18,160 matches
-
mai nuanțată și mai profundă, putem sesiza deschideri cu consecințe reformatoare: a) depășirea ideii clasice de raționalitate în direcția uneia deschise, mai suple, mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea logicii aristotelice în sensul uneia mai tolerante față de contradictoriu (desigur, Blaga nu intră în zona cercetărilor logice, însă gândirea sa antinomică implică o logică diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai nuanțate, mai complexe, care integrează contradictoriul, care permite asocierea de conținuturi raționale opuse 720; b) depășirea logicii aristotelice în sensul uneia mai tolerante față de contradictoriu (desigur, Blaga nu intră în zona cercetărilor logice, însă gândirea sa antinomică implică o logică diferită, non-aristotelică721); c) depășirea ideii clasice a cunoașterii în sensul unei lărgiri care să admită și promovarea unei forme de cunoaștere imposibil de recunoscut după canoanele general admise, una care se sprijină pe sinteze antinomice, pe construcții contradictorii; d) depășirea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
prin care tematizarea blagiană a antinomicului întâmpină gândirea contemporană. Cum bine observă un comentator, Blaga venea în direcția unui curent de gândire ce cuprindea toate domeniile și în care "investigația căuta un nivel de profunzime și de complexitate pentru care logica aristotelică și rațiunea carteziană Blaga consideră că și transcendentalismul kantian deveniseră insuficiente, improprii chiar. Noua problematică științifică, artistică, larg filosofică, avea nevoie de structurile gândirii antinomice"722. Din acest punct de vedere, filosoful din Lancrăm este considerat "unul dintre principalii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Basarab Nicolescu. Pentru că le-am prezentat în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr, neoraționalismul lui Gaston Bachelard, anumite proiecte de logică non-aristotelică, în special cel al logicii paraconsistente, raționalismul transversal al lui Calvin O. Schrag, ideea paradigmei complexității a lui Edgar Morin și, în arealul acesteia, ideea rațiunii contradictorii, a lui Jean-Jacques Wunenburger. 5.3.1. Ideea complementarității Această idee a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în capitolul legat de predilecția românească pentru antinomic, nu le voi mai aduce în discuție aici. Va fi vorba, așadar, despre: ideea complementarității a lui Niels Bohr, neoraționalismul lui Gaston Bachelard, anumite proiecte de logică non-aristotelică, în special cel al logicii paraconsistente, raționalismul transversal al lui Calvin O. Schrag, ideea paradigmei complexității a lui Edgar Morin și, în arealul acesteia, ideea rațiunii contradictorii, a lui Jean-Jacques Wunenburger. 5.3.1. Ideea complementarității Această idee a fost pusă în circulație de către Niels
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
spiritul matematic, asimila teoria duală cu privire la natura luminii a lui Louis de Broglie cu ideea complementarității a lui Niels Bohr755. Cu toate acestea, Blaga sugera că nu ar fi de acord cu interpretarea ideii complementarității în sensul "de a salva logica formală", așa cum fac teoreticieni ai cunoașterii ca Reichenbach, Birckhoff sau von Neuman, care dezvoltă logici din care înlătură principiul terțului exclus 756. Niels Bohr pare să interpreteze ideea complementarității în sens invers decât a crezut Blaga. Ideea complementarității, așa cum o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
complementarității a lui Niels Bohr755. Cu toate acestea, Blaga sugera că nu ar fi de acord cu interpretarea ideii complementarității în sensul "de a salva logica formală", așa cum fac teoreticieni ai cunoașterii ca Reichenbach, Birckhoff sau von Neuman, care dezvoltă logici din care înlătură principiul terțului exclus 756. Niels Bohr pare să interpreteze ideea complementarității în sens invers decât a crezut Blaga. Ideea complementarității, așa cum o înțelege savantul danez, nu înseamnă asumarea simultaneității unor determinări esențiale opuse. Altfel spus, nu înseamnă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
al metodei începând de prin 1934, iată că Lucian Blaga făcea un lucru oarecum asemănător cu câțiva ani mai înainte, stimulat de aceeași stare de criză pe care o traversa gândirea la începutul secolului al XX-lea. 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă Examinând "puterea dialectică a gândirii științifice contemporane", Gaston Bachelard sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
începând de prin 1934, iată că Lucian Blaga făcea un lucru oarecum asemănător cu câțiva ani mai înainte, stimulat de aceeași stare de criză pe care o traversa gândirea la începutul secolului al XX-lea. 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă Examinând "puterea dialectică a gândirii științifice contemporane", Gaston Bachelard sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
