15,628 matches
-
internaționale. În perioada 1966-1969 este dirijor al "Ansamblului folcloric Ciocârlia" din București. În 1966 scoate primul său disc cu casa de discuri "Electrecord", care cuprinde compoziții ale sale în cel mai autentic spirit popular, printre care și faimoasele sale piese: "Doina de Jale" și "Doina ca de la Vișina". În 1968 scoate cel de al doilea disc cu "Electrecord". În 1969 pleacă prin demisie de la "Ansamblul folcloric Ciocârlia". Între anii 1968-1970 întreprinde primele turnee în Germania de Vest, Elveția, URSS, China, unde
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
este dirijor al "Ansamblului folcloric Ciocârlia" din București. În 1966 scoate primul său disc cu casa de discuri "Electrecord", care cuprinde compoziții ale sale în cel mai autentic spirit popular, printre care și faimoasele sale piese: "Doina de Jale" și "Doina ca de la Vișina". În 1968 scoate cel de al doilea disc cu "Electrecord". În 1969 pleacă prin demisie de la "Ansamblul folcloric Ciocârlia". Între anii 1968-1970 întreprinde primele turnee în Germania de Vest, Elveția, URSS, China, unde obține un succes impresionant
Gheorghe Zamfir () [Corola-website/Science/297375_a_298704]
-
hotarele administrative ale orașului parcuri ocupă circa 7 ha, scuare - 3 ha, zona de agrement - 4 ha. În anii 2000-2001 suprafața spațiilor verzi s-a extins cu 2,5 ha, s-a construit parcul ce poartă numele lui Ion și Doinei Aldea-Teodorovici, de lângă Palatul de Cultură. În Parcul „Mihai Eminescu” s-a inaugurat „Aleea îndrăgostiților”, un complex alcătuit din bănci, un pod, un pom - executate din fier forjat și lemn și o terasă. În zona de luncă, la marginea cursurilor de
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
unde Toma termină liceul. Se căsătorește în 1952 cu o colegă de teatru, Maria Bondar (alintată "„Bebe”"), dar căsnicia nu este dintre cele mai fericite. Divorțul are loc în 1962, nu înainte de adoptarea unei fetițe de 3 ani, viitoarea Maria (Doina) Caragiu; aceasta nu va urma cariera artistică a tatălui (ea declara într-un interviu din 2007: „"nu am talentul lui, cultura lui, nici măcar nu-i continui meseria"”, ) dar va beneficia de drepturi de autor după tatăl său. În 1963 are
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
actorul se mută în București împreună cu soția; cumpără o casă rustică în satul Brătulești, comuna Periș, aflată la circa 29 km de Capitală, unde își petrece timpul liber. Casa va fi vândută ulterior, după moartea maestrului, de către moștenitorea sa, Maria (Doina) Caragiu. În seara fatidică de 4 martie 1977, artistul avea în vizită pe prietenul său, regizorul de film și TV Alexandru Bocăneț, venit să sărbătorească finalizarea filmului său "Gloria nu cîntă", în care maestrul juca rolul principal. Imobilul în care
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
și modista", ambele preluate după piese străine. Din 1842 datează importanta sa călătorie în munții Moldovei, în urma căreia descoperă valoarea artistică a poeziei populare. Scrie primele sale poezii în limba română pe care le va grupa mai târziu în ciclul "Doine" și care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naștere. În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica scoate săptămânalul "Propășirea", în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul "Doine și lăcrimioare
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
în ciclul "Doine" și care sunt foarte strâns legate de modelul popular din care au luat naștere. În 1844, împreună cu Mihail Kogălniceanu și Ion Ghica scoate săptămânalul "Propășirea", în care poetul va publica versuri ce vor fi incluse în ciclul "Doine și lăcrimioare", iar în 11 ianuarie se reprezintă piesa "Iorgu de la Sadagura", comedie de rezistență în dramaturgia scriitorului. În 1845 cu ocazia seratelor literare de la Mânjina o cunoaște pe Elena, sora prietenului Costache Negri, de care se îndrăgostește și căreia
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
În același an Titu Maiorescu publică în "Convorbiri literare" studiul "Direcția nouă în poezia și proza românească" în care spune: "„În fruntea noii mișcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare în generația trecută, poetul <Doinelor și lăcrimioarelor>, culegătorul cântecelor populare păruse a-și fi terminat chemarea literară (...). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mircești, și iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura țării
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
petrecuse în izolare la Mircești, și iernei mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “" În 1843 apare, în "Albina Românească", "Tatarul", prima poezie care va face parte din ciclul "Doine și lăcrămioare". Tot acum scrie poeziile "Baba Cloanța", "Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou". În 1848 scrie poezia "Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
