19,447 matches
-
odată Guyau , strălucirea cerului albastru, vivacitatea însăși a culorii, marchează, în același timp cu o sărbătoare a ochilor, o bunăstare totală a organismului. Plantă care se vestejește în obscuritate și se îndreaptă către lumină, ca și cum ar vedea, desi n-are simțul vederii, încearcă ceva analog trecând de la umbră la soare. Poezia luminii provine din însăși necesitatea ei pentru viața și din arzătoarea stimulație pe care o exercita asupra întregului organism. Plăcerea pe care ne-o pricinuiește răsăritul soarelui este mai mult
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
de a organiza excursii de relaxare, de deconectare în mijlocul naturii oferă avantaje pentru menținerea și întărirea sănătății fizice, psihice și spirituale. Organizarea expozițiilor, târgurilor de artă în locuri naturale adecvate constituie puncte de atracție pentru elevi și contribuie la educarea simțului estetic și creativității artistice. 1.5.2 Viața social-comunitară Esteticul se extinde asupra ambientului comunitar. Frumusețea arhitectonica a habitatului comunitar, armonia determinată de formă, culoare și linie, de ansamblare sistematizata exprimă nivelul economic și cultural al comunității. Design-ul exterior
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
reproducere a ediției din 1945, p. 227). Relațiile de comunicare interumane în viața cotidiană au efecte benefice când converg spre binele social. Colaborarea, competiția corectă, toleranța, cinstea și demnitatea sunt calități etice cărora li se atribuie și însușiri estetice. Exersarea simțului estetic în viața cotidiană și implicarea în estetizarea vieții cotidiene, se realizează prin oferirea modelelor și prin crearea ambientului estetic. În școala se exersează bunul gust în vestimentație, în procurarea obiectelor personale. Se exersează politețea, manieră, elegantă comportării și relațiile
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
sursa a confortului fizic și sufletesc. Ea generează trăirea plăcerii. Năzuința spre fericire motivează practicarea placerilor controlate de rațiune. În viață se acționează pentru sporirea plăcerii și eliminarea durerii și suferinței. Stările de încântare, entuziasm și extaz sunt dovada spiritualizării simțurilor și intelectului. -funcția catharsis a artei: opera de artă poate declanșa emoții, trăiri zguduitoare, poate avea efect de catharsis individualizat, colectiv și în masă (efectele spectacolelor de muzică, teatru, filma, poate contribui la eliberarea stărilor de tensiune, a frustrărilor, la
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
receptării și trăirii artistice prin literatura. 1.5.4.2 Artele plastice Desenul, grafică, sculptură, pictură oferă imagini plastice biși tridimensionale cu ajutorul punctului, liniei, formei și culorii. Mijlocul de expresie al conținutului artistic este imaginea vizuală. Mesajul plastic se adresează simțurilor, afectivității, gândirii și imaginației. Imaginea plastică reprezintă fapte umane, evenimente, figuri umane, stări, atitudini, emoții și sentimente. Plasticienii, poeți ai liniilor, formelor și culorilor își imprimă gândurile și sufletul în compoziția creată. Mesajul este polisemantic. Un portret poate sugera un
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
analiza critică a experenței și să deschidă calea unor noi experiențe; cutezanța în adoptarea de noi scopuri neobișnuite, îndepărtate și asumarea riscurilor pentru îndeplinirea acestora; perseverența în realizarea produselor, proiectelor, precum și disponibilitatea de revizuire continuă a proiectelor pentru optimizarea lor; simțul valorii și atitudinea valorizatoare. Concretizând aceste caracteristici de personalitate pe copilul creativ din domeniul esteticului avem următoarele trăsături: sensibilitate spirituală - capacitatea de a deosebi însușirile esențiale de cele neesențiale ale unor forme; acuitate vizuală capacitatea de a percepe impresiile și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
realizate, cu atat elevii vor avea mai multă încredere în posibilitățile proprii, vor fi inventivi, vor ști să aprecieze frumosul și să-și cultive respectul pentru artă. 3.2 Prezentarea Proiectului „Suflet de artist” -Obiectivul proiectului: dezvoltarea creativității și al simțului estetic al elevilor prin curriculum diferențiat; -Grup țintă : elevi de clasa a III-a cu aptitudini artistice (literare, plastice, muzicale ); -Durată: un an școlar; -Scopul : exersarea creatoare a limbajului literar, plastic și muzical de către elevii capabili de perfomanțe prin utilizarea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
serbări cu design vestimentar propriu. 3.2.1 Programa Programa a fost concepută la nivelul mai multor arii curriculare, iar conținuturile și activitățile de învățare propuse conduc la unitatea dintre cunoștințe, competențe și atitudini artistice ale elevilor. Obiectiv interdisciplinar: dezvoltarea simțului estetic și stimularea capacității creative a elevilor. I. Obiective cadru 1. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului literar, muzical și plastic 2. Realizarea unor compoziții după anumite cerințe 3. Dezvoltarea capacității interpretative și creative 4. Dezvoltarea capacității de a valorifica
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
și în afara ei; ■ serbări școlare cu design vestimentar, realizat de elevi împreună cu părinții într-o activitate comună; ■ realizarea performanței la orele de limbă română, educație plastică și muzica. Prin organizarea, pregătirea și desfășurarea serbărilor se vor obține: formarea și cultivarea simțului și gustului estetic; receptarea unor mijloace de bază scenografice și coregrafice care vor contribui în înțelegerea genurilor de factură culta (opera, opereta, balet, teatruă, una din finalitățile educației estetice; perfomanțe artistice de recitare, de interpretare dramatică, coregrafica și muzicală; formarea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
nu poți auzi atât de multe lucruri importante: foșnetul vântului, ciripitul păsărelelor, zgomotul străzii, scâncetul copilului, râsul sănătos, țipătul de teamă, corul instrumentelor musicale, glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență și simțul propriei identități. Cel mai important în contextul cumunității surzilor este faptul că ei au în comun moștenirea culturală, limba, experiența de viață și simțul identității.
