15,302 matches
-
poezia mea la Muzeul Literaturii cu Ioana Ieronim și Saviana Stănescu. Ar fi multe de spus despre literatura română. N-am prea citit proză: nu mă entuziasmează deloc post-modernismele stilate. Oricum, nu clișeele. Dar ce poezie aveți! Atâția poeți contemporani minunați. Mă gândesc la poete ca Ana Blandiana (mărturisesc că la ea prefer textul scris, fiindcă pot să recit eu cum vreau), Liliana Ursu, Denisa Comănescu (care nu pare să scrie prea mult în acest moment, și care e, aș zice
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
diversitate lingvistică și culturală. Avem unele prezențe simbolice, mulți dintre ei poeți din Africa și Caraibe, dar nici pe departe la fel ca în proză, care se schimbă rapid la impactul cu India, Africa, China, Europa. Prin urmare, sunt poeți minunați în Anglia de azi, dar sunt și multe șanse ratate. Poeți a căror operă o prețuiesc: John Burnside (liric, ritmat, studiat); Alice Oswald (moștenitoarea lui Hughes); Menna Elfyn și Gwyneth Lewis din Țara Galilor; Michael Donaghy (e drept, american); W.N.
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lumea, să-și închipuie că menirea poeziei lui e vindecarea universală. Nu numai că sunt sceptic în ce privește propria mea motivație altruistă, dar, ca orice alt poet, sunt teribil de superstițios în această privință. L-am avut profesor la Leeds pe minunatul poet Martin Bell. Mi-a spus cândva că știe să facă farmece și se închina lunii de trei ori în fiece noapte. Nu mi se pare deloc nefiresc. Mă tem că până și faptul că-ți răspund la astfel de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
al ordinii din univers. Cărțile și le-a scris în limba germană, în care a ținut și cursuri la universitatea din Basel, refuzând obișnuința expunerilor și redactării în limba latină a manuscriselor. în 1531, Opus paramirum ( Opera uimitoare sau prea minunată) adună sub acest titlu latin o parte din scrierile sale. Altele vor apare mai târziu, postum tot sub titlu latinesc Opus paragranum ( Opera esențială îngrijită de un german). Utilizarea curentă a limbii germane era tot un mod de manifestare a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
reducționiste, nihiliste, din necunoaștere. Considerăm absolut necesar să-i acordăm un paragraf, nu cu titlu de paranteză, întrucât acesta este secolul în care, prin realizările sale științifice, medicale, face ca alchimia să iasă din scenă lăsând în urmă visul ei minunat și viabil, care coincide scopului finalităților medicinei: întinerirea și prelungirea vieții. Alchimia este chimia tuturor timpurilor, lipsite de laboratoare și metode științifice, domeniu care a preocupat figuri ilustre din trecutul medicinei. Particula Al (alchimia) provine din limba arabă, arabii fiind
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
alchimia în agricultură. Contemporanul său Bernard Palissy a folosit alchimia în ceramica de mare preț și-n cultura plantelor, iar în sec. al XVII-lea John Rudolf Glauber (1604 - 1668), medic, farmacist, chimist, realizează pentru prima dată glucoza și „sarea minunată“ (miraculoasă), adică sulfatul de sodiu, cunoscută sub numele de sarea Glauber, stabilind proprietățile terapeutice ale sulfatului de sodiu. El mai realizează și unele sorturi de sticlă și coloranți. Între 1654 și 1667, scrie în 7 volume Pharmacopeea Spongirica. În acest
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și unele sorturi de sticlă și coloranți. Între 1654 și 1667, scrie în 7 volume Pharmacopeea Spongirica. În acest secol, alchimia se retrage din istorie. Idealul ei de prelungire și întinerire a vieții a rămas în lume ca un obiectiv minunat, dorit și, procentual realizabil, căci, dacă în sec. XVII, vârsta medie era de 33 de ani, astăzi este în jur de 66 de ani. La acest miracol, medicina își are partea ei de neodihnă, sacrificiu, satisfacție și glorie care-i
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
i-a adus celebritate aproape instantanee autorului ei. Pe bună dreptate: nu se întamplă prea des ca într-o singură carte să fie anunțate patru descoperiri astronomice epocale. Câteva apar chiar din pagina de titlu: Mesagerul astral: Dezvăluind marile și minunatele lucruri care se arată privirii oricui, dar în special filosofilor și astronomilor, lucruri minunate observate de Galileo Galilei, patrician florentin și matematician oficial al Universității din Padova, cu ajutorul unei lentile spion construită de curând de acesta, [descoperiri] pe fața lunii
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
