16,273 matches
-
aplică sprijinului acordat pentru combustibilul nuclear. * nu se aplică în cazul cheltuielilor care îi revin în general cumpărătorului și, în special, în cazul cheltuielilor legate de amenajarea terenului, de construcția căilor de acces, de dependințele de cazare a personalului de șantier, de liniile electrice, de sistemul de evacuare a energiei și punctele de alimentare cu apă, nici cheltuielilor ce trebuie făcute în țara cumpărătorului și care țin de procedurile oficiale de obținere a aprobărilor (de exemplu, autorizația de instalare, autorizația de
jrc4907as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90075_a_90862]
-
de lucru destinate realizării unor lucrări cu caracter temporar la înălțime, să pună în pericol sănătatea și securitatea lucrătorilor. (8) Directiva Consiliului 92/57/CEE din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile (a opta directivă specială în sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE)4, impune acestor categorii de persoane obligația de a respecta, în special, art. 4 și a anexei 1 la Directiva 89/655
jrc5117as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90285_a_91072]
-
natura muncii sau furnizarea de haine de lucru purtate exclusiv sau în principal la locul de muncă; 3) serviciile de găzduire la locul de muncă ale personalului care nu sunt susceptibile de a fi utilizate de familiile angajaților: barăci de șantier, dormitoare comune, barăci militare, etc.; 4) băuturile sau alimentele speciale impuse de condițiile de muncă excepționale; 5) indemnizațiile plătite angajaților pentru cumpărarea de unelte, echipamente sau îmbrăcăminte specială, necesare activității lor profesionale și pe care ei le rezervă exclusiv sau
jrc3180as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88336_a_89123]
-
public și privat, context al relațiilor de solidarizare sau subminare a tovarășilor de lucru și, în același timp, context casnic, cadru care dă posibilitatea unei familii să lupte pentru aceleași idealuri sau să se dezbine radical. Munca din oțelării, mine, șantiere se prelungește acasă, în discuții despre forța productivității, despre condiții de igienă a muncii, despre drepturi și sacrificiu, despre exploatarea inevitabilă și posibilele soluții de schimbare. Muncitorii reprezintă „patrimoniul uman” care câștigă din ce în ce mai multă vizibilitate în spațiul dramaturgic. Societatea muncitorilor
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
de stratificare a muncii Munca la locul de muncă și efectele muncii în viața de familie fac din dramaturgia procesului colectiv de producție un punct central de analiză a raporturilor în și în afara spațiilor simbolice de activitate. Uzinele, fabricile, combinatele, șantierele, minele sunt spații de stratificare a muncii pe niveluri de putere, care definesc o întreagă dinamică a rolurilor în mecanica de producție. Cei care nu au încă un statut social dat de prestigiul obținut la locul de muncă sunt cei
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
percepem falia dintre cinema și propagandă atât de direct și spectaculos. Uneori reușim să ne protejăm, alteori manipularea este mai perfida. De data asta, ceea ce sarea în ochi, provocând o intrebare sfidătoare, era superficialitatea reprezentării muncii într-un film dedicat șantierului Bumbești-Livezeni și cvasi-absența unor scene legate, în vreun fel sau altul, de viață unui șantier care, pentru a deveni metaforic, ar fi trebuit mai întâi <i>să existe</i>, în <b>Puterea și adevărul</b>. Muncește cineva în filmul românesc
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
protejăm, alteori manipularea este mai perfida. De data asta, ceea ce sarea în ochi, provocând o intrebare sfidătoare, era superficialitatea reprezentării muncii într-un film dedicat șantierului Bumbești-Livezeni și cvasi-absența unor scene legate, în vreun fel sau altul, de viață unui șantier care, pentru a deveni metaforic, ar fi trebuit mai întâi <i>să existe</i>, în <b>Puterea și adevărul</b>. Muncește cineva în filmul românesc?</b> Scenele de muncă nu au fost inventate de cinematograf. De altfel, adesea sunt ocolite
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
ce par extrase din ziarul partidului, iar rezultatul nu are nici macar credibilitatea unei comedii bulevardiere din perioada interbelică. Iar cel mai izbitor lucru este modul în care este prezentată muncă într-un film ce ar presupune o viziune eroizantă asupra șantierului tineretului voluntar. Pare că singurele activități sunt legate de rostogolirea la vale a bolovanilor rezultați din explozii (e drept că uneori sunt încarcați pe platforme primitive). Vedem de câteva ori lucrându-se la străpungerea unui tunel (se folosesc două ciocăne