1934, iată că Lucian Blaga făcea un lucru oarecum asemănător cu câțiva ani mai înainte, stimulat de aceeași stare de criză pe care o traversa gândirea la începutul secolului al XX-lea. 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă Examinând "puterea dialectică a gândirii științifice contemporane", Gaston Bachelard sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În interpretarea filosofului francez
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
mai înainte, stimulat de aceeași stare de criză pe care o traversa gândirea la începutul secolului al XX-lea. 5.3.3. Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă Examinând "puterea dialectică a gândirii științifice contemporane", Gaston Bachelard sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În interpretarea filosofului francez, aceste încercări au ca punct de plecare înțelegerea faptului că logica clasică, în calitate de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Logici non-aristotelice. Logici ale contradicției. Logica paraconsistentă Examinând "puterea dialectică a gândirii științifice contemporane", Gaston Bachelard sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În interpretarea filosofului francez, aceste încercări au ca punct de plecare înțelegerea faptului că logica clasică, în calitate de logică formală, este, așa cum a caracterizat-o Ferdinand Gonseth, "fizica obiectului oarecare", adică are o ancorare în realitate, ceea ce înseamnă că legile
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sesiza cum logica însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În interpretarea filosofului francez, aceste încercări au ca punct de plecare înțelegerea faptului că logica clasică, în calitate de logică formală, este, așa cum a caracterizat-o Ferdinand Gonseth, "fizica obiectului oarecare", adică are o ancorare în realitate, ceea ce înseamnă că legile ei nu sunt apriorice 786. Încercările de logică non-aristotelică pleacă, în opinia lui Bachelard, de la faptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
însăși este antrenată în transformările profunde ale cunoașterii. El vorbea în acest sens de încercările unor gânditori de a dezvolta o logică non-aristotelică785. În interpretarea filosofului francez, aceste încercări au ca punct de plecare înțelegerea faptului că logica clasică, în calitate de logică formală, este, așa cum a caracterizat-o Ferdinand Gonseth, "fizica obiectului oarecare", adică are o ancorare în realitate, ceea ce înseamnă că legile ei nu sunt apriorice 786. Încercările de logică non-aristotelică pleacă, în opinia lui Bachelard, de la faptul că această fizică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
au ca punct de plecare înțelegerea faptului că logica clasică, în calitate de logică formală, este, așa cum a caracterizat-o Ferdinand Gonseth, "fizica obiectului oarecare", adică are o ancorare în realitate, ceea ce înseamnă că legile ei nu sunt apriorice 786. Încercările de logică non-aristotelică pleacă, în opinia lui Bachelard, de la faptul că această fizică a obiectului oarecare, care stă la baza logicii aristotelice și logicii transcendentale kantiene, "este fizica unui obiect care a păstrat o specificitate (...) implicată atât în intuiție cât și în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Gonseth, "fizica obiectului oarecare", adică are o ancorare în realitate, ceea ce înseamnă că legile ei nu sunt apriorice 786. Încercările de logică non-aristotelică pleacă, în opinia lui Bachelard, de la faptul că această fizică a obiectului oarecare, care stă la baza logicii aristotelice și logicii transcendentale kantiene, "este fizica unui obiect care a păstrat o specificitate (...) implicată atât în intuiție cât și în cunoașterea discursivă, atât în forma sensibilității externe cât și în forma sensibilității interne". Este vorba de "specificitatea localizării geometrice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
oarecare", adică are o ancorare în realitate, ceea ce înseamnă că legile ei nu sunt apriorice 786. Încercările de logică non-aristotelică pleacă, în opinia lui Bachelard, de la faptul că această fizică a obiectului oarecare, care stă la baza logicii aristotelice și logicii transcendentale kantiene, "este fizica unui obiect care a păstrat o specificitate (...) implicată atât în intuiție cât și în cunoașterea discursivă, atât în forma sensibilității externe cât și în forma sensibilității interne". Este vorba de "specificitatea localizării geometrice euclidiene", respectiv "specificitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
