16,324 matches
-
neolitic ("în satul Negoiești"), din prima treaptă a fierului (în satul Popești) și din perioada geto-dacilor și din cea a formării poporului român ("în satul Bătești"). Atestarea documentară datează și ea de pe la începutul secolului al XV-lea, când Mircea cel Bătrân întărește, prin 1400-1403, locurile numite "la Mociurite" ("care prin influența antroponimica vor deveni cu timpul Batesti"), scutind locuitorii acestor zone de dări și slujbe. Satul Negoiești apare și el atestat la mijlocul aceluiași veac, la 30 septembrie 1454, când Vladislav al
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
cunoscut sub numele de Ghindău. Faptul că aceste locuri au fost locuite cu mult înainte de 1574, o demonstrează săpăturile arheologice efectuate în anul 1980-1981 în vatra satului Netezi pe terenul aparținând familiei Toma Arsene efectuate de către arheologii Lia și Adrian Bătrână. Ei au identificat o casă din piatră, si o biserică din zid, ambele datând de la sfârșitul secolului al XIV-lea. Aceste structuri forma un complex feudal alcătuit dintr-o locuința și capelă să, complex identificat că ar fi aparținut marelui
Netezi, Neamț () [Corola-website/Science/301655_a_302984]
-
prin secolul al XV-lea , daca nu chiar din secolele XIII-XIV , fapt constatat și în urma cercetărilor întreprinse de istoricii Mircea D.Matei și Emil I.Emandi și a săpăturilor arheologice , din anii 1981 -1982 , efectuate de către arheologii Lia Bătîna , Adrian Bătrînă , Ion Vatamanu și Ștefan Scorțanu . Cercetările au scos la iveală o temelie a unei biserici ce avea în interior o necropola și o curte feudala între satele Orțești (com. Drăgănești,Neamț) și Giulești (com.Boroaia ,Suceava ) , ce au fost datate
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
DN1A) și spre est în județul Buzău]] de și Cislău (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Nucșoara de Jos se ramifică șoseaua județeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima, pentru a deservi comunele montane prahovene Bătrâni și Starchiojd și buzoiene Chiojdu și . Tot din DJ102B, la Târlești se ramifică șoseaua județeană DJ233, care duce spre sud la Ariceștii Zeletin și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Posești se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Posești, Prahova () [Corola-website/Science/301715_a_303044]
-
locuitori, ea fiind arondată plășii Teleajen. În 1950, comuna a fost arondată raionului Teleajen din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. La reînființarea județului Prahova în 1968, a revenit la acesta, fiindu-i atunci arondat și satele Bătrâni și Poiana Mare, din comuna Bătrâni, desființată. În 2005, cele două sate s-au separat din nou de comună, reînființându-se comuna Bătrâni. Cu privire la modul de formare a acestei vechi așezări românești, există și o legendă, și anume: cu sute
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
2005, cele două sate s-au separat din nou de comună, reînființându-se comuna Bătrâni. Cu privire la modul de formare a acestei vechi așezări românești, există și o legendă, și anume: cu sute de ani în urmă, pe vatra actualei așezări Bătrâni, ar fi existat doi moșnegi, care aveau doi băieți și două fete. Împrejurimile fiind întinse, ei și-ar fi ridicat aici sălaș, punând stăpânire pe pământ. Copiii crescând, și-au făcut și ei gospodăria lor pe Valea Chiojdului, cel mare
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
s-ar trage și numele localității. Năvălirile tătarilor au distrus mânăstirea și chiliile, din relațiile (forțate) acestora cu călugărițele născându-se "chilienii". Ca urmare a acestui "păcat", mânăstirea originală s-a scufundat în zona mlăștinoasă numită "La Călugărițe" din "Chilia Bătrână" (imediat în partea stângă a drumului spre Satu Mare, lângă râul Lupului, pe partea stângă a acestuia). Pentru a uita evenimentul și a se proteja mai bine de năvălirile tătare, sătenii au mutat satul de la "Poalele Codrului" mai spre "Culmea Codrului
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
spre "Culmea Codrului" (unde este localizat și astăzi). Legenda are un sâmbure de adevăr istoric, fiind confirmată de anumite izvoare orale și scrise. Legătura cu biserica, exprimată și în numele localității, derivă probabil din faptul că în sat (probabil în "Chilia Bătrână") este documentată o biserică ortodoxă din lemn încă din 1706, iar mânăstirea dominicană care poseda Chilia (sub numele de Pacfalu) ca proprietate ecleziastă este atestată documentar din 1370; în plus, năvălirile tătare în zonă, precum și mutarea vetrei satului din "Chilia
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
este documentată o biserică ortodoxă din lemn încă din 1706, iar mânăstirea dominicană care poseda Chilia (sub numele de Pacfalu) ca proprietate ecleziastă este atestată documentar din 1370; în plus, năvălirile tătare în zonă, precum și mutarea vetrei satului din "Chilia Bătrână" în locația actuală (în partea dreaptă a drumului spre Satu Mare), sunt evenimente documentate istoric și administrativ.