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
lor este de natură ideologică), ceilalți vectori ai puterii, însoțitorii lor (rude, tovarăși mai vechi sau mai noi) și personajul complex al intelectualului, romantic sfâșiat între știință și devotamentul ideologic (desigur, problema se rezolvă printr-un compromis mai degrabă dramaturgic). Șantierul este toposul recurent, alături de rezistență criminală a dușmanilor regimului. <b>Puterea și adevărul</b> tematizează activistul de partid și procesul său de clarificare politic-ideologică, iar cheia înțelegerii <i>perspectivei</i> filmului este dată tot de descifrarea relațiilor sociale. Muncește cineva
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
a-l citi sau înțelege. Ajunge într-un lagăr de muncă unde, bineînțeles, căra pietriș cu targă. Este recuperat, adus la proiectare, pentru a fi apoi, dinnou, suspectat de sabotaj. Pe toată durata filmului, vedem câteva vizite la pas pe șantier și două ședințe cu câteva sute de muncitori, cănd pentru deschiderea, cănd pentru închiderea șantierului, mult mai puțin importante decât scenele de pescuit sau decât atentatul unor partizani la viață primului-secretar. Dramaturgia scenariului este mult mai bine articulata, dar, din
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
cu targă. Este recuperat, adus la proiectare, pentru a fi apoi, dinnou, suspectat de sabotaj. Pe toată durata filmului, vedem câteva vizite la pas pe șantier și două ședințe cu câteva sute de muncitori, cănd pentru deschiderea, cănd pentru închiderea șantierului, mult mai puțin importante decât scenele de pescuit sau decât atentatul unor partizani la viață primului-secretar. Dramaturgia scenariului este mult mai bine articulata, dar, din nou, avem o adaptare a unor principii ale ”piesei/nuvelei bine scrise” la un conținut
(Povești din) Filmul celor care muncesc () [Corola-website/Science/295669_a_296998]
-
Sunt lăcătuș-mecanic. N-ai unde să mai lucrezi lăcătuș mecanic. Sunt fochist - n-ai unde să lucrezi fochist. Am facut pompieristica douăzeci și ceva de ani - acuma is din ăștia privați și trebuie să fii tânăr. Am și calificare pentru șantier, dar la astea mă împiedica sănătatea. Am probleme cu spatele și nu mai pot lucra că fierar-betonist sau dulgher. Și-atunci a trebuit iar să mă reprofilez. Am facut un curs de calificare că agent pază și protecție. Am lucrat
”Locurile de muncă ar trebui trecute în categoria bunurilor publice” () [Corola-website/Science/295659_a_296988]
-
George Enescu” din Iași, membru fondator al Asociației Vector din Iași, fondator al Bienalei de Artă Contemporană Periferic), munca reprezintă cadrul de analiză socio-politică a schimbărilor majore din România post-socialistă. Muncă și transformările din procesele de lucru în diverse contexte - șantiere, fabrici, combinate, uzine, câmpuri de căpșuni - deschid un spațiu de cercetare sociologică și artistică asupra condiției muncitorului după 1989, asupra raporturilor de putere pe care noile structuri de exploatare și de productie le propun, precum și asupra geografiilor muncii recente. În
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
o fermă de căpșuni în orașul Lleida. În <b>M3: Muncă, Memorie, Mișcare</b> </i>(2008-2010),<i> Matei Bejenaru a creat o serie de fotografii documentare, care au în centru muncitori în contexte de muncă extrem de dificile: muncitori pe un șantier de construcții din Nettuno - mulți dintre ei fără contracte de muncă, deci practic fără drepturi -, muncitoare într-o fabrică de pantofi de lux din Iași, care muncesc în condiții precare, muncitori la o fabrică de cauciucuri din Praga, plătiți cu
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
lor, care nu erau nici cool, nici chic</i>, nici <i>trendy</i>, mi-am propus să vorbesc despre ele în arta mea. [caption id="attachment 608" align="aligncenter" width="525"] M3: Muncă, Memorie, Mișcare. Grup de muncitori români pe un șantier în Italia, Nettuno, 2008[/caption] S-a schimbat ceva în felul în care ai reflectat tema muncii și a muncitorului de la primul proiect până în prezent?</b> Da. Dacă, acum zece ani, proiectele mele aveau, în principal, o dimensiune social-performativă, și
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
facut gem în Barcelona din căpșunile culese de „căpșunarii” noștri, am facut o coregrafie publică cu peste 200 de români din Londra... În proiectele pe tema muncitorilor, abuzul de putere și condițiile de muncă precară - vezi fotografiile cu muncitorii de pe șantiere din Italia sau cu muncitoarele din fabrici de încălțăminte de lux etc. - sunt puternic evidențiate. Cum te raportezi, artistic, la aceste structuri de viața socială? </b> Eu cred că există un fel de solidaritate între mine și cei cu care
