16,567 matches
-
psihice, religioase etc. la un moment dat. Ținând cont de locul pe care-l ocupă experiența în cadrul cercetării antropologice, dar conștientă și de limitele unei astfel de abordări a fenomenului divinatoriu, Jeanne Favret-Saada propune o soluție oarecum nouă, inedită în peisajul cercetării antropologice. Ea nu este alta decât aceea de a încerca să devii tu însuți clientul prezicătorului. Autoarea crede, așadar, că doar asumarea unei subiectivități depline a demersului poate oferi rezultate satisfăcătoare. Conform mărturiilor antropologului francez, de fiecare dată când
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
celor două tipuri textuale sunt: Descrierea artistică reprezintă un caz particular al descrierii subiective, chiar dacă, uneori, simulează o perspectivă obiectivă, realistă. Acest mod de expunere ia, frecvent, forma descrierii de tip portret și a descrierii de tip tablou (a unui peisaj, a unui interior, a unui fenomen etc.). Cele patru tipuri de texte - informativ, argumentativ, narativ, descriptiv - pot apărea combinate. De exemplu, textul argumentativ poate avea o secvență în care un argument logic/un contraargument este dezvoltat ca discurs informativ (apelând
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
mai complex: având caracter integrator, inserează și secvențe descriptive (pauze descriptive), dialogate sau monologate (nararea prin reprezentare). Descrierea (lat. descriptio - zugrăvire) este modul de expunere prin care se înfățișează - obiectiv sau sugestiv, plastic - elemente constitutive și/sau particularități ale unui peisaj ori interior, ale unui obiect sau fenomen, ale unei ființe etc. Inclusă frecvent în textul narativ, secvența descriptivă are rol de pauză, fiindcă întrerupe șirul întâmplărilor și suspendă timpul diegetic. Secvența descriptivă este caracterizată prin organizare spațială, de obicei, sincronică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de Gr. Alexandrescu, C. Negruzzi, M. Kogălniceanu, A. Russo etc. - Romantismul eminescian reprezintă etapa de plenitudine a curentului pe care „Eminescu îl va face să transmită fiorul realităților impalpabile și al lumilor înecate dinlăuntrul nostru, muzica legănătoare sau tumultuoasă a peisajului, mitul originilor și rosto golirea civilizațiilor, spectacolul orologeriei cosmice și al dezagregării universale, convocând astfel Subconștientul, Natura, Istoria, Transcendentul, Absurdul, personajele marii literaturi din toate timpurile“ (P. Cornea). - Romantismul posteminescian coexistă cu realismul, sămănătorismul, simbolismul (sfârșitul sec. al XIXlea și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
se dedică“): Vrui, cititorule, săți fac un dar, / O carte pentru buzunar - T. Arghezi; Despre mine, dar mai ales despre tine, june deoriundeșioricum, despre tine care ești la început și despre tine care te pregătești să părăsești jungla bogată, primejdioasă, peisajul selvatic, gonind ca un prost în savana pustie... - Simona Popescu. - o instanță generică, indeterminată, cu rol de figură retorică (lirismul gnomic/al măștilor: Ce e rău și ce e bine / Tu tentreabă și socoate... - M. Eminescu). În lirica modernă, se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
un fapt incredibil în gândirea occidentală victoria corpului în lupta cu rațiunea: "Când cele două intră în conflict, corpul este întotdeauna cel care pierde". (Ritzer, 2010, p. 147) 2.3. Școala sub asediul postmodernității Efectul a fost retragerea idealului din peisajul științelor educației, dar și din preocupările legate de școală și de educație. Centrarea preocupărilor educaționale pe copil, dincolo de consecințe pozitive indiscutabile, a suscitat controverse și a determinat multiplicarea punctelor de vedere, unele chiar "extremiste"; să amintim în acest sens argumentele
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
distinctive care să-l ancoreze într-un spațiu geografic anumit și într-un moment temporal specific. Fără să se revendice de la o epocă anume sau de la un spațiu geografic dat, non-locul este funcțional peste tot, deși este străin în orice peisaj. Școala ca non-loc nu se revendică nici de la tradițiile educaționale dintr-o țară anume: ceea ce contează și se urmărește întotdeauna este funcționalitatea. Un non-loc este populat cu non-persoane, o noțiune mai degrabă contra-intuitivă, motiv pentru care George Ritzer a simțit
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cu terminologia lui G. Ritzer, școala poate fi "un loc minunat", adică un spațiu unde fluxurile se opresc pentru o vreme; ca "loc minunat", școala reprezintă tradiția comnității, pe de o parte, iar pe de altă parte, se înscrie în peisaj, participă la specificul geografic al acelui loc, ceea ce înseamnă că, istoric și arhitectural este un punct de reper (are caracteristica unicității). Într-un anume loc, este foarte probabil să întâlnim "relații interumane profunde și semnificative", ca rezultat al întâlnirii reale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
