15,810 matches
-
simțul comunității este invers proporțional cu singurătatea, îngrijorarea, izolarea socială, violența și comportamentele antisociale, abuzul de substanțe, fuga de la școală și este direct proporțional cu fericirea, eficiența strategiilor de coping, deprinderile și suportul social, deprinderile de a soluționa problemele, eficiența academică și securitatea la școală. Mai mult încă, sentimentul apartenenței la comunitate induce toleranță socială, altruism și comportament prosocial, opusul manifestărilor violente. în consecință, putem afirma că bunăstarea psihologică a copilului, adolescentului, precum și a adultului este în mare măsură afectată de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1. nimeni nu le impune o oră când să fie acasă, sunt pe străzi până târziu; adeseori, când cresc fac parte din bande de tineri cu comportamente delincvente; nu frecventează cu asiduitate școala sau grădinița și nu își îndeplinesc sarcinile academice; nimeni nu le controlează cercul de prieteni, petrecerea timpului, filmele ce le văd, materialele audiovizuale care le ajung pe mâini; adeseori trăiesc în medii cu o promiscuitate crescută. 1.9.2. Forme complexe de maltratare a copilului (sărăcia și instituția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Luthar, Latendresse, 2005), acest interes al părinților față de școală se reflectă în notele copiilor și comportamentul lor la școală. în cazul copiilor săraci, aceștia beneficiază mai puțin de un sprijin parental și nu au acasă un mediu prielnic pentru învățare academică. Adeseori, părinții săraci nu dau importanță școlii și nu exprimă așteptări față de conduita școlară a copilului, ceea ce demotivează copilul. Probabil că printre motivele pentru care părinții săraci nu sprijină evoluția școlară a copiilor se află și faptul că ei înșiși
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cunoaștere și care este de fapt singura cu adevărat întregitoare și viabilă, trebuie să recuperăm și să onorăm și dimensiunea spirituală, în absența căreia nici o maladie gravă nu se poate vindeca. Evoluând deocamdată în perimetrul strict clasic, postulat de știința academică, vom schița liniile directoare, aferente farmacoterapiei, evitând detaliile posibile, care exced domeniul nostru de expertiză. Prescrierea unei medicații adecvate pentru tratarea sindromului de stres posttraumatic, conform opiniei formulate de D.J. Stein și colaboratorii săi (2000), trebuie prefațată de rezolvarea unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
o parte din adulți au această șansă. Desigur, vorbim de cu totul altă Lumină decât cea cotidiană pentru că este o plăsmuire vie, învăluitoare și debordantă de iubire și tandrețe, care comunică telepatic. Dincolo de disprețul olimpian și coroziv, prin care știința academică mai tratează această problemă, dar și dincolo de tapajul elixirant pe care îl întreține media în jurul unui subiect atât de ușor vandabil, să trecem în revistă responsabil, onest și nepartizan, principalele explicații ale unui NDE, așa cum s-au distilat ele. Din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fundează competențe: școlare; profesionale; de conduită; sociale; romantice. Tot cu referire la coerența competențelor de-a lungul vârstelor, aceiași autori arată că: „Frecventarea cursurilor este un bun predictor pentru succesul profesional al adultului”(p. 1637), în vreme ce „comportamentele antisociale subminează rezultatele academice și competențele profesionale”(p. 1635). Coerența competențelor de-a lungul vârstelor este susținută și argumentată din perspectiva neurobiologică și de Fox și colaboratorii săi (1995), care studiază asocierea 267REZILIENȚA dintre inhibițiile comportamentale (îngrijorarea) manifestate față de noutate de copiii de vârstă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nevroză are și o componentă ereditară, ținând de caracteristicile ereditare de funcționare ale proceselor neuronale de excitație și inhibiție. Copiii pot manifesta stări de oboseală accentuată, până la nevroză, la sfârșitul unei perioade școlare, ca urmare a stresului indus de sarcinile academice; copilul este mereu obosit, nu mai mănâncă bine, se sperie la factori care altădată i-ar fi provocat râsul, nu doarme bine etc. Este însă suficientă vacanța, impunerea unui regim de culcare la ore fixe și mai devreme seara, mese
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
face parte din familie, de a fi ca mama, tata, frații/surorile, copilul deprinde limba maternă, modul familiei de a comunica. Capitalul lingvistic asigurat copilului de familie, s-ar putea să-i faciliteze copilului accesul în unitățile de învățământ, performanțele academice. Bernstein (Moore et al., 2006) vorbește despre black english ca fiind limba dezvoltată de copiii provenind din clasele sociale dezavantajate, în familiiile lor. Este o limbă cu exprimări onomatopeice, cu fraze simple, cu aspect de ordin și nu de schimb