principiile localizării euclidiene (...) sau un obiect care se abate de la principiile permanenței substanțiale", în condițiile în care conceptele inițiale ale științelor clasice au fost grav tulburate, iar microobiectul nu mai urmează legile clasice ale obiectului, înseamnă că "obiectul oarecare" al logicii clasice se referă la o clasă restrânsă, că regulile stabilite de Kant în logica transcendentală sunt doar suficiente, nu și necesare 788. Obiectul stabilizat, permanent, era domeniul logicii aristotelice. Noul spirit științific se confruntă, arată Bachelard, cu obiecte dinamice, "care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
condițiile în care conceptele inițiale ale științelor clasice au fost grav tulburate, iar microobiectul nu mai urmează legile clasice ale obiectului, înseamnă că "obiectul oarecare" al logicii clasice se referă la o clasă restrânsă, că regulile stabilite de Kant în logica transcendentală sunt doar suficiente, nu și necesare 788. Obiectul stabilizat, permanent, era domeniul logicii aristotelice. Noul spirit științific se confruntă, arată Bachelard, cu obiecte dinamice, "care n-ar avea, în repaus, nici o proprietate și în consecință nici o definiție conceptuală", obiecte
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu mai urmează legile clasice ale obiectului, înseamnă că "obiectul oarecare" al logicii clasice se referă la o clasă restrânsă, că regulile stabilite de Kant în logica transcendentală sunt doar suficiente, nu și necesare 788. Obiectul stabilizat, permanent, era domeniul logicii aristotelice. Noul spirit științific se confruntă, arată Bachelard, cu obiecte dinamice, "care n-ar avea, în repaus, nici o proprietate și în consecință nici o definiție conceptuală", obiecte care solicită o modificare a jocului valorilor logice și o multiplicare a logicilor 789
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
domeniul logicii aristotelice. Noul spirit științific se confruntă, arată Bachelard, cu obiecte dinamice, "care n-ar avea, în repaus, nici o proprietate și în consecință nici o definiție conceptuală", obiecte care solicită o modificare a jocului valorilor logice și o multiplicare a logicilor 789. Trei încercări de logică non-aristotelică din acea vreme aduce în discuție Gaston Bachelard: cea a lui Oliver L. Reiser, cea a autoarei franceze Paulette Février și cea a americanului Alfred Korzybski. După Bachelard, Oliver L. Reiser, într-un articol
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
științific se confruntă, arată Bachelard, cu obiecte dinamice, "care n-ar avea, în repaus, nici o proprietate și în consecință nici o definiție conceptuală", obiecte care solicită o modificare a jocului valorilor logice și o multiplicare a logicilor 789. Trei încercări de logică non-aristotelică din acea vreme aduce în discuție Gaston Bachelard: cea a lui Oliver L. Reiser, cea a autoarei franceze Paulette Février și cea a americanului Alfred Korzybski. După Bachelard, Oliver L. Reiser, într-un articol din 1937 intitulat "Non-Aristotelian Logic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Korzybski. După Bachelard, Oliver L. Reiser, într-un articol din 1937 intitulat "Non-Aristotelian Logic and the Crisis in Science", încearcă să demonstreze că postulatele și principalele caracteristici ale fizicii newtoniene sunt o consecință necesară a postulatelor și principalelor trăsături ale logicii aristotelice și că adoptarea unei fizici non-newtoniene reclamă adoptarea unei logici non-aristotelice790. Punctul de plecare al acestei demonstrații îl constituie, se pare, o serie de antinomii din știința nouă791, care ar dovedi că principiul de identitate, care este fundamentul logicii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
intitulat "Non-Aristotelian Logic and the Crisis in Science", încearcă să demonstreze că postulatele și principalele caracteristici ale fizicii newtoniene sunt o consecință necesară a postulatelor și principalelor trăsături ale logicii aristotelice și că adoptarea unei fizici non-newtoniene reclamă adoptarea unei logici non-aristotelice790. Punctul de plecare al acestei demonstrații îl constituie, se pare, o serie de antinomii din știința nouă791, care ar dovedi că principiul de identitate, care este fundamentul logicii aristotelice, devine desuet în fața anumitor obiecte științifice cu proprietăți ce se
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii aristotelice și că adoptarea unei fizici non-newtoniene reclamă adoptarea unei logici non-aristotelice790. Punctul de plecare al acestei demonstrații îl constituie, se pare, o serie de antinomii din știința nouă791, care ar dovedi că principiul de identitate, care este fundamentul logicii aristotelice, devine desuet în fața anumitor obiecte științifice cu proprietăți ce se verifică prin tipuri net opuse de experiențe, solicitând o logică non-aristotelică. Această logică nu este incompatibilă cu logica aristotelică, doar că este mai generală decât aceasta. Paulette Février a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]