numără printre scriitorii al căror debut editorial a însemnat o afirmare impetuoasă, răsplătit și cu un premiu academic. Impresiile de călătorie din Les Huit paradis vor cuceri publicul prin farmec exotic, cu adieri din O mie și una de nopți. Peisaje de vis și miresme legendare, palate fastuoase și maghernițe umile, cadâne, cerșetori, înțelepți alcătuiesc, aici, o ambianță specific orientală, transpusă adecvat într-un amplu registru cromatic și muzical. Pe alocuri, accentele poematice amintesc de Saadi sau de Omar Khayyam. Cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
an: nu se va limita la o dezbatere franco-franceză. Urmărește o viziune mai largă a problemei, o viziune în care celălalt ne ajută să ne cunoaștem. "Descoperirea" violenței din școli În Franța, violența în școală s-a înscris durabil în peisajul politic și mediatic la o dată precisă: luni, 12 noiembrie 1990. O asemenea precizie poate părea uimitoare, dar ea este indubitabilă. În ziua aceea, la Paris, o manifestație a liceenilor adună aproximativ treizeci și cinci de mii de persoane. Manifestația este marcată de
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și acvatice este completat de elementele viscerale ale corporalității (reprezentări/ construcții optice de organe, vase de sânge și oaseă scopul de a accentua relația dintre lumea pământului și interioritatea trupului. Astfel, cele trei paradigme ale vizibilului artistic din instalație sunt peisajul vegetal, pământul subteran și trupul visceral. În cadrul acestui registru vizual intervine structura temporalului, a condiției efemerității: spațiul virtual se schimbă în mod continuu, în funcție de dimensiunile derulării zi-noapte și ale trecerii anotimpurilor. De pildă, râul se metamorfozează în flux subteran sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a lua o poziție activistă, de a opune rezistență ideologiei entuziaste a vizionarilor tehnologiei. Chiar dacă, în apărarea umanismului ontologic și etic, discursul lui Virilio capătă accente persuasive lipsite de moderație și de aplicabilitate analitică, demersul său de analiză critică a „peisajului” tehnologic actual ridică probleme importante și chestionează optimismul nefundamentat practic al unor cercetători. Spre deosebire de aceștia din urmă, în special de susținătorii transumanismului, care ajung la fetișizarea tehnologiei digitale, preamărind posibilitățile pozitive de progres existențial prin medierea cibernetică destinată argumentării umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pe definirea și pe legitimarea celui de-al doilea termen, „mașina viziunii”, a imaginilor de sinteză și a telesupravegherii ubicue care duc la dispariția subiectivității într-un efect tehnic ambiant. Pe de altă parte, Deleuze și Guattari aplică principiile schizoanalizei „peisajului” tehnologic, schizofrenismul operând la nivelul „mașinilor dezirante” sub forma unui potențial eliberator al subiectivității dispersate printre tehnologii - „corpuri fără organe”. Genul proxim există în apropierea celor două teoretizări, așa cum există și diferențele specifice. Astfel, Deleuze și Guattari (1972Ă pornesc de la
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
binevenită distincție a etalării colecțiilor în funcție de genurile și ramurile artelor. Astfel, sînt prezentate publicului primele colecții muzeale de artă decorativă, cum ar fi cele de la Victoria and Albert Museum, în 1909, galerii dedicate picturii, graficii, artei monumentale, sau pe genuri: peisaj, portret individual și colectiv, natura statică. Ca expresie a puterii economice și militare, muzeele acelei perioade exprimă în fapt un sistem de expunere subordonat acestor practici. Firesc, acest angajament a determinat apariția și dezvoltarea primelor muzee militare. Această sumară expunere
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
programe permanente de formare în muzee, prin realizarea unui parteneriat între instituțiile de învățămînt și instituțiile muzeale. Aceasta implică restructurarea Programelor școlare și orientarea disciplinei spre probleme specifice de comunicare în medii diferite de învățare. Abilitățile intelectuale dezvoltate în acest "peisaj cultural" diferă de la caz la caz, în funcție de specificul patrimoniului existent, dar indiferent de tipologia muzeelor acestea sînt spații al inspirației, acumulărilor și aplicării cunoștințelor. Învățarea într-un muzeu este un proces consolidant, continuu, de restructurare a unor structuri formativ informative
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
1993, în Publics et Musées nr. 5, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1994 LACHAUD, JEAN MARC , Art, culture et politique, PUF, Paris, 1999 LAMM, ROBERT P., SCHAEFER, RICHARD T., Sociology, Fifth edition, McGraw-Hill, INC., New York, 1995 LHOTE, A., Tratate despre peisaj și figură, Ed. Meridiane, București, 1982 LUTZELER, H., Drumuri spre artă, Ed. Meridiane, București, 1982 MANON, NIQUETTE, "Pour une analyse de la réception et du partage social des connaissances", în Publics et Musée nr. 5, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1994
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