ce o petrecuse izolat în literatura țării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor ... “" În 1843 apare, în "Albina Românească", "Tatarul", prima poezie care va face parte din ciclul "Doine și lăcrămioare". Tot acum scrie poeziile "Baba Cloanța", "Strunga", "Doina", "Hora", "Crai nou". În 1848 scrie poezia "Către români", intitulată mai târziu "Deșteptarea României". În 1850, după o absență de aproape doi ani, Vasile Alecsandri se întoarce în țară; publică în revista "Bucovina" poeziile populare "Toma Alimoș", "Blestemul", "Șerb sărac
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Iorgu de la Sadagura", "Iașii în carnaval", "Peatra din casă", "Chirița la Iași", "Chirița în provincie". În 1853 apare volumul "Poezii poporale. Balade adunate și îndreptate de V. Alecsandri", partea a II-a. Publică la Paris primul volum de poezii originale: "Doine și lăcrimioare". În 1856 apare în "Steaua Dunării", revista lui Kogălniceanu, poezia "Hora Unirii". În 1874 publică "Boieri și ciocoi", una dintre cele mai importante comedii, o frescă socială de dimensiuni considerabile. Tot în "Convorbiri literare" publică nuvela "Călătorie în
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Alecsandri se pot distinge cel puțin trei momente, trei vârste aflate în deplină corelație cu epoca plină de transformări prin care trece societatea românească a acelor timpuri. Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric ("Buchetiera de la Florența", "Doine și lăcrimioare") dar și al unei necruțătoare critici a ridicolului social în piesa "Iorgu de la Sadagura" sau în ciclul "Chirițelor". Acest romantism tipic, caracteristic literaturii române din perioada pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în "Balta
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
un spirit vast și genial, pe care numai mulțimile și popoarele îl pot avea“". Redactorul "Revistei noi" era la curent cu cele mai de seamă și mai noi teorii de folclor comparat. Prin studiul din "Columna lui Traian" (1882), intitulat "Doina. Originea poeziei poporane la români", Delavrancea se referă la Dimitrie Cantemir, care în "" dădea o primă explicație a cuvântului "doină", intuind un strâns raport de interdependență dintre om și natură, pe care cântecul popular îl reflectă atât de pregnant. Cel
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
cu cele mai de seamă și mai noi teorii de folclor comparat. Prin studiul din "Columna lui Traian" (1882), intitulat "Doina. Originea poeziei poporane la români", Delavrancea se referă la Dimitrie Cantemir, care în "" dădea o primă explicație a cuvântului "doină", intuind un strâns raport de interdependență dintre om și natură, pe care cântecul popular îl reflectă atât de pregnant. Cel mai important studiu de folclor se intitulează "Verbul plastic în creațiile poporane" ("Șezătoarea", 1929), dezvăluind "„spiritul analitic original, acuitatea observației
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
cutreiera țara, cerând intrarea ei în război pentru dezrobirea provinciilor subjugate de Austro-Ungaria. Luând cuvântul la una din ședințele Academiei Române, Delavrancea dădea glas vibrant ideii de unitate națională: "„Avem același dor, aceleași dureri, aceleași aspirațiuni. Cântăm aceleași cântece și aceeași doină ... Durerile și bucuriile celor de dincolo sunt și ale noastre și ale noastre sunt ale lor. Dușmanii lor sunt și ai noștri ... Visul atâtor generații de strămoși, de moși și de părinți l-am visat și noi, și acum îl
Barbu Ștefănescu Delavrancea () [Corola-website/Science/297619_a_298948]
-
vecini ai noștri de totdeauna, ei sunt „doi români”. Sub razele lor se desfășoara întreaga ceremonie poetica a lui Emil Botta. Poetul își așază glasul după farmecul propriei melancolii. Gesturile sunt hamletiene, dar vorbele rămân românești, aproape de invocațiile haiducești din doinele și baladele populare: „Dulciule, ascuncule-n tăcere,/ pământe, pământe, vere,/ fă-te cristalin și morții tăi/ vedea-i-aș ca florile-n văi”. Prozele din volumul „Trântorul” fac parte din aceeași zonă a gândirii poetice emilbotteiene. Spectrul „damnării” motiv incurabil al
Emil Botta () [Corola-website/Science/297693_a_299022]
-
P., IV, nr. 1172, 16 iunie 1898. "Teatrul la țară", semnat St. P., IV, nr. 1173, 17 iunie 1898. "Supraproducția intelectualilor," semnat Ștefan, IV, nr. 1176, 20 iunie 1898. "Decadența Patriotismului," semnat St. Petică, IV, nr. 1177, 21 iunie 1898. "Doina", semnat St. P., IV, nr. 1178, 23 iunie 1898. "Exploatarea telegrafiștilor", semnat Ștefan, IV, nr. 1179, 24 iunie 1898. "Dușmanii societăței", semnat Șt. Petică, IV, nr. 1180, 25 iunie 1898. "Banchete și mizerie," semnat St. P., IV, nr. 1180, 25
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