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
relief Ilia și Bretea Mureșană au vatra satului în lunca iar Brâznic, Săcămaș, Bacea, Cuieș și Sârbi au vatra satului la contactul dintre lunca și dealurile de la poalele munților Poiana Ruscăi și Metaliferi. Satul Valea Lungă este așezat pe cursul Văii Bătrâne, iar Dumbrăvița este așezată la poalele Munților Poiana Ruscăi. A. Grădinițe cu Program Normal din satele: B. Școli primare clasele I - IV: C. Școala generală cu clasele V - VIII Ilia. D. Liceul Teoretic „Silviu Dragomir” Ilia. Principala activitate economică din
Ilia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300551_a_301880]
-
În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau sunt. Așa sunt cunoscute fântânile Buna, Buna Bătrână, Bodor, Cânetele, Largu, Măgheran, Sub Teiuș, Samoilă, La Plopi, Recea, Fântâniță etc. Există și câteva izvoare sărate în satul Bârza, cătunul Vale, cel mai cunoscut fiind cel de la Stanul. După inundațiile din 1970 și 1975, între Sânger și Tăureni, satul
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
urcat cu mașini de transport, sau alt gen de mașini, pe drumul forestier ce se avântă apoi spre sud-vest până-n Sovata. Rețeaua hidrografică din aceste masive și de pe întreaga zonă a Văii Gurghiului este colectată de apele Gurghiului. De sub masivul Bătrâna izvorăsc pâraiele Lăpușna și Creanga Albă, iar Frățileasa, Găinușa, Tătarca și Drăgușa lasă să iasă pline de energie toți afluenții Secuieului care-și au obârșia sub Vârful Saca Mare și care dirijează drumul tuturor suratelor lui, aducându-i și vărsându
Ibănești, Mureș () [Corola-website/Science/300583_a_301912]
-
Toponimele și hidronimele atestă stabilitatea istorică și conservarea moștenirii culturale: Talaba (tracic), Mălăiște (loc pentru cultura meiului), Bucura (loc frumos - dacic), Mândra (izlaz), Telman (existent la 1533), Vâlsan (hidronim din perioada totemică, similar muntelui Zăganul). De asemenea cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe raza satului (Nania, 2000) In ziua de 18 martie a anului 1500, Dragomir din Stroești - Argeș intra în cetatea Sibiului cu șapte poveri de crap și două poveri
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
a ținut pe turci în câmp deschis timp de o lună întreagă, până ce prima zăpadă din toamnă l-a determinat pe Osman să-și retragă forțele reduse. Victoria a fost obținută de Polonia cu sacrificii, cu câteva zile înainte de asediu, bătrânul hatman lituanian a murit de epuizare în cetate la 24 septembrie 1621. Forțele Uniunii au trecut apoi sub comanda lui Stanisław Lubomirski. Bătălia, descrisă de scriitorul Wacław Potocki în celebra sa operă "Transakcja wojny chocimskiej", a marcat sfârșitul unei lungi
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
țării pentru a-și regrupa oștile, Mahomed al II-lea a asediat timp de opt zile Cetatea Neamț presupunând că domnitorul se refugiase în acea fortăreață sau că măcar își deținea acolo averile. La acel moment, pârcălab al cetății era bătrânul Arbore, care se pare că a căzut sub lovitura unei ghiulele turcești. În cetate se mai aflau și o parte din prizonierii turci din Bătălia de la Podul Înalt (1475), pe care domnitorul i-a folosit la lucrările de fortificare. Acest
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
datorită unor avantaje strategice si a celor naturale de relief. Menționăm că vechiul curs al Crișului era altul înainte de a se construi Calea ferată în secolul al XIX-lea d.H. În zona amintită Crișul curgea prin locul numit azi Moara Bătrână deoarece cu un secol mai devreme, respectiv în secolul al XVIII - lea d.H. în documente este menționată o moară pe apă. Revenind la locul cetății dacice trebuie să spunem că, până în prezent nu s-au făcut cercetări sistematice sau săpături
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
