21,363 matches
-
În Statele Unite ale Americii și, mai nou, și în Europa, implicarea vedetelor în politică începe să devină ceva obișnuit și cu un farmec aparte. Poate cel mai cunoscut exemplu este cel al lui Arnold Schwarzenegger, Terminatorul cu mușchi și cu accent inconfundabil, care a intrat în cursa pentru scaunul de guvernator al Californiei sub zâmbetele mustăcite ale tuturor. Schwarzenegger nu doar că a câștigat alegerile, dar sub mandatul său California a devenit un model în privința respectării mediului și a producerii și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
ați cunoscut ceeace noi numim astăzi melodie, armonie, îmbinarea diverselor timbre, coloritul instru mental, modulațiile, savantele înfruntări între sunete vrăjmașe care se luptă între ele înainte de a se contopi, îmbrățișându-se. Voi n-ați cunoscut uimirile auzului și acele stranii accente care fac să răsune cele mai adânci și mai necercetate zone ale sufletului nostru!”. (H. Berlioz despre Simfonia IX-a) ,, Ascultând acest măreț final al simfoniei nu-ți dai seama de ce să te miri mai întâi: de bogăția fanteziei creatoare
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
Viorile prime expun în piano tema I. Ea e zburdalnică, dar conține germenii clocotului lăuntric Beethovenian. Tema II, mozartiană prin grația ei, este cântată la început în imitații de către oboi și flaut, fiind acompaniată de coarde. După un joc de accente ce alternează între suflători și coarde, urmează un moment culminant, în care orchestra își concentrează întreaga capacitate sonoră. Contrabașii, împreună cu violoncelele, cântă apoi în pianissimo, în tonalitate minoră, o frază melodică, cu contur la început coborâtor; peste această melodie se
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
încheie. Partea a III-a este intitulată, ca în simfoniile lui Haydn și Mozart, Menuetto, deși are caracterul vioi al unui schezo. Viorile cântă o frază ascendentă, a cărei sonoritate crește de la nuanța piano la forte. Opunerea acestor două sonorități, accentele neașteptate, orchestrația subtilă, dau acestei pagini o notă de umor fin și autenticitate beethoveniană. La mijlocul menuetului intervine, ca de altfel și în scherzo-uri, așa-numitul trio, un episod mai puțin dinamic. În această Simfonie, el este executat de către suflători
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
este făcută printr-un motiv nou, cântat în fortissimo foarte asemănător cu o frază din partea I a Simfoniei V. Tema II, începută de suflătorii de lemn și completată de coarde, are aspectul unui marș de copii. După câteva alternări de accente, care duc la acorduri puternice, începe dezvol tarea. Tema I răsună în minor; energia ei pare încătușată acum, dar tinde să se afirme. Este prevestirea înfruntării eroice, a ciocnirilor de forțe, care, va fi zugrăvită mai târziu cu atâta patos
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
topindu-se apoi în căldura învăluitoare și totuși eroică a liniei melodice cu care continuă tema principală. Tema răsună apoi la corn ca o chemare și e reluată fragmentar de celelalte instrumente, ca și cum suflul eroic ar aduna mulțimi în juru-i. Accentele dramatice, autentic beethoveniene, care se ridică parcă în calea afirmării temei, nu reușesc să-i împiedice mersul. Ea izbucnește strălucitoare la suflători, a căror sonoritate este domi nată de trompete și corni. Intervin unele momente mai potolite. Elanurile sunt întretăiate
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
puternice fac trecerea către mișcarea allegro vivace, scrisă în formă de sonată. Tema I, cântată de viorile prime pe acompaniamentul fremătă tor al celorlalte instrumente de coarde, are o înfățișare tinerească. Nu întârzie să apară și aici acele deplasări de accente și sforzando care sunt atât de dese în lucrările lui Beethoven. Ele ne conduc către tema II, expusă de fagot, reluată și întregită de oboi, flaut și coarde. După o creștere puternică a sonorităților, apare o melodie cântată de clarinet
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
prima oară forma de scherzo mare, cu repetarea de două ori a trio-ului, după schema: scherzo - trio - scherzo - trio - scherzo - pe care o vom regăsi și în Simfonia VII. Tema de la început e formată dintr-un motiv ritmic cu accente capricioase - o frază de doi timpi, pusă cu tot dinadinsul într-o măsură de trei timpi - și o frază cu contur sinuos. Intervine apoi o mișcare mai domoală (un poco meno allegro) - trio-ul. Melodia oboiului și a fagotului prim
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
