15,985 matches
-
de abordare a problematicii sociale și politice. Primul îl constituie intransigența poetului față de manifestări, caractere, realități incompatibile cu o morală publică sau cu politica, exprimată în negație. În această categorie se numără poeme ca "Trădătorilor de țară", "Clovnul politic", "Tiflă". Verbul este tăios, iar atitudinea tranșantă, neconcesivă. Nu v-a fost milă nici măcar de mame, Ați aruncat idei în pușcării,/ Voiați să moară patria de foame/ și dacă ați mai putea, ați mai voi". Al doilea mod al lirei lui Adrian
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
înțeleas(ă)"; Când nu primesc niciun răspuns la întrebări, mă gândesc că nimic din ce spun nu vă trezește interesul. Vreau să cred că nu vă intimidez" (Stoica-Constantin, 2004). Există situații de formulări greșite ale aserțiunii Eu, precum: • folosirea unor verbe iritante/inflamante pentru celălalt (de exemplu: "mă enervez(ază)" când...); • învinuirea celuilalt; • formularea prescriptivă a sugestiei sub formă de imperativ, de ordin, de directivă etc. Exemplu de aserțiune Eu incorectă: Când mă întrerupeți, simt cum mă enervez/mă enervați și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
amintite în materialele de specialitate. Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Globalizarea sistemelor și securizarea spațiului cibernetictc "Globalizarea sistemelor și securizarea spațiului cibernetic" De-a lungul timpului, globalizării i s-au dat diferite accepțiuni, ajungându-se chiar la introducerea în uz a verbului a globaliza - pentru prima dată apărut în anul 1944, în Merriam Webster Dictionary. Înainte existau doar conceptele global și globalizare. Prin global se înțelegea o extensie a legăturilor de diverse tipuri dintre localități, dând naștere unui nou fenomen, dar și
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cunoaște/cunosc anumite conținuturi/informații: Ai aflat despre...?; Ce știți despre Mihai Eminescu? etc.; * pentru a provoca feedback-ul interlocutorului/elevilor, astfel încât să devină evident gradul de înțelegere a anumitor conținuturi: De unde știi că...?; Cum vă dați seama că acest verb este la timpul viitor? etc.; * pentru a-i determina pe interlocutori/elevi să acționeze 1 într-o anumită direcție, să manifeste anumite modificări de comportament; pentru a formula "instrucțiuni"2 etc.: Mergem la o cafea?; Scriem titlul la mijlocul rândului?; De ce
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dorința sau consimțământul interlocutorului de a efectua acțiunea A: Vreți să-mi dați o mână de ajutor?; fraze privitoare la motivele efectuării acțiunii A: De ce nu am intra în localul acesta?; fraze care combină elementele precedente sau care intercalează un verb ilocuționar explicit într-un context de felul celor anterioare: V-aș putea ruga să vă scoateți paltonul?" (Searle, apud Dinu, 2004, p. 268). 12 În literatura de specialitate există mici diferențe în caracterizarea distanțelor zonale, după cum reiese și din trimiterile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Pamfil, V. I. Popa, Ștefan Neagoe, Solomo n Halița, Stroe Beloescu... Iată câteva din creațiile cenacliștilor: Întâlnire în oțel « Iată Vă prezint o fată:/ Cocul blond o glumă pare / Prins pe capul ei superb.../ Ochii, ca o‐ nchipuire / Inima devine verb/ Conjugat în i și ire / Fata superfinisează / Și în juru‐i /Turnuri zvelte de inele / Cresc jucându‐ se cu cerul / În sclipiri de albe stele... / În oglinda lor tăcută / Văd subțirele‐i contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Excluderea socială a bolnavului psihic. Rolul asistenței sociale în susținerea persoanelor cu tulburări mentale „A mânca sau a fi mâncat, iată legea junglei. A defini ori a fi definit, aceasta este legea omului”, spune T. Szasz, care continuă: „...lupta pentru verb este o chestiune de viață și de moarte. O scenă de acum clasică a filmelor de western ne înfățișează doi oameni luptându-se cu disperare pentru a recâștiga o armă căzută pe pământ. Cel care o atinge primul trage și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
sacrificați, anormalii devin programatic ficțiune și personaj, asigurându-și o frântură de nemurire. Traduse excelent din engleză de Marius Chivu, textele își mențin limpezimea proaspătă într-o limbă română ce conferă diminutivului potențial metaforizant și protejează ciudații mărunței de agresiunea verbelor tari. Deși esențial intraductibilă, poezia se păstrează aici intactă, ca într-o cochilie de cristal. "Dilemateca", anul IV, nr. 35, aprilie 2009 Etica suedeză În seria romanelor minore ale lui Philip Roth, Nemesis* are probabil cea mai evidentă intenție de
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
al trecerii prin lume și prin propria viață ca un străin rătăcit și melancolic. "Orizont", nr. 4 (1555), aprilie 2013 Arhetip și monstru Primul roman al Martei Petreu, scris la trei decenii după ce debutul editorial cu volumul de poezie Aduceți verbele (1981) are o miză bine conturată și iradiază, din toate cele peste trei sute de pagini, o emoție intensă și o dorință vădită de a scrie pe măsura trăirii. Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului*, publicat recent la Polirom, este cronica unei familii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
