15,947 matches
-
aproape de viteza luminii pe o orbita relativ mică. Primul ciclotron al lui Lawrence a avut aproape 100 mm (4 inch) diametru. Mai târziu, el a construit o mașinărie cu aproape 60 de inch și a proiectat una de 174 inch diametru, pentru care nu a avut timp, deoarece al Doilea Război Mondial i-a oferit șansa muncii în domeniul separarării izotopului de uraniu. După război, el a continuat munca în cercetare și medicina pentru mulți ani. Primul mare sincroton de protoni
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
Abandonatl SSC (Superconducting Super Collider) din Texas ar fi avut o circumferință de 87 km. Construcția sa a început în anul 1991, dar a fost abandonată în 1993. Acceleratoare circulare foarte mari sunt construite în tunele subterane, având câțiva metri diametru pentru a minimaliza costurile unei asemenea structuri la suprafață, și pentru a asigura un scut împotriva radiatiilor secundare ce pot apărea, care penetreaza cu energii foarte mari.
Accelerator de particule () [Corola-website/Science/298190_a_299519]
-
lucrări ale lui Karl Marx, îl considerau pe Nicolae Bălcescu drept un precursor al comunismului român. De aceea, „prima sau eventual a doua emisiune numismatică a Republicii Populare Române” este dedicată lui Nicolae Bălcescu (o medalie / monedă de argint, cu diametrul de 38 mm, greutatea de 25 g, iar titlul de 835‰, restul de 165‰ fiind cupru), tirajul fiind de de exemplare. Pe biletele bancare românești, cu valoare nominală de "1.000 de lei", ediția 1950, precum și pe cele de "100
Nicolae Bălcescu () [Corola-website/Science/297435_a_298764]
-
România a scos o nouă ediție de bancnote, pe aversul bancnotei cu valoare nominală de 50 de lei a fost reprezentată efigia lui Alexandru Ioan Cuza. Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
Monedele din aur au valoarea nominală de 100 de lei, au titlul de 900‰, diametrul de 21 mm, o greutate de 6,452 grame și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
și cantul zimțat. Toate monedele de argint, au valoarea nominală de 10 lei, titlul de 999‰, diametrul de 37 mm, o greutate de 31,103 grame, iar cantul este zimțat. Monedele din tombac cuprat au valoarea nominală de 1 leu, diametrul de 37 mm, greutatea de 23,5 grame și cantul zimțat. Toate monedele din această emisiune sunt rotunde și sunt de calitate proof. Pe reversul tuturor monedelor din această emisiune au fost gravate portretul lui Alexandru Ioan Cuza și cel
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
Banca Națională a României a pus în circulație, la 25 iunie 2012, o emisiune monetară formată dintr-o monedă de aur cu titlul de 900‰, având valoarea nominală de 100 de lei, într-un tiraj de 250 de exemplare, de calitate "proof", cu diametrul de 21 mm, greutatea de 6,452 grame și cantul zimțat, și dintr-o monedă comemorativă de circulație, de alamă, cu valoarea nominală de 50 de bani, emisă într-un tiraj de de exemplare. Moneda de circulație este rotundă, cu
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
de 21 mm, greutatea de 6,452 grame și cantul zimțat, și dintr-o monedă comemorativă de circulație, de alamă, cu valoarea nominală de 50 de bani, emisă într-un tiraj de de exemplare. Moneda de circulație este rotundă, cu diametrul de 23,75 mm și greutatea de 6,1 grame. Cantul monedei de circulație este neted, având inscripționat de două ori textul , intercalat de câte o steluță.
Neagoe Basarab () [Corola-website/Science/297451_a_298780]
-
hidrostatic, și care a produs în trecut sau încă mai produce și azi energie pe baza reacțiilor de fuziune atomică din interiorul său. Stelele „împodobesc” cerul nocturn. Pentru un observator terestru ele apar ca puncte de diverse culori, cu un diametru aparent egal dar cu fluctuații de luminozitate. Ochiul uman distinge pe cerul nocturn până la circa 6.000 de stele. Distanța până la stele este măsurată cu ajutorul paralaxei stelare, iar unghiul rezultat este de ordinul sutelor de miimi dintr-o secundă de
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
solar inclusiv orbita planetei pitice Pluton, cu tot cu Pământul și celelalte planete. Printre cele mai mici stele se numără așa-numitele pitice albe, de mărimea planetei noastre. Există și stele și mai mici, anume stele de neutroni, care pot avea un diametru de numai 20 de km. În 1997, astronomii de la Universitatea Astronomică din California au descoperit cea mai mare și mai strălucitoare stea din univers (de până acum), numită steaua "Pistol". Ea se află în zona centrală a galaxiei noastre, și
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
dacă n-ar fi acoperită de către nebuloasa cu același nume. Distanța dintre Pământ și steaua Pistol este de aprox. 25.000 ani-lumină. Se mai apreciază că nebuloasa Pistol, care este formată dintr-o aglomerare enormă de stele, ar avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
cu privire la evoluția lor. Astronomii se folosesc de energia pe care o emit stelele pentru a le studia proprietățile chimice și fizice. Singura parte vizibilă a unei stele este atmosfera. De exemplu, atmosfera soarelui are înălțimea de 320 de km și diametrul de 1.392.000 de km. Chiar atunci când atmosfera este relativ mică în comparație cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante despre stea. Lumina emisă de o stea are mai multe proprietăți: Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
de circa 5.800-6.000 °C. Astronomii măsoară temperatura atmosferei stelare comparând spectrul față de un așa-numit "corp negru" (corp care absoarbe perfect și în totalitate toate radiațiile care le întâlnește, dar asta doar teoretic). În 1920, cercetătorii au măsurat diametrul angular al câtorva stele gigant și supergigant, cu un instrument numit "Interferometru stelar Michelson". Acest diametru angular reprezintă diametrul măsurat în grade și minute de arc; în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al stelei. Arcturus
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
numit "corp negru" (corp care absoarbe perfect și în totalitate toate radiațiile care le întâlnește, dar asta doar teoretic). În 1920, cercetătorii au măsurat diametrul angular al câtorva stele gigant și supergigant, cu un instrument numit "Interferometru stelar Michelson". Acest diametru angular reprezintă diametrul măsurat în grade și minute de arc; în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al stelei. Arcturus, a patra stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de 23, în alte cuvinte