prea des ca într-o singură carte să fie anunțate patru descoperiri astronomice epocale. Câteva apar chiar din pagina de titlu: Mesagerul astral: Dezvăluind marile și minunatele lucruri care se arată privirii oricui, dar în special filosofilor și astronomilor, lucruri minunate observate de Galileo Galilei, patrician florentin și matematician oficial al Universității din Padova, cu ajutorul unei lentile spion construită de curând de acesta, [descoperiri] pe fața lunii, nenumărate stele fixe în Calea Lactee, stele nebuloase, dar în special patru noi planete care
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
unei lentile spion construită de curând de acesta, [descoperiri] pe fața lunii, nenumărate stele fixe în Calea Lactee, stele nebuloase, dar în special patru noi planete care se rotesc împrejurul stelei lui Jupiter, la intervale inegale și cu perioade de o minunată rapiditate, și care, neștiute de nimeni până astăzi, au fost descoperite de curând de autor și denumite stele mediceene. În 1609, Galileo Galilei aude de noul instrument astronomic construit de un olandez pentru a spiona, pe mare, mișcarea corăbiilor inamice
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
astral se deschide cu afirmația: În acest mic tratat voi prezenta câteva lucruri de mare interes pentru toti cei ce studiază fenomenele naturii.... De mare interes, spun, prin meritul lor intrinsec, prin absoluta noutate, și, în cele din urmă, datorită minunatului instrument cu ajutorul căruia le-am descoperit. Așa cum am mai spus, Galilei nu este inventatorul telescopului, deși se lăuda cu aceasta pe coperta cărții. Este însă primul savant care îndreaptă o lunetă spre cer. Iar descoperirile anunțate de Mesagerul astral aruncă
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
egală, adică oricare ar fi cantitatea de electricitate care se îndreaptă în sus, o cantitate egală se dagajă din fundul buteliei ... În acest mod admirabil cele două stări ale electricității, plus și minus, se combină și se echilibrează în această minunată butelie!. De asemenea, a inventat planșeta lui Franklin (primul condensator alcătuit din sticlă între plăci de plumb). Franklin și-a dobândit renumele de mare savant dovedind că fulgerul este de natură electrică. Într-o scrisoare, datată înainte de 1750, către P.
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
într-o lume mizeră, agresivă. Deși era o prostituată cu condicuță, prostituția nu o atinsese decât mecanic, nicio picătură de desfrâu nu-i pătrunsese în suflet. Sonia părea o fetiță, era blondă, mică și slabă, destul de frumușică, cu ochi albaștri minunați, cu obrăjor palid, cu glăscior blajin. Această ființă firavă, fragilă și vulnerabilă exprima bunătate și candoare, avea capacitatea de a se dărui altora, fără să pretindă nimic. Și-a vândut trupul nu din viciu, ci din nevoia de a-și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu Seneca, măcar pentru a pune pe picioare al lui Pasifae un alt Minotaur, unul va da porțiunea gravă, iar celălalt o alta ce amuză, căci nimic nu încântă mai mult ca varietatea: Ce alt exemplu mai potrivit ne dă minunata Natură Ce-și trage frumusețea din astă împestrițătură!7" 1.3. Adaptarea piesei la gustul publicului Revendicând, cu două secole înainte de Hugo, libertatea scriitorului față de modele, Lope de Vega vrea să elibereze teatrul de canoanele antice și să-l adapteze
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care să te facă să plângi! iată ceva foarte bizar. Poetul Asta se numește tragedie, se recită sub formă de dialoguri, unde sunt eroi atât de duioși, care au rând pe rând sentimente de virtute și de pasiune atât de minunate; nobili vinovați care au o mândrie atât de uimitoare, ale căror crime au ceva atât de măreț, iar reproșurile pe care și le fac pentru ele sunt atât de pline de mărinimie; în sfârșit, oameni care au niște slăbiciuni atât
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
s-a dovedit "foarte incapabil să observe viața". Dimensiunea neoromantică a operei lui Dumas nu putea decât să-i displacă. "Dumas, scrie el în Convorbirile dramatice, nu are vederea largă a analistului care acceptă admirabilul mecanism uman în elanurile sale minunate și vicierile sale profunde. Mereu se revoltă înțelegerea sa îngustă; mereu simțul său burghez vrea să modifice mecanismele mașinăriei, să facă perfectă creatura." În fața unui asemenea bilanț, Zola constată cu amărăciune că teatrul, care a fost totdeauna bastionul convenienței, este