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
glasul dulce al mamei, șoapta de dragoste a ființei de lângă tine, comunitatea surzilor are coerență și simțul propriei identități. Cel mai important în contextul cumunității surzilor este faptul că ei au în comun moștenirea culturală, limba, experiența de viață și simțul identității.
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
se spune printre altele: „Federația de fotbal nu a urmărit cu suficientă fermitate aplicarea planului de măsuri privind îmbunătățirea activității fotbalistice din țara noastră și nu a tras la răspundere conducerile acelor cluburi și asociații care vădesc încă un slab simț de răspundere față de sarcina ridicării calitative a fotbalului nostru. Pentru lichidarea acestor deficiențe sunt necesare eforturi sporite din partea tuturor organelor U.C.F.S., Consiliilor de asociații și cluburi, astfel ca odată cu un nou sezon fotbalistic să apară în mod evident efectul
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
importanță hotărâtoare în ce privește desfășurarea celorlalte faze ale acțiunii tactice. O bună percepere determină o informație clară, exactă ce va fi prelucrată, analizată și interpretată eficient. Calitatea perceperii depinde de mai multe procese, cum sunt: vederea periferică, atenția concentrată sau cuprinzătoare, simțurile specializate. Perceperea întregii situații de concurs este însă numai o parte a acestei faze, în care fotbalistul trebuie să observe detaliile ce duc la precizie în rezolvarea acțiunii tehnice. Sistematizarea tehnicii jocului de fotbal Conținutul tehnic al jocului de fotbal
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
cu un bogat conținut psihologic, realizat prin solicitarea atenției, reprezentării, percepției, memoriei, imaginației, care, în cadrul evoluției fotbalului actual, își îmbogățește mereu formele de exprimare. Tactica definită ca organizare, corelare, colaborare, disciplină, strategie și atitudine conștientă, are la baza manifestării ei simțul tactic, capacitate-aptitudine dar și capacitate-deprindere, care orientează jucătorul în alegerea și respectarea soluțiilor de colaborare, strategie sau corelare. Simțul tactic Simțul tactic, este de fapt calitatea care permite acestuia să găsească în diversitatea fazelor de joc, a multiplelor soluții posibile
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
îmbogățește mereu formele de exprimare. Tactica definită ca organizare, corelare, colaborare, disciplină, strategie și atitudine conștientă, are la baza manifestării ei simțul tactic, capacitate-aptitudine dar și capacitate-deprindere, care orientează jucătorul în alegerea și respectarea soluțiilor de colaborare, strategie sau corelare. Simțul tactic Simțul tactic, este de fapt calitatea care permite acestuia să găsească în diversitatea fazelor de joc, a multiplelor soluții posibile, pe aceea având o eficacitate sporită, care să răspundă logicii de joc. Simțul tactic se referă și la capacitatea
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
formele de exprimare. Tactica definită ca organizare, corelare, colaborare, disciplină, strategie și atitudine conștientă, are la baza manifestării ei simțul tactic, capacitate-aptitudine dar și capacitate-deprindere, care orientează jucătorul în alegerea și respectarea soluțiilor de colaborare, strategie sau corelare. Simțul tactic Simțul tactic, este de fapt calitatea care permite acestuia să găsească în diversitatea fazelor de joc, a multiplelor soluții posibile, pe aceea având o eficacitate sporită, care să răspundă logicii de joc. Simțul tactic se referă și la capacitatea jucătorului de
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
soluțiilor de colaborare, strategie sau corelare. Simțul tactic Simțul tactic, este de fapt calitatea care permite acestuia să găsească în diversitatea fazelor de joc, a multiplelor soluții posibile, pe aceea având o eficacitate sporită, care să răspundă logicii de joc. Simțul tactic se referă și la capacitatea jucătorului de a anticipa desfășurarea acțiunilor, de a întrevedea reacțiile partenerilor și adversarilor. Într-o manifestare superioară, pe baza acestui simț jucătorul creează și inovează tactic jocul, imprimându-i personalitatea sa. Simțul tactic este
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
posibile, pe aceea având o eficacitate sporită, care să răspundă logicii de joc. Simțul tactic se referă și la capacitatea jucătorului de a anticipa desfășurarea acțiunilor, de a întrevedea reacțiile partenerilor și adversarilor. Într-o manifestare superioară, pe baza acestui simț jucătorul creează și inovează tactic jocul, imprimându-i personalitatea sa. Simțul tactic este solicitat într-un mare număr și varietate de situații. S ar putea spune că în oricare din mișcările și acțiunile sale din timpul jocului, fotbalistul trebuie să