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un tip de activitate ce poate avea ca rezultat Îmbunătățirea vieții cetățenilor. Activitatea guvernamentală actuală nu numai că reprezintă doar o posibilă formă de abordare și rezolvare a problemelor legate de satisfacerea preferințelor cetățenilor, dar, În ultimii ani, În lumea academică, s-a format un consens larg cu privire la declinul abilității guvernului central de a cârmui societatea 1. Perceperea acestui fenomen a condus treptat la Înlocuirea conceptului de guvernământ din relația privilegiată cu acțiunile pentru satisfacererea preferințelor cetățenilor cu un alt concept
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
puse În balans, cu scopul de a extrage un enunț care să constituie cel puțin o ipoteză de lucru pentru demersurile ulterioare de eficientizare a procesului de decizie și de elaborare și implementare a politicilor publice la nivel național. Demersul academic și de cercetare empirică În domeniul eficientizării procesului de decizie și elaborare a politicilor publice la nivel național - În cazul țărilor membre ale UE și al celor candidate - are nevoie de o clarificare esențială, pentru a asigura validitatea viitoarelor contribuții
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
demers este ușor simplificat și Încearcă să pună În balanță diversele răspunsuri la Întrebări aparent simple: cine decide asupra politicilor europene? Putem identifica, În procesul decizional european, mai degrabă actori statali sau suprastatali? Ce implicații decurg de aici pentru demersurile academice și empirice care abordează problema eficientizării procesului decizional și a elaborării și implementării politicilor publice? Pentru ca cititorul să-și poată formula propria opinie cu privire la problema care constituie subiectul analizei de față, voi prezenta succint marile teme de controversă ale guvernării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de gen, ceea ce reprezintă, În fond, un transfer formal și defectuos de politică europeană la nivel național, În forma acquis-ului comunitar În domeniul politicii sociale și de ocupare a UE. Agenda publică românească a echității de gen dezvoltată În spațiul academic și În cel al ONG-urilor este marginalizată, dacă nu chiar ignorată, fapt datorat atât unor lacune În cultura guvernamentală a drepturilor omului, cât și neresponsabilizării pentru valorile democratice: statul bunăstării nu poate fi fundamentat decât pe un stat al
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
orbire de gen”, care camuflează discriminările ascunse 2. Aceste blocaje și disfuncționalități din sfera politică a echității de gen sunt generate În primul rând de o dezordine conceptuală, explicabilă nu doar prin lipsa de comunicare dintre instituțiile statului și expertiza academică de nivel european din acest domeniu, ci și prin inexistența unui proces de definire a problemei, anterior celui de formulare a politicii 3. În graba adoptării acquis-ului comunitar, conceptele au fost amestecate și suprapuse, astfel Încât sintagma egalitate de șanse (și
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
statului de a răspunde și de a funcționa În favoarea scopurilor mișcării feministe, preluând de pe agenda publică pe cea instituțională problemele ridicate de aceasta, sau feminismul de stat, concept utilizat mai ales de școala engleză de politici comparate și de rețelele academice internaționale grupate În jurul acesteia. Amy Mazur (2002, pp. 13-16) descrie trei perspective asupra statului În relație cu feminismul: 1. apariția acestora În cadrul statului În care ierarhiile de gen se reproduc În instituții, În comportamentul politic al actorilor și În conținuturile
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
acte normative, campanii de lobby și advocacy. Rolul societății se poate extinde de la exercitarea dreptului de acces liber la informațiile de interes comun, la acela de think-tanks și de „comunitate de evaluare” (companii de evaluare/evaluatori, organizații profesionale/rețele, mediul academic), care să contracteze evaluări ad-hoc, tematice sau ex post ale politicilor care vizează interesele reprezentate 1, În condițiile existenței unui cadru național al evaluării bine reglementat 2. Politicile guvernamentale și atitudinile față de relațiile financiare cu sectorul non-profit sunt determinate În
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
rețelelor de politici, definită anterior. Însă problema este că, În cazul transferului de politici de gen, specific procesului de aderare - cum este cazul României -, acesta se petrece Într-un spațiu public În care mișcarea feministă este reprezentată fie de feminismul academic sau de cele câteva ONG-uri mai active (Gal și Kligman, 2005) - care nu este un feminism politic, ci, mai degrabă, unul cultural și etic, nereușind să promoveze pe agenda formală nici una dintre numeroasele probleme amplu dezbătute În studii, cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