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
corp care absoarbe perfect și în totalitate toate radiațiile care le întâlnește, dar asta doar teoretic). În 1920, cercetătorii au măsurat diametrul angular al câtorva stele gigant și supergigant, cu un instrument numit "Interferometru stelar Michelson". Acest diametru angular reprezintă diametrul măsurat în grade și minute de arc; în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al stelei. Arcturus, a patra stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de 23, în alte cuvinte de 23 de
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
1920, cercetătorii au măsurat diametrul angular al câtorva stele gigant și supergigant, cu un instrument numit "Interferometru stelar Michelson". Acest diametru angular reprezintă diametrul măsurat în grade și minute de arc; în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al stelei. Arcturus, a patra stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de 23, în alte cuvinte de 23 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru (diametrul acestuia este de 1,39 x 10 km). Betelgeuse
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
instrument numit "Interferometru stelar Michelson". Acest diametru angular reprezintă diametrul măsurat în grade și minute de arc; în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al stelei. Arcturus, a patra stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de 23, în alte cuvinte de 23 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru (diametrul acestuia este de 1,39 x 10 km). Betelgeuse, stea în constelația Orion, are un diametru solar de 1.000 de ori mai
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
minute de arc; în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al stelei. Arcturus, a patra stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de 23, în alte cuvinte de 23 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru (diametrul acestuia este de 1,39 x 10 km). Betelgeuse, stea în constelația Orion, are un diametru solar de 1.000 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru. O tehnică de măsurare a stelelor binare (două stele
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
în raport cu distanța până la stea s-a calculat apoi și diametrul linear al stelei. Arcturus, a patra stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de 23, în alte cuvinte de 23 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru (diametrul acestuia este de 1,39 x 10 km). Betelgeuse, stea în constelația Orion, are un diametru solar de 1.000 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru. O tehnică de măsurare a stelelor binare (două stele care se învârt
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stea ca strălucire pe cer, are un diametru solar de 23, în alte cuvinte de 23 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru (diametrul acestuia este de 1,39 x 10 km). Betelgeuse, stea în constelația Orion, are un diametru solar de 1.000 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru. O tehnică de măsurare a stelelor binare (două stele care se învârt în jurul centrului de masă comun) este prin observarea eclipselor reciproce. Altă tehnică, folosind energia pe care
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
23, în alte cuvinte de 23 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru (diametrul acestuia este de 1,39 x 10 km). Betelgeuse, stea în constelația Orion, are un diametru solar de 1.000 de ori mai mare decât diametrul Soarelui nostru. O tehnică de măsurare a stelelor binare (două stele care se învârt în jurul centrului de masă comun) este prin observarea eclipselor reciproce. Altă tehnică, folosind energia pe care o emit stelele, poate determina cât de fierbinți sunt acestea
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
tip "G" cu o temperatură egală (5.800 °C). Din cauza luminozității, Capella este poziționată în partea de sus a diagonalei din "diagrama H-R", și conform aceste diagrame, această stea trebuie să fie mai mare decât Soarele de 16 ori (ca diametru). Iar stelele de tip "A" și "F" (piticele albe) care se află în partea de jos a diagonalei trebuie să aibă aceeași dimensiune. Unele pitice albe pot avea dimensiunea planetei noastre. Pentru a înțelege comportamentul stelelor, mărimea, luminozitatea și forța
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
steaua Vega. Dacă urmărim o stea suficient de apropiată de Pământ la un interval de șase luni, adică în două perioade când Pământul se află în poziții opuse pe orbită, nu o vedem pe cer exact în același loc. Cunoscând diametrul orbitei terestre (300 de milioane de kilometri), putem calcula unghiul sub care steaua pare că s-a deplasat pe cer. Distanța stelei față de Pământ se obține pornind de la valoarea jumătății acestui unghi. Această metodă se numește Paralaxă, dar nu poate
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
de hidrogen, miezul acesteia se contractă și devine mai cald. Hidrogen se găsește încă din abundență la marginea stelei, unde continuă sa se transforme în heliu. ua se mărește, și culoarea acesteia tinde spre roșu. Steaua devine o gigantă roșie. Diametrul său poate ajunge de 10 până la 100 ori mai mare decât cel al Soarelui nostru. În centru se declanșează noi reacții nucleare: heliul prezent în mijlocul stelei se transformă în carbon. Atmosfera stelei este proiectată în spațiu, formând în jurul stelei o
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
fie o așa-numită "gaură neagră". O supragigantă nu este distrusă complet de explozie. Aceasta își dezvelește doar miezul, care este format din fier. Ea suferă o compresie fantastică și se reduce la început la dimensiunea unei mici sfere cu diametrul de aproximativ numai 20 de kilometri, cântărind până la 500 de milioane de tone pe centimetru cub. În ceea ce a mai rămas din stea, materia devine atât de comprimată, încât atomii sunt striviți, formând o stea neutronică. Stelele neutronice sunt atât
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]