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
Stagiunea de Teatru Politic. Mugur Călinescu (28 mai 1965 - 13 februarie 1985) avea doar 17 ani și era elev la Liceul A.T Laurian din Botoșani când, în septembrie 1981, a hotărât să scrie cu creta pe panourile ce înconjurau șantierul Casei de Cultură a Sindicatelor și pe zidurile unor clădiri din centrul orașului, inscripții menite să provoace în oameni o reacție față de încălcarea flagrantă a tuturor drepturilor și libertăților cetățenești, față de situația dezastruoasă a economiei din acea perioadă. Pe lângă documentele
Tipografic Majuscul. 9, 12, 19 octombrie / ora 19.30 / Teatrul Odeon, București. () [Corola-website/Science/295702_a_297031]
-
pentru ziua de 8 ore" (Eight-Hour Movement), scopul fiind adoptarea zilei de muncă de 8 ore în condițiile în care în anii 1830 și 1840 ziua de lucru obișnuită în Statele Unite era între 12 și 14 ore.[3] Muncitorii de pe șantierele navale din Boston au obținut dreptul de a lucra 8 ore pe zi în 1842, după greve succesive. Programul însă depindea de ramura industrială, iar acțiunile mișcării eight-hour au luat amploare abia după Războiul de Secesiune (1861-1865).[4] Pe lângă sindicate
Munca salarizată și ziua de 1 mai () [Corola-website/Science/295712_a_297041]
-
Cât ați stat cu studenții?</b> S.M.: O lună, cam așa. Cât au stat acolo au pus apă dar s-a stricat. Înainte cu o săptămână să ne dea afară au adus și un W.C. ecologic. Apoi, Gabi, șeful de șantier, a zis că a venit proprietarul din străinătate, că ne mai dă o săptămână. Matei a zis că nu mai putem să stăm, ca a venit proprietarul din străinătate acum două săptămâni și că ne poate face rău cu poliția
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
Mai mulți muncitori din România au fost angajați pe șantierul de construcție al unui mall din Berlin, iar la sfarsitul proiectului li s-a refuzat plata salariilor. Publicam un comunicat al Sindicatul Muncitorilor Liberi (FAU-Berlin) și o relatare a unuia dintre lucrători. La sfarsitul textului sunt trecute datele de contact
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
Berlin" a costat aproximativ 1 miliard de euro, însă în loc de un templu al cumpărăturilor, acesta este văzut mai degrabă ca un simbol al exploatării lucrătorilor migranți din alte țări ale UE. Mai mulți muncitori din România au fost angajați pe șantierul de construcție a mall-ului cu un salariu de mai puțin de 6 euro pe oră, 10 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, pentru a afla la sfarsitul proiectului că nu vor mai fi plătiți. O bună parte dintre
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
avea o adresă.” Așa că i-am mai dat 50 și am ajuns să plătesc în total 100 de euro pentru Anmeldung. M-au concediat după ce i-am întrebat de acte. Am căutat de lucru la restaurante, în multe locuri, alte șantiere. Neștiind germană și neavând experiență de lucru în restaurante, mi-a luat două săptămâni până mi-am găsit de lucru. Am primit o ofertă de la Metatec. Mi-au spus că ei sunt o altă companie care lucrează pe același șantier
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
șantiere. Neștiind germană și neavând experiență de lucru în restaurante, mi-a luat două săptămâni până mi-am găsit de lucru. Am primit o ofertă de la Metatec. Mi-au spus că ei sunt o altă companie care lucrează pe același șantier la Mall of Berlin. Și tipul ăsta, Mehmet, de la Metatec Fundus GmbH mi-a promis: „Tu începi lucrul, iar eu mă ocup să-ți fac actele. Vorbești direct cu mine și nu cu vreun alt român. Îți promit. Sunt om
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
apartamentului, așa că proprietarul ne-a spus să plecăm. Am dormit pe strada mai mult de zece zile și am protestat cerându-ne banii. Terminaserăm banii pe care ni-i dăduseră—50 de euro pe saptamana pentru mâncare. Alți lucrători de pe șantier și oameni care locuiesc în apropiere ne-au adus câte ceva de mâncare și strictul necesar. Am intrebat apoi dacă putem dormi într-un container de pe șantier, pana ne găsim un apartament și locuri de muncă unde să economisim niște bani
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
care ni-i dăduseră—50 de euro pe saptamana pentru mâncare. Alți lucrători de pe șantier și oameni care locuiesc în apropiere ne-au adus câte ceva de mâncare și strictul necesar. Am intrebat apoi dacă putem dormi într-un container de pe șantier, pana ne găsim un apartament și locuri de muncă unde să economisim niște bani. Cei pentru care am lucrat ne-au zis că e interzis să dormi pe șantier. Am supraviețuit din mila celor care lucrau acolo și pe care
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]