la un pianissimo. Viorile prime devin interogative, iar viorile secunde și violele reamintesc motivul ciclic cu care se deschisese simfonia și care apare puțin schimbat. Sunt expuse pe urmă diferite variațiuni ale temei inițiale, întrerupte din când în când de accente mărețe. Către sfârșit, într-o mișcare ceva mai animată, pe acompaniamentul coardelor, fagotul aduce ecouri nostalgice ale temei de la început, după care urmează încheierea. Partea III (allegro) este un scherzo. Prima temă, expusă de violoncele și contrabași, este expresia unui
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
clarinet: I s-a reproșat compozitorului, datorită acestui scurt episod ce apare ca o mică glumă muzicală, că ar face muzică ilustrativă, lucru dezis însă categoric de caracterul general al simfoniei, în care Beethoven, după cum însuși a afirmat, a pus accentul pe redarea trăirilor sufletești ale omului și nu pe zugrăvirea sonoră ca atare. Partea III (allegro) este intitulată ,,Reuniune țărănească veselă”: Asemănând sunetele oboiului cu cele ale unui cimpoi: Berlioz spunea că el...,,lasă să se audă un refren vesel
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
melodic cântat de clarinet aduce, prin timbrul moale al instrumen tului, un colorit pastoral. Urmează o punte, tranziția către tema a doua, în care se prefigurează acele complexe elemente de natură melodică, armonică, orchestrală, la care se adaugă jocul de accente ce zdruncină ritmica și metrica, alternarea și opunerea nuanțelor, toate la un loc constituind mijloace capabile de a da naștere unui umor simfonic greu de definit prin cuvinte, dar ușor de observat. De altfel, Simfonia a VIII-a a fost
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pare că nu mai există margini pentru dezolare și tristețe, renaște iarăși motivul energic al primei teme, afirmând voința de a lupta”. În coda, ultima secțiune a mișcării, apare în registrul grav un motiv persistent, coborâtor. Pe el suflătorii suprapun accentele tragice despre care vorbește muzicologul citat. Partea II-a a Simfoniei nu este, după cum ne-am putea aștepta, o mișcare lentă; e un scherzo; el poartă la început mențiunea de tempo ,,molto vivace” ( în această Simfonie cele două părți mediane
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
părții a treia. Tema principală a finalului începe să se contureze. Ea se înfiripă la instrument tele de suflat: Dar căutările încordate care au făcut să scânteieze pentru o clipă această idee, nu au fost încă îndeajuns de rodnice. Revin accentele pătrunzătoare ale recitativului și, în sfârșit, după două acorduri care pun capăt dramaticei înfruntări, se aude la violoncele și contrabași o melodie caldă, cuceritoare. Cântecul se amplifică treptat, căpătând accente de marș. Revine, furtunoasă, mișcarea (presto) de la început. Ea nu
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
această idee, nu au fost încă îndeajuns de rodnice. Revin accentele pătrunzătoare ale recitativului și, în sfârșit, după două acorduri care pun capăt dramaticei înfruntări, se aude la violoncele și contrabași o melodie caldă, cuceritoare. Cântecul se amplifică treptat, căpătând accente de marș. Revine, furtunoasă, mișcarea (presto) de la început. Ea nu poate stăvili însă decât pentru puțin timp afirmarea bucuriei. Ah! iată, bucuria este în sfârșit găsită”... Cu aceste cuvinte a marcat Beethoven în manuscrisul lucrării momentul solemn al apariției vocii
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
e complet obliterat de vocea demiurgului.) Și acest lucru, ca și opțiunea pentru decadentul postsincron (ca de obicei, cu rateuri), precum și amestecul de București cu „un oraș din Europa“, de an 1978 cu 1940, de limbă română cu engleză cu accent românesc, de „Miss Lori“ cu șlagăre străine, de Jean Constantin cu Simona Pătruleasa dau un film complet afazic, rupt de orice realitate, o creație suspendată a cărei unică menire e să se constituie în soclul unei statui. Printr-o ironie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
în metrou, în parc și în stomac, de la jumătate de oră în sus. Cu o liră sterlină cumperi jumătate de zi de ochi vizionari, trezire, tremur și drumul către încă o cană. În metrou - după preț și mirosul de „british accent“, am dat față-n-față cu realitatea: chiar suntem la Londra!... ... Beginner’s lesson, primul act. Ca să ajungi în subcultura londoneză, ai nevoie de card de Underground și de răbdare pentru Northern Line. Altfel te vei împiedica de bagajul britanic-tip, clădit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
Buckingham Palace îți vor intona slogane anarhiste și punkiste, ca să te ducă-n depărtări pop art și minimal. Ia-ți tunul, caută balta, reflexia, masca! Turiștii ăștia-s ceva de groază! Vezi? ... Liverpool street. Colț cu arta contemporană engleză. British accent și British beer în pub-ul în care oameni cu faimă se adună să simtă înghesuiala unui meci de fotbal. Privim în ochi una dintre galeriile underground din Londra. Sounds delicious, but... ... I’m just having my dinner. Ideea în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