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
de joc. Simțul tactic se referă și la capacitatea jucătorului de a anticipa desfășurarea acțiunilor, de a întrevedea reacțiile partenerilor și adversarilor. Într-o manifestare superioară, pe baza acestui simț jucătorul creează și inovează tactic jocul, imprimându-i personalitatea sa. Simțul tactic este solicitat într-un mare număr și varietate de situații. S ar putea spune că în oricare din mișcările și acțiunile sale din timpul jocului, fotbalistul trebuie să aibă simț tactic, adică să aibă logică și randament. Tactica, cuprinzând
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
creează și inovează tactic jocul, imprimându-i personalitatea sa. Simțul tactic este solicitat într-un mare număr și varietate de situații. S ar putea spune că în oricare din mișcările și acțiunile sale din timpul jocului, fotbalistul trebuie să aibă simț tactic, adică să aibă logică și randament. Tactica, cuprinzând în general și simțul tactic, ca o componentă psihologică a sa, declanșează actul tactic, unitatea de bază și concretă prin care jucătorii interpretează jocul dându-i rezolvări fizice și tehnice corespunzătoare
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
într-un mare număr și varietate de situații. S ar putea spune că în oricare din mișcările și acțiunile sale din timpul jocului, fotbalistul trebuie să aibă simț tactic, adică să aibă logică și randament. Tactica, cuprinzând în general și simțul tactic, ca o componentă psihologică a sa, declanșează actul tactic, unitatea de bază și concretă prin care jucătorii interpretează jocul dându-i rezolvări fizice și tehnice corespunzătoare. Actul tactic Actul tactic reprezintă un proces de mare complexitate, cu un conținut
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
importanță hotărâtoare în ce privește desfășurarea celorlalte faze ale acțiunii tactice. O bună percepere determină o informație clară, exactă ce va fi prelucrată, analizată și interpretată eficient. Calitatea perceperii depinde de mai multe procese, cum sunt: vederea periferică, atenția concentrată sau cuprinzătoare, simțurile specializate. Caracteristicile tacticii jocului de fotbal Datorită dimensiunilor suprafeței de joc, a numărului mare de jucători și manevrării mingii cu piciorul, tactica jocului de fotbal are următoarele caracteristici principale: Raționalitate Este rațională, deoarece tactica, în esență, este considerată drept un
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
mărit) se obține pe baza informațiilor pe care le obține elevul/sportivul de la o sursă din afară: de la profesor/antrenor, de la alți elevi/sportivi, oglindă, imagine filmată, cameră video. Acest tip de aferentație inversă se bazează cel mai mult pe simțul auditiv, el fiind constituit din cuvântul profesorului/antrenorului și este esențial pentru motivația elevului, imaginea pe care și-o face despre el. Pentru a fi eficient, acest tip de feed-back trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: a) să fie informativ; b
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
C. Barbu, M. Stoica, 2000): * formarea deprinderii de desprindere unilaterală; * formarea deprinderii de bătaie eficientă cu derularea labei piciorului de la călcâi la vârf; * formarea deprinderii de aterizare amortizată; * educarea îndemânării și echilibrului în zbor, precum și dezvoltarea forței și detentei; * formarea simțului elanului în funcție de scopul săriturii. Urmărind atingerea acestor obiective, programele școlarare pentru educație fizică prevăd la capitolul “Deprinderi sportive - sărituri” următoarele conținuturi: Pasul săltat (alternativ) - prin execuția căruia se urmărește formarea la elevi a deprinderilor de: desprindere unilaterală și transformare a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
scurte vor fi folosite numai atât cât este nec osebită însemnătate pentru rezultatul învățării este depistarea piciorului de bătaie al elevului, acțiune care se poate realiza în cursul exercițiilor introductive de sărituri. Exerciții introductive Pentru formarea bazei mișcării și ameliorarea simțului echilibrului dinamic în zbor, se folosesc o serie de exerciții pretehnice, denumite introductive, care intră în școala săriturii. Prin efectuarea acestor exerciții se urmărește (E.L. Bran, 1965, citat de cei mai mulți): * dobândirea unui automatism în mișcarea de desprindere, prin acțiunile succesive
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]