17,773 matches
-
în Sistem. Zicea că Sistemul Computatorilor și Fabrica Simbolatorilor nu erau decât două fațete ale aceleiași monede. — Adică? — Din punct de vedere tehnic, nu era mare deosebire între ele. — Da, numai că unii stocau datele, iar alții, adică Simbolatorii, le furau. Ce s-ar întâmpla dacă Sistemul și Fabrica ar fi conduse de aceeași persoană? se întrebă ea. Ce se întâmplă dacă stânga fură și dreapta protejează informațiile? Mă gândeam la cele spuse de fată în timp ce înotam mai departe. Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nu era mare deosebire între ele. — Da, numai că unii stocau datele, iar alții, adică Simbolatorii, le furau. Ce s-ar întâmpla dacă Sistemul și Fabrica ar fi conduse de aceeași persoană? se întrebă ea. Ce se întâmplă dacă stânga fură și dreapta protejează informațiile? Mă gândeam la cele spuse de fată în timp ce înotam mai departe. Nu-mi venea să cred, dar nu era deloc imposibil. Cât timp am lucrat pentru Sistem, n-am știut nimic din ceea ce se petrecea în interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
bibliotecă. Îmi face plăcere să privesc animalele. E adevărat că iarna-i foarte grea, dar celelalte anotimpuri sunt frumoase. Nimeni nu are treabă cu nimeni aici, nu se jignesc, nu se ceartă. Toți sunt egali. Nimeni nu bârfește, nimeni nu fură. Toată lumea muncește de dragul muncii. Nu există gelozie și invidie, văicăreli și îngrijorări. — Ai uitat să menționezi faptul că nu există bani, proprietăți, procese. Nici măcar spitale. Nimeni nu îmbătrânește și nu moare. Aici nu se cunoaște teama de moarte, preciză Umbra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
putea lua nimeni. — Ți-am găsit sufletul. M-a privit fără să scoată un cuvânt. Lacrimile îi curgeau șiroaie. Îl pot citi, îl pot descifra. Nu s-a pierdut, nu e fărâmițe. E acolo și nu ți se mai poate fura. Am sărutat-o iar pe pleoape. — Aș vrea să mă lași singur. Sper să reușesc până dimineață să citesc tot. Apoi o să dorm și eu un pic. Fata a mai aruncat o privire craniilor sclipitoare înainte de a ieși din încăpere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la hătmănie și, în sfârșit, postelnic, cupiditatea lui feroce fiind în plină expansiune. Uitase de mult de unde pornise, fură fără rușine, oprimă fără milă și fără frică de Dumnezeu, predă lecții cinice de spoliere celor de-o teapă cu el. În rest, se îngrijește să etaleze un fel de viață mai „subțire”, cu recuzită, obiceiuri și figurație potrivite cu
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
în carteriu/ nu e tramvaie, nu e nici lege/ a sosit ceasu’ bărbat să fiu/ să tai cu stânga drum prin bodegă/ să tai cu dreapta drum pân’ la mal/ să-mi aduci țoale, vin și lovele/ dacă mai știi, fură-mi și-un cal/ vreau să mă pierz către Brăila/ spre primăvară o să mai viu/ ori o să-mi vină numele numa’/ să-l cânte șuții prin carteriu.” Unele poeme sunt marcate de o predispoziție pentru ludicul lingvistic, manifestat prin amestecul
FRUNTELATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287102_a_288431]
-
fuge de la școală, o refuză și iar vrea să meargă acolo (la școala catihetică de la Fălticeni, de pildă), și din nou o refuză cu disperare (drama plecării la Socola), prinde muște, nu dă pace mâțelor, merge cu plugul, se scaldă, fură mere, pere, cireșe și o pupăză (pe care apoi vrea să o vândă la iarmaroc drept găinușă), ridică, jucându-se cu fratele Zahei de-a biserica și popii, „casa în slavă”, nu își ajută mama pe cât ar trebui etc. Despre
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
comentariu referitor la intențiile conservatorilor, este o adevărată schiță literară, în care ironia stă fericit alături de portretul caricatural. Aproape de caricatură, sprijinită însă mereu și pe modalitățile pamfletului, se situează și seria de comentarii dedicată liderilor junimiști. Câteodată, Delavrancea se lasă furat de jocul intereselor de partid, obiectivitatea cedând locul exagerării sau atacului necontrolat. Doar așa se poate explica de ce Maiorescu este numit „escrocul de cuvinte de la Instrucție”, P.P. Carp, „grandomanul de la Țibănești”, iar Th. Rosetti, „marele inchizitor de la Interne”. Alteori însă
DEMOCRAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286732_a_288061]
-
între 1971 și 1993 la Uniunea Scriitorilor, apoi, până în 1995, la publicațiile pentru străinătate, după care este redactor la Societatea Română de Radio. A debutat (prezentată de Geo Dumitrescu) cu opt poezii în „Contemporanul” în 1966, iar în volum, cu Furăm trandafiri, apărut în 1967. Are o bogată activitate publicistică, colaborând la „Contemporanul”, „Secolul 20”, „Convorbiri literare”, „Tribuna” ș.a. cu versuri, proză, traduceri, comentarii, sau deținând rubrici permanente la „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”. În 1980 primește Premiul „Perpessicius” pentru ediția Scrieri