sistematică, Uzina electrică (1910), Fabrica de gheață și moara de ulei S.A. (1931) Fabrica de cărămidă, Fabrica de spirt, Fabrica de biscuiți etc.Apar unități de interes economic printre care: Cooperativa agricolă "Beiușană" (1935), Cooperativa forestieră "Bradul Beiușului" (1937), Cooperativa "Doina învățătorilor" (1944) și altele. După primul război mondial se impunea ca o necesitau redresarea economică a Tării Beiușului lipsită de industrie cu o populație săracă ce dispunea de insuficiente mijloace de trai.Situația clasei muncitoare se înrăutățește, muncitorii solicitau intervenția
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
de la Oradea), Ghiță Țiț (Foiu) - măcelar, Teo Petrugan - administrator la Liceul "Samuil Vulcan", Mitică Reaboiu - contabil, Novicov - elev, Doru Stana - elev, Zare, Fănică Mitroi, Puiu Munteanu - elev, Ioan Delan (Ciociu), Ion Berce (Hipu). Sponsorii echipei erau Faust Găvruța - patronul Librăriei "Doina", Sandu Hărdălău - librar, Pașcu - crescător de oi, Moca, Ghiță Casa - comerciant, Nicu Casa - tâmplar, Vasile Flore (care trăiește și astăzi în Beiuș) - tâmplar, ultimii doi confecționau valize pentru jucători (pentru echipamentul sportiv). De la Tricolorul la Gloria: În 1949, Bihorul Beiuș
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
care 48,5% sunt știutori de carte. După sex, proporția este de 72,8% bărbați știutori de carte și 28,3% femei știutoare de carte. După cel de-al doilea război mondial, sistemul cultural se instituționalizează, apare ansamblul folcloric profesionist „Doina Goratestată”, iar Muzeul Goratestată își continuă și amplifică activitatea prin crearea secțiilor de arta și de etnografie de la Curtișoara. Rețeaua si activitatea unităților culturale în Gorj la începutul anului 2002 cuprindea: 2 teatre, dintre care un teatru dramatic, și anume
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
secțiilor de arta și de etnografie de la Curtișoara. Rețeaua si activitatea unităților culturale în Gorj la începutul anului 2002 cuprindea: 2 teatre, dintre care un teatru dramatic, și anume Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu, un ansamblu artistic profesionst - „Doina Goratestată”. Activitatea instituțiilor culturale în anul 2001 s-a materializat în 383 spectacole și concerte, numărul total al spectatorilor și auditorilor înregistrați s-a ridicat la 908.700. La începutul anului 2002 activau 11 muzee, care au atras în cursul
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Creație și „Poate dragostea” (Mihai Grigoriu/Romeo Iorgulescu). Loredana este prezentă în cadrul Festivalului și cu un recital. Loredana este prezentă pe albumul eponim al lui Mihai Pocorschi, cu piesa „Pentru voi” (muzică și text Mihai Pocorschi), cântată cu Mihai Pocorschi, Doina Matei, Ioan Luchian Mihalea și Grupul „Song”. În luna noiembrie, Loredana susține un recital la cea de-a IX-a ediție a Concursului Interjudețean de Muzică Ușoară „Stelele Cetății”, desfășurat la Deva. În acest an, Loredana lansează noi șlagăre scrise
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
ani va efectua în mod frecvent turnee în Italia. În vara anului 1990, Loredana participă la Festivalul de Muzică Ușoară de la Mamaia ’90. În cadrul Festivalului, Loredana susține un nou recital. Tot în 1990, filmează clipul piesei „Cip - cirip” în regia Doinei Anastasiu. În 1991 câștigă marele premiu al Festivalului Internațional București ’91, cu piesa „Dacă pleci” (Marin Petrache-Pechea). Efectuează noi turnee în Italia. În 1992, participă din nou la Festivalul de Muzică Ușoară Mamaia ’92, cu melodiile „Te-am uitat” (Marius
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
are gata pentru tipar un volum cu poeme închinate „Marelui său Maestru în absolut“ (1989), dar cartea este respinsă de diriguitorii editurii Cartea Românească. La 10 decembrie 1989, forțează, de aceea, organizarea unui spectacol de muzică și poezie sub genericul „Doina, închinare lui Eminescu“, la Casa de cultură „Mihai Eminescu“ din București. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, la Radio „Vocea Americii“ i se recită premonitor "Doina" despre Fiara cea Apocalipsă și despre marginalizarea poporului român. Continuă seria de traduceri
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
1989, forțează, de aceea, organizarea unui spectacol de muzică și poezie sub genericul „Doina, închinare lui Eminescu“, la Casa de cultură „Mihai Eminescu“ din București. În noaptea de 21 spre 22 decembrie, la Radio „Vocea Americii“ i se recită premonitor "Doina" despre Fiara cea Apocalipsă și despre marginalizarea poporului român. Continuă seria de traduceri, împreună cu soția sa Maria Ivănescu, din Mircea Eliade, apare la Editura Științifică, volumul "Eseuri" ("Mituri, vise și mistere" și "Mitul eternei reîntoarceri"). La 14 iunie 1990 este
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]