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Muzica, din punct de vedere scenic și dramatic, acordă durata ea este oarecum Timpul din drama pe muzică. Durata conține implicit Spațiul. Muzica ar fi în acest fel principiul regulator de care are nevoie regia." Muzica, pentru el, este un minunat instrument care permite structurarea, prin ritm, a spațiului scenic. Răscolit, foarte de tânăr, de opera lui Wagner pe care o va asculta la Bayreuth, el aspiră la reformarea scenei. Decorurile realiste în mijlocul cărora opera wagneriană este atunci interpretată îi apar
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
potențialitățile infinite ale luminii în regia scenică, Appia suprimă elementele decorative ce nu pot, în inerția lor, decât să încarce, în timp ce mobilitatea surselor luminoase permite efecte mereu reînnoite. Pe când elementele de decor informează sau descriu, lumina este dotată cu o minunată putere de sugestie și-i permite imaginației să se înflăcăreze. Ea este "muzica spațiului". "Pe cât este decorul (pictură și plantare) un lucru de mărginit, restrâns la niște convenții riguroase, pe atât este iluminatul de independent, maniabil în mod liber; se
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
o traducere a numelui cursului principal. Iar de-a lungul Frumoasei (lat. formosa) în coborârea sa către albia Mureșului, venind din muntele ce adăpostește cetatea dacică de la Căpîlna, avem de-a face cu trei hidronime: la adăpostul muntelui este Frumoasa, minunata Frumoasă a lui Sadoveanu, care apoi trece în Bistra, pentru a se vărsa în Mureș sub numele de Sebeș. Deci de la latin la slav, și apoi la ungar, regăsind prin traducere același sens în Bistra și Sebeș, ca și între
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
piatră și sare peste stâncile ce formează gardurile de apă din cursul său. Așa povestesc bătrânii și întăresc unii pescari și vânători ce ar fi ajuns pe acele locuri. Din sensul Apei care Curge se aduc tot felul de lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
apa le poate produce altor substanțe și care vor să investigheze, să aprofundeze și să aplice practic cunoștințele dobândite. H2O - un atom de oxigen și doi atomi de hidrogen, formula chimică a apei, atât de simplă și totuși atât de minunată. Deși este un compus chimic atât de simplu, acolo unde nu există apă, nu este posibilă viața, aproape imposibilă dezvoltarea civilizației. Credința că apa este un fel de prim principiu al materiei își are rădăcinile în vechile mituri cosmogonice egiptene
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
documente ale timpului care servesc la ilustrarea acestei situații. Chiar la finalul perioadei În cauză apare un text narativ ciudat: papirusul numit Westcar 1. Este un text narativ lung În care, Într-un cadru general de poveste, sunt proslăvite faptele minunate ale vechilor magi de la curtea suveranilor din epoca piramidelor. În general, se consideră că textul aparține Regatului de Mijloc; dar faptul că apare Într-un singur manuscris din epoca hicsoșilor demonstrează cel puțin că acesta era considerat Încă actual. Între
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Pandarosxe "Pandaros": Afrodita le hrănea cu brânză, miere și vin, urcând apoi În Olimpxe "Olimp" ca să Îi ceară lui Zeusxe "Zeus" „nunți Înfloritoare” pentru ele; Hera le dădea frumusețea și prudența; Artemis statura, iar Atena le Învăța să realizeze „lucruri minunate”. Transferate În cetate, aceste zeițe Își Împart În spațiul public controlul asupra lumii feminine, dar se și intersectează. Astfel, la Sparta, o Afrodita-Hera primea ofrande din partea mamelor Înainte de nunta fiicelor, iar la Atena Afrodita ocrotea nunta fecioarelor. Tot la Atena
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a lui Onatas a nimicit orice Încercare de constituire a unui stat bazat pe canonul pitagoreic. În concluzie, cu excepția pitagoreicilor, cultura greacă oficială dă dovadă de un anumit scepticism În privința acestor doctrine care pretind să Îi ofere omului un destin minunat „dincolo”. Cei care le răspândeau erau adesea niște figuri de „purificatori” itineranți care nu erau ușor de identificat. Ei Îi amenințau cu pestilența Hadesului pe cei care nu se supuneau ritualurilor lor de purificare, luate de altfel În râs de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de „eu interior”, de care sufletul devine conștient. Da¶n³ este totalul gândurilor, cuvintelor și faptelor unui individ (cf. Lankarany, 1985, p. 43, pentru fragmentele gathice care se referă la aceasta), un fel de karma care ia chipul unei copile minunate sau al unei vrăjitoare cumplite, În funcție de faptele bune sau rele pe care persoana respectivă le-a săvârșit de-a lungul vieții. Semnificația „religiei” (cf. Humbach, 1991, I, pp. 68 sqq.), care, tradițional, se exprimă cu un cuvânt echivalent, este probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]