15,319 matches
-
susținător al valorilor morale existente în mediul rural, această abordare fiind un refuz al tendințelor înnoitoare manifestate în proza secolului al XX-lea. Satul Ciutura (ca și satele Horodiștea și Ocolina din alte scrieri ale sale) apare ca un spațiu sacru, un organism viu care înfruntă vicisitudinile istoriei. Invazia civilizației alterează frumusețea și moralitatea universului rural, iar țăranul lui Druță simte, la fel ca țăranul lui Sadoveanu, o tulburare sufletească și se retrage în sine. Academicianul Haralambie Corbu considera că, în
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
care i-a cerut tatălui său să-l lase să guverneze peste Coreea. Hwanin a acceptat iar Hwanung a fost trimis pe Pământ având trei sigilii cerești și fiind însoțit de trei mii de adepți. Prințul a sosit sub Pomul Sacru de santal de pe muntele sacru unde a fondat un oraș sfânt. În timpul domniei sale, un urs și un tigru care trăiau într-o peșteră din apropierea oamenilor s-au rugat cu sinceritate ca dorința lor să se îndeplinească. Ursul a îndurat cu
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
său să-l lase să guverneze peste Coreea. Hwanin a acceptat iar Hwanung a fost trimis pe Pământ având trei sigilii cerești și fiind însoțit de trei mii de adepți. Prințul a sosit sub Pomul Sacru de santal de pe muntele sacru unde a fondat un oraș sfânt. În timpul domniei sale, un urs și un tigru care trăiau într-o peșteră din apropierea oamenilor s-au rugat cu sinceritate ca dorința lor să se îndeplinească. Ursul a îndurat cu răbdare oboseala și foamea iar
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
el ocupând domeniul central dintre Cer și Pământ. Dangun, ,Regele de Santal” este zeul pământului Ca și Sansin, el e ,Mijlocul Pământului”, ajungând până la cer Când linia princiară cerească s-a încarnat, ,Muntele Cosmic” s-a format, santalul devenind ,pom sacru”, toate aspectele fundamentale ale experiențelor șamanice subliniate de Mircea Eliade. Conceptul este de asemenea explicat în termenii de "Hwanin zeitate-tată creator al universului, Hwanung "zeitate-învâțător sau ordine a naturii și "Dangun "zeu-rege, regele uman care conduce regatul în funcție de ordinea naturală
Haneullim () [Corola-website/Science/333067_a_334396]
-
ai vieții trăindu-i, apoi, în Palestina, aflată pe atunci sub stăpânire musulmană mamelucă. Ramban este considerat una din cele mai importante autorități în legislația și teologia iudaică, reflectată în Halahá, și unul din cei mai însemnați exegeți ai scrierilor sacre ale iudaismului. Moshe ben Nahman s-a născut și a petrecut cea mai mare parte a vieții la Girona, în Catalonia, care făcea parte din Regatul Aragon. El a fost nepotul de bunic al lui Itzhak ben Rueven din Barcelona
Moshe Ben Nahman () [Corola-website/Science/333157_a_334486]
-
dinastiei Tang. El a fost un important loc de pelerinaj al Tibetului medieval, dar a fost devastat în secolul al XIII-lea de invadatorii mongoli. În 1966, Gărzile Roși ale Chinei au profanat templul în timpul Revoluției Culturale. Mii de texte sacre și statui au fost distruse sau furate. Cu toate acestea, astăzi templul este ocrotit fiind unul dintre principalele atracți ale Patrimoniului Mondial din China. Pe lângă vechimea sa, templul are și o importanță religioasă. Este cel mai important loc de pelerinaj
Templul Jokhang () [Corola-website/Science/333245_a_334574]
-
de perfectă, beatifică spontaneitate, care nu e nici iresponsabilitatea existenței animalice, nici beatitudinea angelică.”" Criticul Sorin Alexandrescu a evidențiat trei planuri temporale în nuvela „Șarpele”: un plan profan (al excursioniștilor cu preocupări prozaice, ancorați în prezentul banal) și două planuri sacre (al Dorinei, care trăia un posibil „L’éternel retour” al evenimentelor, și al lui Andronic, ce pare atemporal și veșnic). Dorina trăiește un timp ciclic, părându-i-se că repetă întâmplări petrecute mai demult și identificându-se în secvența visului
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
-ntâmplă să cred că am mai trăit întocmai aceleași lucruri, mă cuprinde groaza”". Andronic pare să fie dimpotrivă o ființă atemporală, care trăiește într-un timp veșnic și cunoaște întâmplări petrecute în trecutul îndepărtat. Evoluția evenimentelor evidențiază coexistența simultană a sacrului și profanului și camuflarea „fantasticului” în „real”, aspecte tratate ulterior în scrierile de filozofie și de istorie a religiilor ale lui Mircea Eliade. Angelo Mitchievici considera că Andronic este un „maestru de inițiere”, care ajunge să cunoască secretele sacrului și
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
a sacrului și profanului și camuflarea „fantasticului” în „real”, aspecte tratate ulterior în scrierile de filozofie și de istorie a religiilor ale lui Mircea Eliade. Angelo Mitchievici considera că Andronic este un „maestru de inițiere”, care ajunge să cunoască secretele sacrului și să trăiască detașat de lumea profană. Personajul se manifestă într-o lume reală și profană, dar aparține unei lumi atemporale și sacre. Multe întâmplări pe care le povestește provin din vremuri demult trecute și uitate. Începutul nuvelei cu petrecerea