de-a mea, mai emancipată. Aveam locuri la balcon! Am ajuns după ce începuse piesa, o feerie... Și am intrat direct în basm! Atunci m-am îndrăgostit de Virginica Bălănescu, o actriță ce juca pe Ileana Cosânzeana... Bălăioară, mignionă, cu un accent dulce-moldovenesc... Veronica D. Niculescu: Și o chema Virginica!... Totuși, cred că v-ați îndrăgostit de Cosânzeana. Eu îmi amintesc de Crăiasa zăpezii, se legăna pe-o semilună și avea păr argintiu, nemaipomenit de lung. Tot vreo 8 ani aveam. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
încât rockerul să-și bată mintea timp de-o... cutie sau un bax de bere! Schema este aplicată în aproape toate piesele Judas Priest, într-un mod plăcut instinctului. Există, probabil, vreun studiu asupra indivizilor care ascultă astfel de muzici. Accentul cade prea fix acolo unde trebuie, ritmul se intensifică tocmai când se simte nevoia, chitările taie în carne vie fără să doară, toba punctează exact, iar basul domină la nivelul stratului doi fără să deranjeze. Nu cred că exagerez dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
spectacol, cu toate bubele și frumusețile obișnuite acestui fel de-a fi (droguri, băutură, exigență și perfecțiune în muzică). Dar parcă nu a crezut că este un artist adevărat, original, absolut unic! Există în felul său de a cânta un accent jucăuș, ca și cum ar face cu ochiul și-ar zice: e un fleac! Fleacul acela era însă boaba diamantină pe care n-o mai avea nimeni, era talentul cu care SRV a fost hărăzit de Creator. Eric Clapton, auzind aprecieri bune
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
scriitoarea momentului în Israel, cu cărți traduse la unele dintre cele mai prestigioase edituri din lume. E devreme să ne dăm cu părerea în legătură cu numărul vizitatorilor (miercurea și joia târgului sunt, în general, un dezastru din acest punct de vedere - accentul cade pe weekend), însă putem spune că anul acesta se plătește taxă de intrare - 5 lei. Dar cu 5 lei poți vedea și cărți, și utilaje agricole. Să spunem că-i un avantaj... Ultimele notații și câteva cifre Doar cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
preluat din Kundera e cât se poate de potrivit: „Există probleme metafizice, probleme ale existenței umane, pe care filosofia nu a știut nicicând să le cuprindă În toată coerența lor; acest lucru Îl poate face doar romanul...“. Aici Kundera pune accent pe literatură, care lărgește posibilitățile cunoașterii, sub toate unghiurile, sufletului uman. La aserțiunea sa, am Încercat să adaug o paranteză. Pe lângă filosofie, am vrut să pun sub semnul Întrebării și posibilitatățile psihologiei. Era Însă prea mult. Lumea lui Bikinski, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
virtuos spart din când În când de tentații și provocări. Tocilescu reușește să nu priveze textul de o poeticitate faptică, adică de un nivel doi care dă dimensiune acțiunilor propriu-zise. Regizorul echilibrează stratul poetic și background-ul actanțial, aducând anumite accente lexicale contemporane. Tocilescu lucrează cu noțiuni etice liminare. Paradoxul situării lor la limita dintre asumarea până la capăt a cuvântului dat, indiferent de riscurile implicate, și devierea În capcanele trădării stă tocmai În faptul că valorile etice sunt, deopotrivă, vulnerabile și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
cuvântului dă peste nas ipocriziei, iar nerespectarea Împinge lama de cuțit În gât. Lui Ion Caramitru Îi reușește foarte bine slalomul dificil prin „locațiile“ onoarei, prin denivelările și repunerile În drept ale jurămintelor. E purtătorul - cu o frazare impecabilă a accentelor etice -, când seducător, când cinic al pilonilor spectacolului. Alături de el se impun Șerban Ionescu, Daniel Badale, Dragoș Stemate, Andrei Aradits, Constantin Dinulescu. Eduard al III-lea, În viziunea lui Alexandru Tocilescu, e contemporan prin dezbaterea tematică pe care o lansează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
chiar ferocitatea sentimentelor naționaliste din regiune. Destrămarea Iugoslaviei și războaiele civile care i-au urmat acesteia, alături de separarea pașnică a cehilor de slovaci au fost manifestări ale acestui trend. M-am așteptat că Cehoslovacia va continua să pună un mare accent asupra programelor sociale și evitării formelor extreme de inegalitate economică. Deci, în esență, mă așteptam ca Cehoslovacia să încerce să implementeze varianta statului bunăstare scandinav, cu un buget național mai modest. Victoria electorală a Partidului Civic Democrat (Obcanska demokraticka strana
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]