27,810 matches
-
nu înseamnă uniformitate. Altfel spus, principiul egalității nu se opune că o lege să stabilească reguli diferite în raport de persoane care se găsesc în situații deosebite. Ideea este întărită de faptul că, sub aspectele care sunt comune, și soluția legiuitorului este identică. Astfel, față de dispozițiile art. 32 alin. (6) din Constituție, care prevăd că "Autonomia universitară este garantată", atât în alin. (1), cît și în alin. (2) al art. 11 se înscrie aceeași regulă, în sensul că primirea studenților se
DECIZIA nr. 70 din 15 decembrie 1993 cu privire la constituţionalitatea art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109284_a_110613]
-
În același timp însă, Curtea apreciază că în viitor, după ce vor exista numai instituții de învățământ superior acreditate și se va produce o apropiere între instituțiile de stat și cele particulare în privința admiterii, conținutului învățământului, standardului de pregătire, finalizării studiilor, legiuitorul va putea să reexamineze soluțiile cuprinse astăzi în art. 11 din lege și, dacă ajunge la concluzia că nu mai este vorba de deosebiri esențiale între cele două categorii, să permită transferul în ambele sensuri, chiar si in ipoteze în
DECIZIA nr. 70 din 15 decembrie 1993 cu privire la constituţionalitatea art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109284_a_110613]
-
această convenție, statele sunt autorizate să ia toate măsurile legislativ-administrative, sociale și educative corespunzătoare pentru protejarea copilului împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau abuz, fizic sau mental, de abandon sau neglijență, ori de rele tratamente. Prevederile convenției se impun legiuitorului, deoarece, potrivit art. 20 din Constituție, reglementările constituționale referitoare la drepturile omului vor fi aplicate în concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și tratatele la care România este parte, ale căror dispoziții au prioritate față de legea internă
DECIZIE Nr. 38*) din 5 aprilie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112013_a_113342]
-
locului de muncă șunt libere". În dezvoltarea dispozițiilor constituționale, art. 1 și art. 42 ale legii a cărei constituționalitate este contestată prevăd că, deși șunt autonome, organizarea și funcționarea profesiei de avocat se fac în condițiile legii. Pe această cale, legiuitorul poate să stabilească cadrul general de exercitare a profesiei de avocat, inclusiv sancțiuni în cazul în care avocatul s-ar face vinovat de încălcarea legii și a statului. Caracterul liber al profesiei de avocat nu creează un regim de exonerare
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
funcții. Art. 12 alin. 1 lit. a) nu constituie nici o îngrădire a dreptului la muncă și nici a dreptului de a-ți alege liber profesia. Orice persoană poate opta fie pentru exercitarea avocaturii, fie pentru o altă funcție. Stabilirea de către legiuitor a unei incompatibilități între exercitarea profesiei de avocat și o altă activitate salarizata răspunde cerinței exercitării în cele mai bune condiții a avocaturii - activitate de o importanță socială deosebită. Legiuitorul are dreptul că, fără a îngrădi dreptul la muncă, să
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
pentru exercitarea avocaturii, fie pentru o altă funcție. Stabilirea de către legiuitor a unei incompatibilități între exercitarea profesiei de avocat și o altă activitate salarizata răspunde cerinței exercitării în cele mai bune condiții a avocaturii - activitate de o importanță socială deosebită. Legiuitorul are dreptul că, fără a îngrădi dreptul la muncă, să stabilească o atare incompatibilitate. De altfel, alin. 2 al art. 1 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de funcții stabilește o excepție de la regulă cumulului "în situațiile în care
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
juridic. Același considerent este valabil și pentru consilieri juridici, magistrați-asistenți și Curtea Supremă de Justiție sau la Curtea Constituțională. De aceea persoanele respective nu pot să aspire la o egalitate de tratament aplicat anumitor categorii de subiecte de drept de către legiuitor, întrucît ele se află în situații deosebite față de cei cărora li se aplică anumite dispoziții legale; - referitor la neconstituționalitatea art. 17, este adevărat că cele două coduri de procedură, civilă și penală, stabilesc cazuri de incompatibilitate a judecătorului, procurorului, grefierului
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
legale; - referitor la neconstituționalitatea art. 17, este adevărat că cele două coduri de procedură, civilă și penală, stabilesc cazuri de incompatibilitate a judecătorului, procurorului, grefierului de ședință, dar cazurile de incompatibilitate privesc aceste categorii de persoane. Nimic nu împiedică că legiuitorul să prevadă cazuri de incompatibilitate asemănătoare pentru avocați, asa incat asocierea acestui gen de incompatibilități cu restrîngerea exercițiului dreptului de a profesa avocatură nu are un fundament legal; - în ceea ce privește caracterul neconstituțional al art. 34 alin. 2, se menționează că raporturile
