17,970 matches
-
lapte cald, abia fiert, cerându-și scuze că a uitat să-i păstreze laptele crud, așa cum obișnuia ea să bea. Ea dădu din cap. Simțea că nu are de loc chef să vorbească. Casă i se părea pustie, apăsătoare. - Să aprind focul? - Dacă dorești. Scârțai repede chibritul și acesta începu să ardă cu o flacăra albastră, incandescenta. Lăură o lua în brațe, mângâind-o, încercând să-și înăbușe durerea. După mintea ei imagina dialoguri: cu directorul, cu dirigul, cu Emil, referitoare
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
bunicul să mă "sponsorizeze" fără știrea mamei. Îmi promiteam de fiecare dată să-mi reduc din cheltuieli, dar nu rezistăm niciodată tentației de a-mi cumpăra cărți. Revăzu mai întâi biserică frumos decorată cu sfinți, văzu lumină crucii ei mari aprinsă în interiorul dens al nopții și se simți deja acasă, unde o întâmpinaseră cu multă dragoste toți cei dragi. Lăură li se plânse de viață "plata și neinteresanta" din Capitala, de programul încărcat și mai ales de tentațiile magazinelor care la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
sau prozator și că îi plăcea cel mai mult să scrie critică literară. Era că o evadare din rigorile profesiei, o eliberare de stres, un ,,da” spus realității imediate, presupusei artificialități a artei. Dar subiectul conversației lor deveni și mai aprins în momentul în care Lăură rupse brusc tăcerea, mărturisindu-i că dacă se va afla ceva despre relația lor va trebui să fugă din țară, acesta fiind ultimul lucru pe care și l-ar fi dorit vreodată. Ajunseră astfel la
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
el a introdus Orizonturi roșii în țară. Laurei cartea îi parvenise la vremea aceea imediat, ea o xeroxa rapid și o returna celor în cauză în timp record. Când reporterul a pomenit numele lui Pacepa, în mintea Laurei s-au ,,aprins” toate circuitele. Ea absolvise recent niște cursuri de circulație preventivă unde cunoscuse cei mai buni specialiști în materie de circulație, autori de manuale, pedagogi iluștri. Unul dintre aceștia, Comandantul Poliției Rutiere din Capitala, foarte ,,doxat” le-a spus doar atât
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Ucraina ar fi o țară stabilă politic și unită în jurul unor autorități alese democratic și recunoscute ca atare. Nici vorbă, însă, de așa ceva. Politic, Ucraina este un butoi de pulbere, iar alegerile prezidențiale de anul acesta s-ar putea să aprindă fitilul. Rușii știu foarte bine acest lucru și pun gaz pe foc, dar nu gazul metan, ci pe cel al intrigii și amenințării economice. Să nu uităm nici puternica coloană a V-a rusească din Ucraina, concentrată îndeosebi la granița
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Miraculoasă și albă/Asemenea chipului mireselor tinere/ Magnolia e stăpâna de o noapte a ochilor/Cu trupul de bizar alizeu”. Există și Spațiul de fugă, ,,o academie cu oase În buzunar”, spațiul jocului și al disperării, unde ,,Bărbierii cu sapă aprind lumânări/La examenul de palentologie balistică” și unde ,,Putem Începe jocul de-a baba-oarba”. Marile jocuri sunt Însă acelea grave, tragice, că jocul iubirii: ,,Îmi trebuie Îndrăzneala de lup celest/ Să trec prin arbori cu sângele Înflorit”. Dar pentru iubire
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
stingerea la ora 21, În același fel. Noaptea, după stingere, puteai ieși să iei apă sau să mergi la closet numai dacă erai În izmene și cămașă, cu capul descoperit și cu un felinar de vânt ce era În permanență aprins la ușă barăcii. (Chiar dacă dormeai Îmbrăcat, trebuia să te dezbraci ca să ieși afară!) Se dormea pe priciuri pe care erau așezate saltele de paie și ne acopeream cu paturi vechi și rupte, provenite din reformele militare. Cei peste o sută
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
aveai nevoie să mergi la closetul din spatele barăcii, trebuia să ieși din baraca cu capul descoperit, În cămașă și izmene (sau chiloți), cu galenți În picioare și În mână trebuia să ai un felinar de vânt ce se găsea Întotdeauna aprins la ușă dormitorului. Pe la ora 23.00, În noaptea de 20 iulie, cănd românii prăznuiesc pe Sfanțul Prooroc Ilie Tezviteanul, cel aducător de ploi, iau felinarul de la locul lui și mă Îndrept spre un loc unde toți oamenii se duc
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
