaritățile Legii 18/1991 și a atribuit terenul agricol al Bisericii Greco- Catolice din sat anumitor persoane , văduvind astfel întreaga comunitate de o importanță resursă de venituri pentru întreținerea bisericii și plata preotului pentru serviciile religioase prestate. Statisticile din anul 1992 și 2002 confirmă declinul accentuat al majorității satelor
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
după evenimentele din decembrie "89 datorită unor carențe în strategia de dezvoltare a satelor , inclusiv în gestionarea și utilizarea eficientă a fondului funciar, carențe care au condus la distrugerea patrimoniului fostelor CAP-uri și fărâmițarea excesivă a parcelelor de teren agricol prin Legea fondului funciar nr. 18/1991. Datele prezentate mai sus se referă la persoanele care au domiciliul în sat { buletin de Aruncuta } ,insă practic lipsește din localitate grupa de varsta 15 - 25 de ani, fiind plecată la oraș la
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
la 410 în anul 2002, din care 400 sunt români și 10 persoane de naționalitate maghiară. Recensământul din anul 2002 este bogat în informații de altă natură , astfel conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj , în urma recensământului general agricol 2002-2003 în sat existau 183 gospodării {cu 23 mai putine decît în 1992} și următoarele categorii de animale : Numărul gospodăriilor individuale este de 217 și nici o unitate economică cu personalitate juridică . Numărul relativ mare de cabaline { aproape inexistent înainte de 1989
Demografia comunei Aruncuta () [Corola-website/Science/328277_a_329606]
-
sunt infectați în Africa Subsahariană, 36 milioane în India, 42 milioane în China, 39 milioane în America Latină și Caraibe. Prevalența la adulți este scăzută. De regulă, tricocefaloza este mai frecvent întâlnită în zona rurală și suburbană, în special în regiunile agricole suprapopulate, cu standard socioeconomic scăzut în care facilitățile sanitare lipsesc. În țările dezvoltate, prevalența a scăzut considerabil grație ameliorării condițiilor de igienă. În SUA tricocefaloza are o prevalența scăzută de 1,2%, însă este comună în zona rurală din sud-est
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
că va rămâne fată bătrână din cauza fluctuației de cadre, apriga Varvară, președinta Cooperativei, e preocupată să stopeze exodul masculin spre fabrică, convingându-l pe directorul acesteia să-i construiască sere, iar Toderaș, în opoziție, nu e de acord cu politica agricolă a „jumătății” sale. „Bobocii” continuă să facă ravagii în ambiția lor de propășire a satului socialist, iar actorii să smulgă scăpărări comice din piatră seacă. Adevărata noutate o aduc pastelatele peisaje de iarnă rurală, surprinse de privirea lui Ion Marinescu
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
de-a lungul râurilor. Bazinul Iagorlâcului este bogat în calcare nisipoase și calcare cochilifere, acoperite cu o cuvertură de loess, argile leossoidale și luturi, cu soluri de cernoziom. Cea mai mare parte a bazinului râului Iagorlâc este valorificată sub terenuri agricole, și doar partea superioară a râului este împădurită. Valea râului nu este șerpuită, având forma V-ului latin, cu o lățime medie de 1,4-1,8 km. Lunca este bilaterală, cu lățimea de 100-200 m. Suprafața văii este netedă, uscată
Râul Iagorlâc () [Corola-website/Science/328362_a_329691]
-
acest motiv, Varvară voia că viitorul agronom Ionuț să facă practică studențeasca în sat pentru a-și da seama care sunt problemele din activitatea cooperativei. Ea speră că tânărul să adune tineretul din comuna și să contribuie la creșterea producției agricole din sat. Încă de la început, tânărul afirmă că nu vrea să facă o practică „în dorul lelii”. Pentru a-l motiva, mama sa o roagă pe frumoasă profesoară Savetuța Ilfov (Anda Onesa) să-l seducă. Ionuț discuta cu oamenii din
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
cu oamenii din sat și își dă seama că motivele scăderii producției erau politică administrativă severă a Varvarei (ea a înlocuit vorba bună cu amenințările și i-a criticat pe specialiști care au plecat nemulțumiți) și faptul că absolvenții liceului agricol prestau în sat alte munci decât cele pentru care fuseseră pregătiți. În sat se aflau cinci tineri absolvenți de liceu agricol care lucrau că poștă, la agenția loto, la dispensarul medical, la bufet și la magazinul mixt. Tânărul își roagă
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
vorba bună cu amenințările și i-a criticat pe specialiști care au plecat nemulțumiți) și faptul că absolvenții liceului agricol prestau în sat alte munci decât cele pentru care fuseseră pregătiți. În sat se aflau cinci tineri absolvenți de liceu agricol care lucrau că poștă, la agenția loto, la dispensarul medical, la bufet și la magazinul mixt. Tânărul își roagă pe Toderaș s-o ajute pe Varvară și scrie un raport cu schimbările propuse pentru îmbunătățirea activității agricole din comuna. Ionuț
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
absolvenți de liceu agricol care lucrau că poștă, la agenția loto, la dispensarul medical, la bufet și la magazinul mixt. Tânărul își roagă pe Toderaș s-o ajute pe Varvară și scrie un raport cu schimbările propuse pentru îmbunătățirea activității agricole din comuna. Ionuț îi spune mamei sale că pentru a mări producția trebuie să rotească culturile și să-i repartizeze pe absolvenții liceului agricol în muncile pentru care fuseseră pregătiți, scoțându-i de la munca de birou. Varvară aplică planurile lui
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]