15,443 matches
-
Ruwenzori (5.119 m), în est vulcanul stins Elgon. Uganda este străbătută de cursul superior al Nilului și de afluenții săi. Clima este ecuatorială musonică. Principala activitate este agricultura. Majoritatea locuitorilor dețin ferme mici și produc cassava, porumb, mei și cartofi pentru consum propriu. Uganda exportă cafea, bumbac și trestie de zahăr. Industria este compusă din exploatări miniere, prelucrarea produselor agricole, fabrici de ciment. Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 3 obiective din această țară.
Uganda () [Corola-website/Science/298152_a_299481]
-
industrii sunt cea electronică, textilă, a instrumentelor de precizie, fabricarea metalelor, unelte de putere, dibluri, calculatoare, farmaceutice, și produse alimentare. Cea mai cunoscută companie internațională cu originea aici este Hilti, producător de aparatură pentru construcții. Liechtenstein produce grâu, orz, porumb, cartofi, lactate, animale și vinuri. Turismul reprezintă o mare parte a economiei țării. Guvernul Liechtensteinului taxează atât veniturile personale cât și cele ale firmelor. Cota de impozitare de bază este de 1,2%. Combinată cu impozitul adițional pe venit impus de
Liechtenstein () [Corola-website/Science/298119_a_299448]
-
exploatării și prelucrării hidrocarburilor. În această zonă predomină creșterea animalelor pentru carne (bovine, porcine), lapte (bovine, ovine) ori pentru pielicele (vizoni, lupi, etc.). În unele țări (Republicile Baltice, Suedia, Finlanda) se cultivă plante caracteristice regiunilor reci: cereale (orz, ovăz, secară), cartofi, sfeclă de zahăr. Deși există toate tipurile de transporturi, cele mai dezvoltate sunt cele maritime urmate de cele rutiere. Islanda este una dintre puținele țări europene care este lipsită de căi ferate. Unele aeroporturi precum cele din Copenhaga și Reykjavik
Europa de Nord () [Corola-website/Science/297481_a_298810]
-
înlătură ceara, lăsând doar formele colorate. Această tradiție este mai veche de o mie de ani, dinaintea apariției creștinismului în Ucraina. Bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate. Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile ucrainene se numără
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
creștinismului în Ucraina. Bucătăria tradițională ucraineană se bazează pe carne de pui, porc, vită, pește și ciuperci. De asemenea, ucrainenii mănâncă mulți cartofi, cereale și legume proaspete și murate. Printre mâncărurile tradiționale ucrainene se numără varenîkî (găluște fierte cu ciuperci, cartofi, varză, brânză sau cireșe), borș și holubțî (un fel de sarmale umplute cu orez, morcovi și carne). Printre specialitățile ucrainene se numără și puiul Kiev și prăjitura Kiev. Băuturile preferate ale ucrainenilor sunt compotul, sucurile, laptele, iaurtul, apa minerală, ceaiul
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
nordice se cresc vite. Producția de vin este importantă pentru canton, și este exportată în special în restul Elveției. Viile sunt concentrate în special în jumătatea meridională a cantonului, unde clima este mai caldă. Alte producții agricole cuprind cultura porumbului, cartofului, tutunului și a legumelor. Clima cantonului este opusă celeia care se găsește în nordul Alpilor. Aceasta este o climă în general mai caldă, care atrage mulți turiști din cantoanele elvețiene. Lacurile, împreună cu timpul frumos, sunt considerate atracții. Turismul și sectorul
Cantonul Ticino () [Corola-website/Science/297531_a_298860]
-
din secolul al IV-lea î.e.n. Bucătăria italiană în sine a primit puternice influențe străine, începând cu cele etruscă, , continuând cu cea și . Schimbări importante au intervenit odată cu descoperirea Lumii Noi și introducerea unor ingrediente de acolo, cum ar fi cartoful, tomatele, ardeiul gras și porumbul, astăzi toate elemente centrale dar introduse în cantități importante abia în secolul al XVIII-lea. Bucătăria italiană are drept importante caracteristici o mare diversitate regională, o abundență de gusturi diferite, și este una dintre cele
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
serviciile și turismul. Exploatarea resurselor naturale sarea și nămolul mineral sunt valorificate in stațiunile balneoclimaterice Bazna și Ocna Sibiului în tratarea unor afecțiuni. O ramură de bază a economiei acestui județ este și agricultura prin creșterea animalelor și cultivarea porumbului, cartofului și orzului. Județul Sibiu are în componență 2 municipii, 9 orașe și 53 de comune.