eternitate. Indiferent dacă e primăvară, vara, toamna sau chiar iarnă, la rădăcina crucii se pot vedea flori proaspete și un mănunchi de lumânări pe jumătate arse, pe care familia sau prietenii, veniți Într-o scurtă plimbare prin parc, i le aprind la căpătai. O liniște profundă, punctata din timp În timp de țipatul nostalgic al unei păsări, străjuiește colțul acesta de lume, unde uitarea se Înfrățește cu dureroasă aducere aminte. Mormântul și epitaful pe care l-am citat aparțin unui foarte
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
fapt: cutare centrează, cutare șutează. El nu era decât punctul de plecare al unui meci care nu se desfășoară în ultimă instanță decât în imaginația fiecărui ascultător. Tehnica mea este de a scrie fără să scriu, să amorsez doar, să aprind fitilul imaginației cititorului. Paul Auster » Nebunii În Brooklyn Cartea nebuniei Bogdan Romaniuc „Căutam un loc liniștit unde să mor. Cineva a pomenit de Brooklyn și, astfel, a doua zi dimineață, m-am deplasat din Westchester până acolo, să cercetez terenul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
unde dobânzile lor erau astronomice, iar în caz de neplată ți-ar fi spart ușa și ți-ar fi tăiat un deget chiar în fața copiilor. Ba, unui vecin din bloc i-au dat drumul la gaze și când omul a aprins lumina... de aici bulina. Echipa trimisă la consolisarea blocului a constatat cu stupoare că peste noapte le-a dispărut macaraua și nimeni nu văzuse nimic... iar inginera de la fier vechi a ajuns la camera de urgență după ce trei bătrâne au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
-lea, s-a produs o unificare a variantelor limbii literare și, prin scriitorii clasici care s-au impus în această perioadă, s-au creat premisele fixării ei definitive. În aria de limbă italiană, mai multe veacuri s-au purtat dezbateri aprinse în legătură cu baza dialectală a limbii literare și chiar în epoca actuală continuă să se scrie unele opere literare, îndeosebi poezii, în dialecte. Dar, aceste fenomene nu pot avea un efect prea important, deoarece limba literară creată de învățații Renașterii în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dar creștinesc, ajunse la pasagiul: <<Avraam care a născut pe Iaaacooov, carele a născut pe Isaaac...>> deodată lumânărica se stinse și sfinția sa nu mai putea continua cu cetania din ceaslov. Grăbit și enervat... sfinția sa a strigat repede către dascăl: <<Dascăle,aprinde repede un chibrit ca să văd pe care...a mai născut și Isac!>>”. Despre contactul lui Creangă cu Junimea ne povestește chiar el: „Când m-am dus întâi, stăteam și eu mai pe la ușă...cu vremea însă, cu încetul, m-am
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
vechea Junime literară... Astăzi nimene nu mai scrie în Iași, nu se mai țin sâmbetele întruniri, nu mai avem Convorbirile, care erau cheagul care ne lega, prin urmare, a face aniversarea în Iași, ar fi a căuta de a se aprinde o candelă a cărei untdelemn a ars”. Din 1889, amfitrion al Junimii ieșene devenise Teohari Antonescu, hotărât să reînvie un trecut care apusese. Într-o scrisoare către Maiorescu, Al. Philippide își arăta tristețea și nemulțumirea: „Ședințele literare din saloanele lui
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
în ghearele peirei, și îl strânge-n brațe moartea. Iubirea nu e în stare să învingă moartea, ci doar amână un moment inevitabilul : Amorul poate-n brațe-i tot cerul să cuprindă,/ Dar nu cenușa rece din nou să o aprindă.../ Din cale-i al meu suflet pe buze-mi s-a oprit/ Să se-ntâlnească-o clipă cu sufletu-ți iubit. Delirul final cuprinde o ultimă reflecție asupra dublei condiții a celui aflat, în pragul trecerii în altă lume, între
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pentru că le-a intuit spiritualitatea latentă (Eu am simțit că poartă un suflet ca și al meu !.../ Era un om, făptură între-animal și zeu !) și și-a propus să-i înalțe deasupra condiției animalice la care erau reduși inițial ( S-aprind lumina minții în ochii ce sticlesc,/ Să fac din fiară omul pe care îl râvnesc ! - I, p. 34). Nimfa Eromeni, soția lui Prometeu, le arată acestor viețuitoare încă șovăielnice în exprimare însemnătatea focului, iar zeița Themis, mama titanului, se îndură
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
stă sub semnul focului, prefigurare a incendiului final. În prolog, Poseidon o întreabă pe Atena dacă a cuprins-o mila de Troia, ce arde-acuma până la cenușă, iar zeița, mâniată pe aheii ce i-au pângărit templul, vrea să le aprindă corăbiile cu focul fulgerului împrumutat de la Zeus. Când pojarul mistuie Troia, femeile își jelesc soarta de viitoare sclave. Văzând cum țâșnesc din cort văpăi de torțe, Talthybios crede că troienele aprind sălașul dinăuntru și se întreabă dacă ele țin oare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