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Mircea Eliade. Angelo Mitchievici considera că Andronic este un „maestru de inițiere”, care ajunge să cunoască secretele sacrului și să trăiască detașat de lumea profană. Personajul se manifestă într-o lume reală și profană, dar aparține unei lumi atemporale și sacre. Multe întâmplări pe care le povestește provin din vremuri demult trecute și uitate. Începutul nuvelei cu petrecerea tipică unor familii burgheze indică un somn al conștiințelor, întrerupt din când în când de o vagă aspirație a Lizei sau a Dorinei
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
condiția naturală, deși continuă să trăiască în lumea considerată civilizată, acționând în concordanță cu omologia psiho-cosmică și transformând cotidianul în mister. Andronic are rolul de a activa conștiințele adormite ale vilegiaturiștilor, pentru a-i face părtașii unei hierofanii prin care sacrul se relevă lumii profane. Excursia la mănăstire este un drum de căutare a adevăratului sine într-un spațiu sacru propice ridicării spirituale. Andronic și Dorina trăiesc o trezire a conștiinței, în timp ce restul personajelor se complac într-un trai profan (muzică
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
în mister. Andronic are rolul de a activa conștiințele adormite ale vilegiaturiștilor, pentru a-i face părtașii unei hierofanii prin care sacrul se relevă lumii profane. Excursia la mănăstire este un drum de căutare a adevăratului sine într-un spațiu sacru propice ridicării spirituale. Andronic și Dorina trăiesc o trezire a conștiinței, în timp ce restul personajelor se complac într-un trai profan (muzică, dans, jocul de cărți, vin, ospăț), aducând festinul lumesc la mănăstire și eșuând într-un erotism vulgar. Dorina suferă
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
zi l-a cunoscut pe învățatul Swami Sivananda (1887-1963), cu care a purtat discuții filozofice care i-au deschis gustul pentru mistica indiană. Acolo a trăit într-un kutiar ca un eremit, a urmat un regim vegetarian, a studiat cărțile sacre și practicile yoga. El a simțit, ca și Mihai Eminescu, o fascinație față de India teozofică și tantrică. În martie 1931 s-a reîntors în Calcutta după experiența himalayană și s-a dedicat studiului pentru teza de doctorat, încercând să acumuleze
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
șederea autorului în India, deschizându-se către o lume magică îndepărtată de spiritualitatea europeană. Nuvelele „Secretul doctorului Honigberger” și „Nopți la Serampore” (publicate în anul 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger") au însă numai un decor exotic necesar unor mistere sacre pentru că problematica este una comună tuturor scrierilor fantastice ale lui Eliade. Filonul indic al celor două nuvele nu se referă însă la o entitate geografică, ci la o gândire mistică inspirată de credințele filozofico-religioase ale Indiei. Fantasticul oriental urmărește, potrivit lui
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Bose și Swami Shivananda - spiritualității indice. Nuvela „Nopți la Serampore” are ca temă călătoria în timp, punând în discuție posibilitatea existenței unor universuri paralele. Autorul prezintă o „irupție a fantasticului în cotidian”, el fiind convins de capacitatea unor specialiști ai sacrului de a depăși limitele condiției umane. Eseistul și istoricul religiilor Ioan Petru Culianu considera că întâmplările relatate în această nuvelă pot fi adevărate, putând fi realizate de cei care au reușit să pătrundă textele filozofice din Săṁkhyakărikă și Cabala. Aventura
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
ce ignoră existența miracolului. Astfel, el respinge îngrozit revelația după care tânjește pentru a păstra o viziune imperfectă asupra lumii. Întâmplarea stranie prin care trec cei trei orientaliști europeni din India este atribuită de autor pătrunderii lor într-un loc sacru în care profesorul Suren Bose efectua un ritual tantric secret. Interferența musafirilor nepoftiți în spațiul unde urmau să se dezlănțuie forțe oculte și posibilitatea de a deranja ritualul sacru ar fi impus în această optică necesitatea azvârlirii lor într-un
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
din India este atribuită de autor pătrunderii lor într-un loc sacru în care profesorul Suren Bose efectua un ritual tantric secret. Interferența musafirilor nepoftiți în spațiul unde urmau să se dezlănțuie forțe oculte și posibilitatea de a deranja ritualul sacru ar fi impus în această optică necesitatea azvârlirii lor într-un alt timp și într-un alt spațiu, prin folosirea puterilor oculte. Situația extraordinară la care devin martori este considerată de celelalte persoane ca un efect al beției sau a