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
cu sos de tomate și lămâie), risotto alla milanese (o specialitate din carne de vită asezonată cu șofran și cu vin alb), busecca (cotlet cu sos de tomate și fasole), și brasato (cotlet de vită sau porc cu vin și cartofi). În funcție de sezon bucătăria milaneză mai include și diferite produse de patiserie cum ar fi chiacchiere (desert dintr-un aluat de formă plată prăjit), tortelli (desert dintr-un aluat de formă sferică prăjit), colomba (prăjituri glazurate sub formă de porumbei-specialități pentru
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
1838. Conform lui Basett și lui Crompton (1975) ambrozia a fost studiată de către Palliser în 1863. În Canada s-a descoperit polenul acestei specii, cu o vechime de peste 60000 ani - datat din perioada interglaciară. Intensificarea transporturilor intercontinentale a produselor agricole (cartofi, cereale, semințe de trifoi) a facilitat răspândirea acestei specii pe alte continente. Prezența Ambrosiei pe continentul European a fost semnalată prima oară în 1863 în Germania și în 1870 în Elveția. Datorită slabei sale competivități și aclimatizări - răspândirea speciei a
Ambrozie (plantă) () [Corola-website/Science/317042_a_318371]
-
s-a schimbat substanțial în a doua jumătate a secolului al XX-lea, în general prin creșterea consumului de carne, lactate, uleiuri vegetale, sucuri de fructe, băuturi alcoolice și scăderea consumului de alimente bogate în amidon, cum ar fi pâinea, cartofii, orezul și făina de porumb. Alte aspecte ale stilului de viață s-au schimbat și ele, în principal au fost reduceri severe de activitate fizică și creșteri mari ale ratei obezității."” „"S-a observat în anii '70 că oamenii din
Boli ale civilizației () [Corola-website/Science/318110_a_319439]
-
și a exportat de 13 ori mai puțin, adică 13.970 tone de legume. Potrivit MAPDR, consumul intern de legume este asigurat în proporție de 35-40% din producția autohtonă, diferența fiind asigurată din import. România este al treilea cultivator de cartofi din Europa, ca suprafață, după Germania și Polonia, și pe locul 6, ca producție, după Germania, Polonia, Olanda, Franța și Marea Britanie, având în anul 2009 un randament de 54,1% din randamentul mediu al Uniunii Europene. Producția medie a fost
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2009, producția României a fost de 15,9 tone la hectar, față de Bulgaria - 16,2 tone la hectar, Polonia - 19,7 tone, Ungaria - 25,3 tone, Cehia - 26,7 tone, Germania - 44 tone și Franța - 43,4 tone. Producția de cartofi a României se cifrează anual între trei și patru milioane de tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern - de circa două milioane de tone anual - dar și pentru sămânță (circa un milion de tone), procesare și furaje (circa 40.000 de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
milioane de tone, cantitate suficientă pentru asigurarea consumului intern - de circa două milioane de tone anual - dar și pentru sămânță (circa un milion de tone), procesare și furaje (circa 40.000 de tone). Românii consumă anual, în medie, 92,2 kg/cartofi pe locuitor, situându-se pe locul patru în UE. Pe primele locuri se situează Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7 kg/locuitor/an și Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an. În România se raportează anual
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
pe locul patru în UE. Pe primele locuri se situează Portugalia cu 126,9 kg/locuitor/an, Irlanda - 118,7 kg/locuitor/an și Marea Britanie cu 112,4 kg/locuitor/an. În România se raportează anual o suprafață cultivată cu cartofi în jurul valorii de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploatații cu suprafața de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care dețin suprafețe de la 0,10 până la 10 hectare. În România se cultivă în prezent peste 100
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de 240.000 hectare, existând un număr de aproximativ 200 de exploatații cu suprafața de peste 10 hectare, majoritatea fiind producători mici care dețin suprafețe de la 0,10 până la 10 hectare. În România se cultivă în prezent peste 100 soiuri de cartof de mare performanță, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franța, Danemarca, Scoția) și doar câteva cu soiuri românești. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, zonă închisă pentru cartoful de sămânță, iar
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