interior, acquis-ul comunitar fiind o astfel de agendă (Cobb, Ross și Ross, 1976, p. 136)2. În plus, se știe că succesul feminismului valului al doilea a constat tocmai În dezvoltarea unei puternice rețele transnaționale de ONG-uri și grupuri academice, precum și de coaliții ale grupurilor de interese concentrate În jurul Bruxelles-ului (Mazey, 2000), care au avut un important rol catalitic În dezvoltarea legislației privind egalitatea de șanse și care s-au dezvoltat timp de 25 de ani Într-o adevărată
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
în cadrul Universității București. În perioada 1966-1968, am frecventat Cursul postuniversitar menționat și spun asta cu mândrie de acolo au ieșit viitori miniștri, parlamentari, secretari de stat, ambasadori... Nu era o școală de partid, nu era "Ștefan Gheorghiu", era o instituție academică serioasă unde "politica" nu era materie de predare. Îmi privesc "Diploma de absolvire" fotografia, numele, promoția, media finala "10" și, pe verso, Discipline anul I, 1966-1967: Probleme ale teoriei dreptului, Istoria relațiilor internaționale, Drept internațional public, Drept constituțional, Literatura română
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
-si caute companie într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf]c]tor. Această pare a fi o inhibiție comun] societ]ților de mici dimensiuni. (Înainte de a-mi încheia studiile academice în domeniul antropologiei, cercet]rile mele se desf]șurares] în mijlocul unor grupuri puțin numeroase, oarecum izolate și îndep]rtate, ce f]ceau parte fie din societ]ți de mari dimensiuni, fie de mici dimensiuni.) Crime abominabile erau redefinite în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ce s-a al]turat Școlii, la vârsta de șaptesprezece ani; dar, cu excepția celor dou] tratate etice ale sale, Etică eudemian] și Etică nicomahic] (ambele scrise dup] fondarea propriei sale școli, Lyceum-ul sau Peripatos-ul), elaborate pe baza moștenirii sale academice, ca și tratatul s]u de Politic]. Într-adev]r, scriitorii mai târzii, ca Cicero, nu au v]zut nici o diferenț] esențial] între filosofia platonician] și cea aristotelic], cu toate c] aceast] constatare a fost f]cut] din pespectiva contrastului dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Așa cum o arăt] eseurile din partea a cincia a acestui volum, chestiunile legate de avort, etică mediului, r]zboiul drept, tratament medical, etică afacerilor, drepturile animalelor, situația femeilor și a copiilor ocup] o parte important] a literaturii și a activit]ții academice din domeniul filosofiei morale sau al eticii. 2) S-a observat o revenire la viziunea aristotelian] asupra moralei că problem] de virtute mai degrab] decât de principii abstracte. Alasdair MacIntyre și Bernard Williams, printre alții, au încercat s] dezvolte o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
practicienilor cu directori de firme, cu lideri de sindicat și cu proprietari ai unor mici afaceri au consolidat amalgamul, alt]dat] ciudat, într-un subiect de analiz] solid, au atras interesul și atenția oamenilor de afaceri și au conferit practicienilor „academici” statutul de participanți activi în lumea afacerilor. Uneori, ar putea ad]uga cineva, sfaturile lor chiar sunt ascultate. îi. O scurt] istorie a eticii afacerilor În sens larg, afacerile exist] de pe vremea sumerienilor care (dup] cum susține Samuel Noah Kramer
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral] în societ]ți de acest tip. În ciuda diferențelor lor, atât MacIntyre, cât și Williams consider] filosofia moral] modern] ca parte a problemei noastre culturale, măi degrab] decât o soluție. În lucrarea Whose Justice? Which Rationality?, MacIntyre scrie c]: Filosofia academic] modern] pare în general s] ofere mijloace pentru o definiție mai exact] și informat] a dezacordului, măi degrab] decât pentru un progres spre rezolvarea ei. (1988, p. 3) În lucrarea Ethics and the Limits of Philosophy [Etic] și limitele filosofiei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Colecția ACADEMICA 60 Seria Sociologie Coordonatorul seriei: prof. univ. dr. ION I. IONESCU Advisory Board: ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Paris, Franța; ALICE TOMA, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mars, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța; MARC-HENRY SOULET, Fribourg
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Franța; GABOR ERDEI, Budapesta, Ungaria; TERESA PIRES CARREIRA, Algarve, Portugalia. Horațiu RUSU este doctor în sociologie (Universitatea București) și în lector în cadrul Catedrei de Sociologie a Universității Lucian Blaga din Sibiu. (c) 2008, Editura Institutul European Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățămîntul Superior INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107, O.P.1, C.P. 161 tel./fax: 0232/230197; tel. 0232/230800 euroedit@hotmail.com http://www.euroinst.ro Descrierea
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]