lui Nicolae Labiș de partidul clasei muncitoare, adăuga Vladimir Streinu, avea semnificația unei opțiuni sufletești: „...poet politic în sensul acut al cuvântului. El a înțeles revoluția în înțelesurile ei intime și a cântat-o dinlăuntrul devenirii sale istorice, aducând în peisajul generației sale poetice un efort de gândire, de cunoaștere, un spor de entuziasm”. Analizând poezia lui Nicolae Labiș, G. Călinescu observa senzația deosebită de „materie, cuvintele sunt carnale ca fructele, poetul pare în permanență vrăjit de univers. [...] Avem de-a
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
Stănișoarei schema e previzibilă: poetul contemplează natura și e copleșit de amintiri din timpul războiului. În alte poezii cadrul natural e deja contaminat de o tristețe apăsătoare: „Copil fiind, veneam ades aici, Mărturisesc, cu spaimă și oroare, Mă atrăgea bolnavul peisaj Cu flori atât de trist strălucitoare.” Dintre marii poeți ai lumii, Labiș închina versuri numai lui Rimbaud și Villon. Ambele poeme sunt scrise într-o tonalitate exuberantă, el exaltă risipirea, libera vitalitate descoperindu-le un substrat tragic. Labiș se identifică
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
versuri liniștea apare ca un moment privilegiat între trecute și viitoare neliniști. „A doua zi mă liniștisem parcă, Dar mai simțeam în mine cum se strâng Pletoase neguri, cum încet mă-ncarcă.” Ultimele versuri ale lui Labiș descriu un posomorât peisaj lăuntric, dominat de remușcări și de regretul unei imposibile recuperări. Capodopera acestei epoci este Albatrosul ucis. Este testamentul spiritual de o magnifică demnitate al celui care-și anticipează sfârșitul și îi deslușește, în viață fiind, mesajul, urmările. Ele trăiesc sub
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
frumos Veșnic îl cheamă de-atunci și îl tulbură Dorul de ceea ce-i nou și desăvârșit.” (Cântec de început) Perenitatea luminozității muntoase, în comparație cu universul perisabil al fenomenelor și generațiilor, aduce cu sine ideea de veșnicie, de nemurire, sub influența acestui peisaj simțurile căpătând o robustețe deosebită: „Eu m-am desprins din munții vineți/ Cascade vuitoare port în mine” exclamă poetul în Rapsodia pădurii. Lumea adâncurilor este tărâmul unde se adună neliniștile ca-ntr-un sabat. Revenirea la suparafață reprezintă ieșirea la
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
și stilistice frecvente, îl apropie de marii predecesori. Format la școala clasicilor poeziei române și universale, Nicolae Labiș este, poate, întâiul poet al anilor '50 care redescoperă sursele lirismului autentic, revigorând expresia poetică și inducând prospețime și candoare într-un peisaj literar de o ariditate flagrantă. Nicolae Labiș a rămas, mult timp, în istoria poeziei românești contemporane, ca o figură cu amprentă mitică, amprentă dată și de destinul necruțător care a vrut ca poetul să dispară la numai douăzeci și unu de ani
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
specialitate, având în componență între 2 și 4 linii. Colectivul Clinicii la raportul de gardă (iulie 2013). Până în anii ’90 din diferite motive, așa cum s-a subliniat mai sus, activitatea secției de chirurgie, deși meritorie a fost puțin cunoscuta în peisajul academic. Conul de umbra era nedrept iar percepția falsă și este suficient sa ne amintim că, o perioadă bună de timp la conducerea secției s-a aflat un nume de amploare al chirurgiei românești, Prof. Dr. Dumitru Burlui. În anii
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgie toracică și conduce compartimentul respectiv din cadrul clinicii. Recent, Clinica de chirurgie Elias a fost inclusă în programul de recoltare de organe în vederea operațiilor de transplant. O preocupare constantă a conducerii clinicii, cu sprijinul majorității colaboratorilor a fost integrarea în peisajul academic prin publicații, comunicări, cursuri, work-shopuri. Spitalul Elias a devenit astfel mai cunoscut comunității chirurgicale din țara noastră, recuperând din handicapul moștenit în mod nemeritat. Colectivul clinicii a participat în ultimii 15 ani la toate manifestările științifice cu caracter național
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Recuperare Neuro-Musculară (RNM) - provenită nemijlocit prin evoluția și progresul, în timp, ale Secției (la origine) de Recuperare Neurologică - are o activitate de aproape patru decenii de la întemeiere, fiind astfel, chiar la nivel internațional, una dintre unitățile apărute timpuriu în peisajul NeuroReabilitării. Inițial unitate neuniversitară, această secție a fost amplasată încă de la început - la fel fiind și în prezent - la etajul al 10-lea al respectivei clădiri (fosta „nouă” Clinică de Neurochirurgie). Ca spațiu, secția dispunea, pe etaj, de: saloane și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
elementară (Greimas); o unitate de semnificații minimale. Înțelesul cuvîntului mînz, bunăoară, este produsul unor seme ca "ecvestru", "tînăr", "mascul" etc. 2. O unitate a CODULUI SEMIC (Barthes); un SEMNIFICAT conotativ; un element care conotează o anumită trăsătură de caracter (sau peisaj). Fie un personaj de parte bărbătească cu gene alungite și voce moale și care mușcă și zgîrie cînd se bate; se poate spune că lungimea genelor, moliciunea vocii și zgîriatul sau mușcatul funcționează ca seme ale feminității. ¶Barthes 1974 [1987
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]