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
corpul magistraților și auxiliarilor justiției; ele nu operează însă cu privire la persoana avocatului, fapt ce impune introducerea lor și în ce privește pe acestă; - în legătură cu art. 34 alin. 2, se considera că prevederea legală criticată nu vizează un drept constituțional ci, în realitate, legiuitorul a avut în vedere specificul obligațiilor civile născute în raportul dintre avocat și client; fiind în prezența unor obligații "de mijloace" și nu "de rezultat", se apreciază că prevederile art. 34 alin. 2 nu fac decît să înăsprească răspunderea avocatului
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
principiului egalității, fiind vorba de persoane care se află în situații deosebite. Această obiecție fiind de omisiune, întrucît admiterea ce ar implica completarea dispoziției legale criticate este și inadmisibilă, tinand seama de statutul Curții Constituționale, care nu se poate substitui legiuitorului, potrivit art. 144 din Constituție, pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite. În acest sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 93 din 20 octombrie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
noile modalități organizatorice stabilite în art. 5 din lege, fără a contraveni nici unei dispoziții constituționale. În legătură cu art. 6, art. 51 și cap. VI din lege, Curtea Supremă de Justiție apreciază că acestea șunt neconstituționale în raport cu art. 21 din Constituție, deoarece legiuitorul a omis să reglementeze dreptul persoanelor interesate de a se adresa instanței de contencios administrativ. Este de reținut că, în fond, prin lege s-au reglementat doar căile de atac în cadrul jurisdicțiilor specifice profesiei de avocat, ceea ce nu poate avea
DECIZIE Nr. 45 din 2 mai 1995 cu privire la constituţionalitatea unor prevederi din Legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112060_a_113389]
-
tuturor formalităților și prezentarea mijloacelor de probă cerute de lege, iar, pe de altă parte, exigentei de a se finaliza operativ întreaga procedură de stabilire a dreptului de proprietate privată, în scopul asigurării certitudinii în circuitul civil. Pentru aceste motive, legiuitorul a reglementat un termen rezonabil de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, în care se putea introduce și înregistra cererea de stabilire a dreptului de proprietate la organul competent. În intenția de a facilita demersul persoanelor interesate
DECIZIE Nr. 59*) din 6 iunie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112118_a_113447]
-
nr. 18/1991 , nu poate fi considerat neconstituțional nici pentru faptul că prevede un termen în care cei interesați trebuie să formuleze cererea de stabilire a dreptului de proprietate și nici pentru că acest termen este diferit de cel în care legiuitorul a precizat că urmează să se încheie procedura de stabilire a dreptului de proprietate, deoarece nu este lezat nici un text sau principiu constituțional. O operațiune de asemenea amploare, cum este stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, presupune o procedură care
DECIZIE Nr. 59*) din 6 iunie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112118_a_113447]
-
bine de trei ani" din nou pierduți (ca un făcut, de aceeași cifră se plîngea, la fel, Ion Cantacuzino în 1940) - alții decît cei opt imediat postdecembriști - nici unul dintre obiectivele prioritare ale reformei și refondării cinematografiei nu intră în atenția legiuitorului și a staff-ului peren: de la sistemul monopolist de lucru în scenaristică, mai apropiat de modelul sovietic din primii ani 50 decît de unul altfel calificat, pînă la condiția etatistă a rețelei de săli de proiecție. Dincolo de cîștigul unor finanțări
Fatalitatea falimentului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16599_a_17924]
-
competente, atunci când este nemulțumită de soluția dată plângerii sale contra actelor procurorului, aspect reținut, de altfel, și de Curtea Constituțională în Decizia nr. 486/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998. Astfel, legiuitorul a creat celui interesat posibilitatea de a ataca actul procurorului de netrimitere în judecată, urmărind, după caz, începerea sau redeschiderea urmăririi penale ori desființarea actului procurorului și reținerea spre judecare a cauzei. De asemenea, cel față de care s-a dispus
DECIZIE nr. 508 din 18 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 278^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163091_a_164420]
-
pentru realizarea creanțelor lor, respectiv executarea silită individuală și măsurile asigurătorii. Se mai arată că deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului este permisă numai în situația în care debitorul se află în stare de insolvență, care este prezumată de către legiuitor numai în cazul unui anumit cuantum al creanțelor creditorilor. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În acest sens, se consideră că nu este încălcat accesul liber la justiție, deoarece atât debitorii, cât și creditorii au posibilitatea de
DECIZIE nr. 363 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163113_a_164442]
-