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
aparență a unei realități posibile. Maestrul spiritual consideră că realitatea din univers este de fapt un joc de aparențe, o iluzie creată de orice persoană ce poate stăpâni anumite forțe considerate oculte. Astfel, magicianul Suren Bose ce realizează un ritual sacru reușește să tulbure percepția temporal-spațială a profanilor aflați în spațiul de acțiune al forțelor pe care le declanșează, făcându-i să asiste la o iluzie. Potrivit filologului și orientalistului Sergiu Al-George, numele soției stăpânului casei, Lila, este o trimitere în
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Proza fantastică a lui Eliade este o meditație asupra timpului și a încercării de evadare a omului din condiția umană, părăsind timpul „profan” pentru a se integra timpului sacru. Spre deosebire de doctorul Zerlendi din „Secretul doctorului Honigberger” care, datorită nivelului de cunoaștere și de inițiere la care a ajuns, a reușit să treacă „dincolo”, cei trei orientaliști din „Nopți la Serampore” refuză să accepte miracolul, preferând să uite evenimentele pe
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
acest labirint de piatră în 1879. Nimeni nu știe de ce munții au fost numiți în anii 1930 „Bungle Bungle”. Aborigenii îi numesc "Purnululu" (adică „gresie”). Aceștia trăiesc aici de peste 24.000 de ani, iar masivul este una dintre regiunile lor sacre. Astăzi, aborigenii participă la administrarea întregii regiuni, declarate în 1987 drept parc național, încercând să prevină eroziunea provocată de turiști. Câteva iazuri umbrite de steiuri supraviețuiesc pe tot parcursul anului, constituind adăpătoare naturale pentru cangurii pitici și pentru "quolls" (feline
Parcul Național Purnululu () [Corola-website/Science/332057_a_333386]
-
formă inedită, toată fațada fiind șerpuită. Palatul Ullman este construit în stilul Secessionului vienez, în 1913. Fațada este simetrică și frumos proporționată, ieșind în evidență liniile curbate formând bovindouri. În decorația exterioară a fațadei se pot observa elemente ale artei sacre iudaice: menora (sfeșnicul cu șapte brațe) străjuită de doi lei, precum și numeroase motive florale și geometrice. Palatul Fuchsl Palatul Adolf Moskovits se remarcă de asemenea prin Secessionul austriac. O clădire impozantă, puternic ritmată de prezența ferestrelor dreptunghiulare cu colțuri rotunjite
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
mezo-soprană, bariton și bass-bariton, incluzând și un cor de copii. S-a spus că ea ar fi depășit, prin scală, Simfonia a 9-a de Beethoven, prin cele 800 de pagini ale partiturii și selecția de texte făcută din cărțile sacre și de înțelepciune ale atâtor religii și credințe, traduse din câteva zeci de limbi în engleză. Concepută ca o simfonie a reconcilierii și compasiunii, uriașa partitură acumulează o mulțime de idei, în jurul părților narative, dezvăluind ritmica bătaie a vieții și
Philip Glass la 80 de ani și premiera mondială a Simfoniei a 11-a, la Carnegie Hall by DOINA URICARIU din New York () [Corola-website/Journalistic/105802_a_107094]
-
este arsă infinitezimal de lumină. Orice act de a vedea este totodată și orbire”. Lucrările lui Dragoș Bădiță creează o cosmologie proprie, atât spirituală cât și profană, o căutare care nu mai ține nici de domeniul științific, nici de cel sacru, ci de o alternativă a filosofiei naturale. O căutare artistică ce nu își propune supra-scrierea istoriei, ci redefinirea mirării ca acțiune principală a descoperirii. Spațiul în care are loc acest proces este inundat la început de imagini vii, referențiale, ca
Pe simeze by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105816_a_107108]
-
la rampă de Lucian Maxim, aruncă o punte expresivă peste timp și spații, amplificând beatitudinea și miracolul. În rostirea lui Ion Caramitru, simțim «visarea fermecată și sfâșietoare a lui Shakespeare». Prezența sa spiritualizează, încarcă montarea, în final, cu o emoție sacră. Un actor cu vocație shakespeariană... Un turneu de succes, reprezentativ pentru TNB și teatrul românesc. Reușita excepțională a Furtunii la Budapesta întărește prestigiul acestui spectacol, care se anunță longeviv. Vi-l recomandăm!", scria critical de teatru Ludmila Patlanjoglu. Crina Semciuc
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
Ion Druță, spectacol cu o încărcătură poetică profundă. Casa Mare atinge acel colțișor al sufletului unde omul își păstrează ce are mai curat și mai nobil. Piesa tratează valori des întâlnite în creația lui Druță: relația dintre uman și moral, sacru și profan, ecologia naturii și spiritului, impactul tehnologizării... Casa Mare reprezintă totodată un simbol al fericirii și al deznădejdii. Este și o frumoasă poveste de dragoste; un motiv în plus să nu ratați spectacolul! ”Casa Mare” după Eugen Druță Regia
Teatrul Național “Mihai Eminescu” din Chișinău, pe scena TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105850_a_107142]