lui Simion Martin, moară ce aducea un venit de 5 câble de grâu în 1723 și 20 câble de grâu în 1753. Această moară era așezată pe malul drept al Crișului Repede, care avea albia prin locul numit azi „Moara bătrână". După construcția căii ferate, în secolul al XlX-lea a fost mutată, împreună cu matca Crișului, de cealaltă parte a terasamentului căii ferate, unde va funcționa până la mijlocul secolului al XX-lea. Din 1779 este amintită încă o moară, așezată pe
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Crișului Repede trec de la o stăpânire la alta. Politica de investiții în bunuri imobile funcționa și în acest timp. Unii domnitori ai Țării Românești, își asigură averile cumpărând domenii în Transilvania. Bunăoară, la sfârșitul secolului al XIV-lea, Mircea Cel Bătrân stăpânea domeniul cetății Bologa de lângă Huedin, cu 18 sate conduse de cnezi și voievozi cu centre de cultură ca Aștileul, etc. Mai târziu, Constantin Vodă Basarab a cumpărat prin intermediul lui Gheorghe Stefan, Domnul pribeag, de la Gheorghe Rákóczi al II-lea
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
legată în alamă aurită și semnată de donator în anul 1857, care a fost apoi mutată în noua biserică de cărămidă, ctitorită în mijlocul satului. Legenda păstrată în sat spune că înainte de construcția bisericii noi, a fost măsurată umbra unui om bătrân pentru a fi amplasat altarul, persoană care la scurt timp a și murit, dar biserica a dăinuit. Până la construcția acestei biserici unde slujesc eu astăzi, în biserica veche a satului Voicăuți-Bajura au slujit mai mulți preoți și dascăli, amintind aici
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
la nord-est cu Comună Romuli (Valea Frumușica), la est cu satul Parva (Comună Rebra), iar la sud-est cu satul Gersa ÎI (Comună Rebrisoara). Valea Telcisorului este indicată pentru turiștii care vor să escaladeze Vârful Pietrosul Rodnei (2303 m), prin Muntele Bătrână (1710 m). Cele mai înalte culmi sunt: Muncelul (1606 m), Piciorul Negru (1367 m), Măgura (1195 m), Dealul Hoitu (1175 m), Vârful Văraticilor (1062 m), Vârful Chicerii (1056 m), Vârful Plopilor (1004 m), Vârful Valea Saca (1002 m), Vârful Trestii
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
14. Ridu Pe Valia Poienii: În Dos și În Față, Plopci cu Varvu. 15. Ridu: Pe Lunca; Leurda; Lazuletu; Lunca Bratae; Valea Cinii cu Dosu și Față; Lunca Rusului; În Laz; La Preluca Ursului cu Isvoru Ursului; Isvoru Petrii; Isvoru Bătrân și Prislopu Frumuselii, cu Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și Dosu, Dialu, apoi Oprisasca cu Fata și Dosu. 16. Ridu Secătura lui Traian, cu: Preluca Ursului, Dialu Bătrân, Valia, Fata și Dosu Văii
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
În Față, Plopci cu Varvu. 15. Ridu: Pe Lunca; Leurda; Lazuletu; Lunca Bratae; Valea Cinii cu Dosu și Față; Lunca Rusului; În Laz; La Preluca Ursului cu Isvoru Ursului; Isvoru Petrii; Isvoru Bătrân și Prislopu Frumuselii, cu Munții: Lespedea sau Bătrână, Dosu Stanigii, Obârșia Strâmbii, Barloaia, Muncelu cu Fata și Dosu, Dialu, apoi Oprisasca cu Fata și Dosu. 16. Ridu Secătura lui Traian, cu: Preluca Ursului, Dialu Bătrân, Valia, Fata și Dosu Văii Seci, Șesurile, Stana Lucoaie, Izvorul Barlii. 17. Ridu
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
a unei văduve, pe care îi ajutau ducând petrolul pentru lampă, lemne de foc sau chiar alimente: lapte, ouă, făină de mălai, slănină, brânză, dacă familia respectivă era mai nevoiașă. În general, șezătorile erau mixte, formate din fete, neveste, femei bătrâne și feciori, dând prilejul fetelor să învețe multe lucruri de la cele mai în vârstă. Șezătoarea avea, așadar, o valoare de inițiere și era organizată pe grupuri de case mai apropiate. Șezătorile încep toamna târziu, după ce se termină toate muncile câmpului
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta. Comuna Răchiți a luat ființă în anul 1864
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
provine și o troiță cu Domnul Iisus Hristos cu înălțimea de 2 metri, lucrată manual,care acum se află la Muzeul de Istorie din București. În sat există un gorun estimat a avea 900 de ani, fiind considerat cel mai bătrân arbore din România.
Mercheașa, Brașov () [Corola-website/Science/300953_a_302282]