aheii ce i-au pângărit templul, vrea să le aprindă corăbiile cu focul fulgerului împrumutat de la Zeus. Când pojarul mistuie Troia, femeile își jelesc soarta de viitoare sclave. Văzând cum țâșnesc din cort văpăi de torțe, Talthybios crede că troienele aprind sălașul dinăuntru și se întreabă dacă ele țin oare, dându-și trupurilor foc, să moară. Mai atentă, Hecuba observă că nu e foc, nu e pojar, ci doar Casandra care se agită ca o menadă. Tânăra înalță flacăra în semn
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
a mistuit cetatea, apoi aruncă blestemul asupra corabiei lui Menelau : fie să-i cadă, chiar între vâsle,/ fulgerul strălucitor, azvârlit/ de brațul lui Zeus ! După ce leșul lui Astyanax este pregătit de înmormântare, corifeul îi observă pe grecii sosiți cu torțe aprinse în mâini, cărora Talthybios le cere să incendieze Troia înainte de a se întoarce la casele lor : Luați aminte, ofițerilor însărcinați s-aprindeți a lui Priamos cetate, să nu vă lenevească torțele în mâini, dați foc orașului, culcați-l în ruină
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lui Zeus ! După ce leșul lui Astyanax este pregătit de înmormântare, corifeul îi observă pe grecii sosiți cu torțe aprinse în mâini, cărora Talthybios le cere să incendieze Troia înainte de a se întoarce la casele lor : Luați aminte, ofițerilor însărcinați s-aprindeți a lui Priamos cetate, să nu vă lenevească torțele în mâini, dați foc orașului, culcați-l în ruină, ca să putem începe, bucuroși, călătoria de la Ilion spre casă. Deplângând soarta ei și a orașului (focul mi-a cuprins cetatea. [...] Troie [...] arzi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
dacă nu vrea să se declanșeze incendiul : nu mai vorbi de dânșii/ Voiești ca încăperea să ardă în foc cumplit/ Supt fulgerele care adâncul le-ar trimite ? (I 1). Din groapa sacrificiilor se înalță flăcări, iar Casandra are viziunea Troiei aprinse ( În jurul meu sunt flăcări... Cetatea arde...), în timp ce doica amintește de dușmănia zeilor din adâncuri întrevăzută în vâlvătaia funestă (Ura lor arde ne-mpăcată/ Și flăcările-albastre menesc nenorociri - I 1). Între semnele rele ivite la sosirea Elenei la Troia este și trăsnetul
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
focul albastru din adâncuri [...] Arzând și cea din urmă putere-a voiei mele/ Ca jertfă către zeii de cari mă rugam (V 4). La vestea că Troia a fost iertată, Priam cere să fie înălțate focuri de mulțumire : Să se aprindă-n Troia lumini de închinare,/ În fiecare casă să ardă focul lor (V 4). Un străjer observă că s-aprind luminile și o mare de foc răsare-n Troia, posibil semn al plecării grecilor (V 5) ; altul îl îndeamnă pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
rugam (V 4). La vestea că Troia a fost iertată, Priam cere să fie înălțate focuri de mulțumire : Să se aprindă-n Troia lumini de închinare,/ În fiecare casă să ardă focul lor (V 4). Un străjer observă că s-aprind luminile și o mare de foc răsare-n Troia, posibil semn al plecării grecilor (V 5) ; altul îl îndeamnă pe cel venit cu vestea prăpădului să pună o candelă drept mulțumire zeilor : Se-mpacă zeii strașnici cari ne prigoneau./ Întoarce
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
mare de foc răsare-n Troia, posibil semn al plecării grecilor (V 5) ; altul îl îndeamnă pe cel venit cu vestea prăpădului să pună o candelă drept mulțumire zeilor : Se-mpacă zeii strașnici cari ne prigoneau./ Întoarce-te acasă și-aprinde candela/ Spre a mulțumi de mila ce se revarsă astăzi (V 6). Orice confuzie între jertfe și incendii este spulberată de femeia căreia îi arde casa (V 6). Casandra piere în foc laolaltă cu orașul pe care nu l-a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
întrebată de Ionel dacă are de gând să-l incendieze, împreună cu fiica lor (O să-i dai foc, cum mi-ai da și mie ? !), fantoma Marghioalei îi urează bărbatului ca patul de nuntă să-i fie mistuit de flăcări (Să se aprindă patul în care o să te-ntinzi cu ea - V, p. 677). Ulterior, ea îi înjunghie pe Dida, ca și pe Romanița și pe Marian, cu așa-zisa sabie a lui Napoleon adusă spre vânzare lui Ionel, adevărată sabie a lui
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]