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
Pletele de foc pârjolească-se / La vâlvătaia sublimă a zilei”). Și chiar dacă uneori imaginile sunt abscons hermetice, o anume grație a sentimentului convertit în intelectualitate este transpusă mereu într-un vers armonic, cu repetiții ritmate dilematic și refrene muzicale. SCRIERI: Furăm trandafiri, București, 1967; Jumătate zeu, București, 1970; Adagio, București, 1973; Taina, Cluj-Napoca, 1976; Amiaza, București, 1978; Ceața, București, 1978; Poetica, București, 1981; Vârtejul și lumea, București, 1982; Amintiri neverosimile, București, 1983; Dumnealui, destinul, București, 1984; Uranus, București, 1985; Herb, București
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
1983 (în colaborare cu Zaira Samharadze); Constantin Stoiciu, Despre farmecul levantin, București, 1995; Jennifer Delgado, Povești mai mari pentru copii mai mici, București, 1996; Stéphan Mallarmé, Divagații. Igitur. O lovitură de zaruri, București, 1997. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Ioana Diaconescu, „Furăm trandafiri”, CNT, 1967, 17; Ilie Constantin, Ioana Diaconescu, „Jumătate zeu”, RL, 1970, 3; Constantin, A doua carte, 188-190; Barbu, O ist., 433-436; Piru, Poezia, II, 418-421; G. Dimisianu, „Taina”, RL, 1976, 41; Petru Poantă, Ioana Diaconescu, „Taina”, ST, 1976, 9
DIACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286748_a_288077]
-
de conducere cărora le raporta, aceste activități au fost descoperite mult prea târziu și Barings s-a prăbușit. (6) Metropolitan Police - 1995 Anthony Williams, director adjunct al finanțelor pentru Poliția Metropolitană, a fost dezvăluit ca fiind un escroc. El a furat peste cinci milioane £, între 1986 și 1994, dintr-un cont bancar secret, stabilit ca parte a unei operațiuni împotriva terorismului. (7) Railtrack - 2001 Railtrack s-a format în 1994, ca rezultat al privatizării unei singure companii naționale de cale ferată
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
navighezi pe internet în timpul serviciului; în jur de 25% ar spune că nu este de neacceptat favorizarea familiei și a prietenilor în acordarea contractelor; în jur de 7% spun că este în regulă să se „umfle” profiturile atâta timp cât nu sunt furați bani; doar una din cinci persoane erau gata să spună că transpunerea distracțiilor personale ca reprezentând cheltuieli corporative este de neacceptat (mai puțin de 15% din directorii Consiliului de administrație); oamenii trecuți de 40 de ani ce au poziții financiare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fraude includ motive precum înstrăinarea, nu reprezintă problema mea, punerea în pericol a locului de muncă, toată lumea practică aceasta; aproximativ 10% dintre directorii Consiliului de administrație spun că este acceptabil să se „umfle” cifrele profitului atâta timp cât niciun ban nu este furat. În practică există multe coduri care acoperă subiecte precum: conduita, obiectivitatea, integritatea, utilizarea IT, relațiile cu partenerii interni și externi, sistemul cadourilor ș.a. În același timp, există coduri care s-au dezvoltat cu scopul de a servi activitățile unor organizații
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
imagine a masculinității așa cum le apare ea femeilor, un Altul, spun cu regret. Da, În acest roman avem de-a face cu „L’Homme né de femme”, cu un travaliu de apropriere a Bărbatului de către Femeie. Camille Laurens ne-a furat imaginea! Iremediabil, pentru cititorul masculin, personajele masculine ale cărții, manevrate de discursurile regresive ale naratoarei, sînt Alții. Avem de-a face cu un roman care nu poate naște o tiplogie a lecturii pe criteriul vîrstei („generaționistă”, cea mai răspîndită acum
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Irènei este Întreruptă de inserturi de discurs cules de la mesele vecine, banale felii de viață, importante doar prin realismul lor ingenuu) sau prin postmoderna poezie stoarsă din scatologic (“pleoscul unui căcat gînditor care cade În apa Înghețată”), prin calitatea lirismului furat exercițiului unui realism brut (atenuat de ingenuitate), licențios, ubicuu În literatura franceză contemporană (o duritate demonetizată deja acolo): “Mă Întindeam pe pat, cu o mare dorințe Între coapse. Așternuturile erau umede și eu meditam: ce-o mai fi prin lume
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