0,10 până la 10 hectare. În România se cultivă în prezent peste 100 soiuri de cartof de mare performanță, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franța, Danemarca, Scoția) și doar câteva cu soiuri românești. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, zonă închisă pentru cartoful de sămânță, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din județul Dâmbovița (Lungulețu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt și Constanța. Cartofi de sămânță: dacă în anul 1999, România avea o
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
100 soiuri de cartof de mare performanță, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franța, Danemarca, Scoția) și doar câteva cu soiuri românești. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, zonă închisă pentru cartoful de sămânță, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din județul Dâmbovița (Lungulețu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt și Constanța. Cartofi de sămânță: dacă în anul 1999, România avea o suprafață plantată cu 6.438,5 ha de loturi semincere la cartofi
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
mare performanță, majoritatea provenind din Uniunea Europeană (Olanda, Germania, Franța, Danemarca, Scoția) și doar câteva cu soiuri românești. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, zonă închisă pentru cartoful de sămânță, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din județul Dâmbovița (Lungulețu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt și Constanța. Cartofi de sămânță: dacă în anul 1999, România avea o suprafață plantată cu 6.438,5 ha de loturi semincere la cartofi, aceasta a scăzut treptat la
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cu soiuri românești. Zonele cele mai prielnice pentru cultura cartofului sunt județele Brașov, Covasna, Harghita, Neamț, Suceava, Botoșani, zonă închisă pentru cartoful de sămânță, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din județul Dâmbovița (Lungulețu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt și Constanța. Cartofi de sămânță: dacă în anul 1999, România avea o suprafață plantată cu 6.438,5 ha de loturi semincere la cartofi, aceasta a scăzut treptat la 2.810,1 hectare în 2003, la 1.961,59 hectare în 2009 și
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
cartoful de sămânță, iar pentru cartoful timpuriu anumite zone din județul Dâmbovița (Lungulețu, Brezoaele ), Teleorman (Peretu), Olt și Constanța. Cartofi de sămânță: dacă în anul 1999, România avea o suprafață plantată cu 6.438,5 ha de loturi semincere la cartofi, aceasta a scăzut treptat la 2.810,1 hectare în 2003, la 1.961,59 hectare în 2009 și la 754,46 ha în 2011. Importurile de cartofi în 2011 au totalizat 89.635 tone, în valoare de 23,4
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
o suprafață plantată cu 6.438,5 ha de loturi semincere la cartofi, aceasta a scăzut treptat la 2.810,1 hectare în 2003, la 1.961,59 hectare în 2009 și la 754,46 ha în 2011. Importurile de cartofi în 2011 au totalizat 89.635 tone, în valoare de 23,4 milioane de euro, reprezentând doar 2% din totalul producției, în timp ce în 2010 au fost de 64.704 tone în valoare de 11,646 milioane euro. Producția de varză
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
20% - 60% din prețul produselor”. Producătorii agricoli i-au acuzat indirect pe marii retaileri, care, potrivit unor estimări din piață, controlează peste 60% din comerțul alimentar local, de „sabotaj” la adresa produselor românești, prin ieftinirea artificială a importurilor. Deși kilogramul de cartofi din Teleorman era cumpărat cu 80 de bani de la producători, acesta era vândut cu 2,2 lei, în timp ce kilogramul de cartofi din Iran era vândut la 1,2 lei. Agricultura în perioada comunistă
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
peste 60% din comerțul alimentar local, de „sabotaj” la adresa produselor românești, prin ieftinirea artificială a importurilor. Deși kilogramul de cartofi din Teleorman era cumpărat cu 80 de bani de la producători, acesta era vândut cu 2,2 lei, în timp ce kilogramul de cartofi din Iran era vândut la 1,2 lei. Agricultura în perioada comunistă
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
satul Doluchioi nu sunt decât clase în limba ucraineană . Locuitorii satului Doluchioi se ocupă în principal cu agricultura și cu creșterea vitelor. Se cultivă cereale (porumb) și viță de vie. Ferma din sat se ocupă cu producția de legume și cartofi. De asemenea, funcționează și o fermă de lapte. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Bahate era vorbitoare de bulgară (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%), rusă (%) și ucraineană (%).
Doluchioi, Ismail () [Corola-website/Science/318375_a_319704]