12 august 2004, Curtea Constituțională, respingând excepția de neconstituționalitate, a statuat că reglementarea criticată conține "norme de procedură, or, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, «Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege», legiuitorul fiind în drept să stabilească o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, pentru situații speciale. Prin urmare, spre deosebire de procedura de drept comun, cea instituită de Legea nr. 64/1995 urmărește executarea unor creanțe certe, lichide și exigibile față de debitorul care
DECIZIE nr. 363 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163113_a_164442]
-
care trebuie să le îndeplinească creanța creditorului pentru ca acesta să se adreseze tribunalului pentru declanșarea procedurii de reorganizare judiciară și a falimentului. Condiționarea dreptului de a formula cererea introductivă pentru declanșarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, prin stabilirea de către legiuitor a caracterului creanțelor și a cuantumului minim al acestora, vine în întâmpinarea unui eventual abuz de drept din partea creditorilor, care s-ar realiza prin formularea unor cereri, în cadrul acestei proceduri speciale, pentru orice creanță și în orice valoare nesemnificativă." Prin
DECIZIE nr. 363 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163113_a_164442]
-
și nici discriminări în cadrul categoriei de creditori care se află într-o situație identică sub aspectul caracterului creanțelor lor și al cuantumului minim al acestora, nefiind încălcat, așa cum susține autorul excepției, art. 21 din Constituție. De altfel, Curtea observă că legiuitorul, prin Legea nr. 149/2004 , a operat o reducere a cuantumului minim pe care creanța creditorului trebuie să îl aibă pentru ca acesta să poată formula cererea introductivă pentru declanșarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, acest cuantum fiind redus de la
DECIZIE nr. 363 din 23 septembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163113_a_164442]
-
arbitrare. În ceea ce privește critica privind înfrângerea art. 21 și art. 41, devenit art. 44 în Constituția republicată, Avocatul Poporului consideră că aceasta este neîntemeiată, cu atât mai mult cu cât procedura de judecată, care cuprinde sistemul probator, este atributul exclusiv al legiuitorului. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente
DECIZIE nr. 513 din 18 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 167 alin. 1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163236_a_164565]
-
de Casație și Justiție - Secția penală opinează că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor sau principiilor constituționale invocate. Dimpotrivă, textul atacat este în deplin acord cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Legea fundamentală, care încredințează legiuitorului dreptul de a stabili competența și procedura de judecată, inclusiv căile de atac și condițiile exercitării acestora. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIE nr. 481 din 9 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163235_a_164564]
-
Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul României apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Această soluție decurge din dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora "competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum și din cele ale art. 129, conform cărora "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul
DECIZIE nr. 481 din 9 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163235_a_164564]
-
și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", precum și din cele ale art. 129, conform cărora "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii". De asemenea, în considerarea unor situații deosebite, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Conceptul de "proces echitabil" nu implică în mod necesar
DECIZIE nr. 481 din 9 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163235_a_164564]
-
urgența impusă de rejudecarea cauzelor penale. Conceptul de "proces echitabil" nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac ale hotărârilor judecătorești. De asemenea, prevederile legale criticate sunt norme de procedură și reprezintă opțiuni ale legiuitorului, care a avut în vedere instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea modalităților de exercitare a căilor de atac. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
DECIZIE nr. 481 din 9 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163235_a_164564]
-
rejudecarea cauzelor, Curtea a constatat că textul legal criticat este în deplină concordanță cu art. 129 din Constituție, care reglementează folosirea căilor de atac. Acest drept fundamental se realizează în condițiile legii și, prin urmare, este în competența exclusivă a legiuitorului de a stabili care sunt căile de atac și în ce condiții pot fi exercitate [art. 126 alin. (2) din Constituție]. Faptul că împotriva hotărârilor judecătorești prin care s-a dispus rejudecarea cauzei nu se poate folosi calea de atac
DECIZIE nr. 481 din 9 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^1 alin. 1 lit. e) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163235_a_164564]