spus pentru că totul e posibil În cea mai bună dintre lumi. Iar dacă totul e posibil, de la existența unui pitic invizibil care salvează viața cuiva În picaj spre asfalt; până la un pahar de vin băut cu subalternul care ți-a furat milioane după ce În prealabil ai aflat că murise, nimeni nu poate să mai spună nimic capital. Pentru că un adevăr ar exclude toate celalte posibilități, pentru că enunțarea unui adevăr e Începutul unei dictaturi și nici măcar adevărul individual nu stă În picioare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este ceea ce i se Întâmplă lui Ferrer) fără a se despărți de nevastă, de a deceda fără a fi murit, ceea ce se Întâmplă cu Delahaye. Care, sub numele de Baumgartner (care are capriciul de a nu se numi Baumgarten), Îi fură șefului său tezaurul proaspăt adus de la Polul Nord. Pentru aceasta apelează la un cunoscut din lumea interlopă (cum ar spune unii, boschetar cum ar spune cei mulți, cloșard cum ar zice cineva), lăsat să moară de frig, pentru ca singurul martor să
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de azi, foarte răsfățați de o piață literară reglată de logici tot mai cinice. Luați Însă aminte la nivelul atitudinilor critice profesioniste din Hexagon pentru a Înțelege cui se vinde astăzi literatură: "Am vrea ca alte vieți să poată fi furate În felul acesta de către un mare scriitor șI să devină un roman ca Unguroica, frumos de-ți dau lacrimile. O capodoperă." (Jean-Pierre Tison, În Lire) Martin Page Romanul tradus În 2004 la Humanitas se numește, În românește, M-am hotărît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
toate ororile refulate, altfel perfect camuflate sub aparența unor ființe liliale, echilibrate, fericite. În concepția sa nu există așadar „îngeri”, ci doar „îngeri maculați”, și maculați nu neapărat de faptele comise, ci, mai ales, de gândurile nerostite ( Cine n-a furat mere din grădina copilăriei?) sau de visele vinovate (Mai adevărat ca adevărul). Încercând să nu piardă pariul cu cititorul, C. revine în 1996 cu romanul Iadul meschin, „polemic, parodic și erotic” (Romul Munteanu), și, la numai un an, cu Ascuțit
CRISTESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286507_a_287836]
-
diferitele tipuri de infractori. Un individ care comite infracțiuni cu violență generează o altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA funcționează un stereotip privind apartenența rasială și infracțiunile specifice ei: infractorii negri fură automobile și tâlhăresc; infractorii albi fură și molestează copii. Un astfel de stereotip are prea puțin de-a face cu datele obiective, relevate de statistica oficială. Opinia publică despre aplicarea sancțiunilor legale și instituțiile abilitate să aplice legea Oamenii au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care comite infracțiuni cu violență generează o altă imagine în mintea oamenilor decât unul care comite fraude (O’Connor, 1984). În SUA funcționează un stereotip privind apartenența rasială și infracțiunile specifice ei: infractorii negri fură automobile și tâlhăresc; infractorii albi fură și molestează copii. Un astfel de stereotip are prea puțin de-a face cu datele obiective, relevate de statistica oficială. Opinia publică despre aplicarea sancțiunilor legale și instituțiile abilitate să aplice legea Oamenii au păreri nu numai despre cei care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
așteptat să se schimbe ceva. Atunci aveam 20 și ceva de ani, acum am 30 și... și nu am reușit să fac ceva în viață, măcar să-mi asigur strictul necesar. La noi în România chestiile le realizează numai cei care fură, cei care se ocupă de droguri, prostituție, guvernanții sau oamenii care nu au nimic sfânt în ei. Noi, cei care suntem creștini, nu putem”. (barbat, 34 ani); viabilitatea pieței muncii din țara de destinație, comparativ cu cea din țara de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
erai obligat să-i dai. Cam un sfert din ziua de muncă plăteam mafiei” (emigrant, 28 ani); „Fetele astea tinere sau copiii mai tineri care se avântă așa singuri în Spania sunt racolați de mafioții din România și puși să fure sau să se prostitueze. Unii dintre ei se apucă să vândă droguri. Chiar unul de la mine din sat l-a trimis pe fratele lui acasă pentru că se apucase de droguri. Am înțeles că a ajuns să consume și el” (emigrant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de cunoștințe sau își fac prieteni noi și pot să „își înceapă viața” în Italia. „În gara din Centrale ai toate pornirile, toate pornirile. Deci depinde ce vrei să faci în Italia. Vrei să te ocupi de femei, vrei să furi, vrei să stai combinat cu transsexuali, vrei să muncești, toate pornirile sunt din Centrale. Din Centrale, șansele de a nu întâlni o persoană utilă sunt foarte mici, dar și foarte mari șansele să prinzi o persoană care să te ardă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]