de intenția conducătorului: el poate transmite masei dorințele sale, îi poate dicta o soluție clară la unele probleme complexe și, actul suprem, poate crea impresia că, adresîndu-se tuturor, el vorbește de fapt cu fiecare în parte. Le Bon vede în verb pîrghia oricărei puteri. "Cuvintele și formulele, scrie el, sînt mari generatoare de opinii și de credințe.Puteri redutabile, ele au ucis mai mulți oameni decît tunurile"222. Și, ce credeți? Hitler, discipolul său, îl urmează și scrie în Mein Kampf
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau moarte", "Trăiască Franța", la puterea magică pe care primitivii o asociau formulelor sau cuvintelor. Toate au puterea mobilizatoare a imaginilor, a amintirilor. Psihologia mulțimilor are o încredere nelimitată în limbaj, asemănătoare cu aceea pe care o au creștinii în verbul divin. Ea are convingerea că, printr-o utilizare adecvată a limbajului, îi putem convinge pe ceilalți de ceea ce noi înșine credem, îi putem determina să facă ce voim. Gramatica persuasiunii are la bază afirmația și repetiția, cele două reguli suverane
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de foc ori de sînge, amintiri exaltante ori dureroase ale victoriilor sau înfrîngerilor, sentimente puternice de iubire sau ură. Următorul fragment dintr-un discurs al ayatolahului Khomeiny ne dă o imagine precisă despre ce înseamnă punerea în mișcare a puterii verbului: "Dezmoșteniților, ridicați-vă, apărați-vă! Israelul a ocupat Ierusalemul iar astăzi, Israelul și Statele-Unite au complotat pentru ocuparea moscheelor din Al Karam și Al Nabil. (...) Ridicați-vă și îndreptați-vă întru apărarea Islamului, căci e datoria noastră de a-l
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
putea dura mai mult de două ore și cu această ocazie oratorul sau conținutul mesajului său aveau o importanță hotărîtoare, liturghia acelor reuniuni transformîndu-l pe orator în simbol"527. Mai precis, în hipnotizator care știe să-și fascineze masele prin verbul său magic. Lupta dintre fracțiunilor socialiste rivale, marxiste și lassalliene, între anii 1863 și 1875, a marcat profund mișcarea muncitorească germană. Ea s-a focalizat mai cu seamă asupra modelului de autoritate și a acțiunii asupra maselor. "După cum se știe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fiind caracteristică unităților superioare sintagmei. în lingvistica structurală, sensul se verifică la nivelul fonemelor diferite, obținute prin comutare: car/var, unde / c/ comută cu /v/, generând un cuvânt cu sens diferit. În lingvistica distribuțională, sensul este o funcție a distribuției - verbe ca a spune, a declara, a explica au toate un sens dicendi și un amplu număr de contexte în comun, ceea ce înseamnă că studiul vecinătăților poate fi pus în relație cu sensul. în gramatica generativă, sensul este ansamblul a trei
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
rol, orientând atenția și înlesnind operațiile gândirii: analiza, sinteza și abstractizarea. “Evoluția limbajului de-a lungul mileniilor a fost solidară cu dezvoltarea gândirii, în mare, categoriile limbajului corespund categoriilor intelectului. Substantivele indică în special substanțe, adjectivele și numeralele vizează peoprietăți, verbele se referă la fenomene și activități, iar prepozițiile și conjuncțiile desemnează relații. Totuși gramatica - logica vorbirii - nu e atât de strict cum e aceea a gândirii. Limba a evoluat în sensul favorizării comunicării dintre oameni și mai puțin în sensul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de funcție denominativă sau cognitivă, este orientată către context (referent) și este dominantă în textele științifice. Prin intermediul acestei funcții, datele obținute prin percepții de la realitatea înconjurătoare sunt fixate de gândire prin cuvintele care denumesc noțiuni (substantive, pronume, numerale, adjective, verbele predicative, adverbele care pot îndeplini funcții sintactice) și se realizează transmiterea de date, de informații de la individ la individ, dar și, în timp, de la o generație la alta, asigurându-se, astfel, progresul cunoașterii. Fără expresia sa în limbă - afirma Saussure
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
propoziții și fraze”. Competențe specifice la nivelul morfologic - sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexical; - sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învățate; - sesizarea abaterilor de la normele gramaticale Conținuturi asociate a) Clase lexico-gramaticalesubstantive, pronume, numeral, articol, adjectiv, verb, adverb, prepoziție, conjuncție, interjecție - și categoriile lor gramaticale (folosirea corectă, într-un context dat, a categoriilor gramaticale specifice părților de vorbire învățate b) Acordul gramatical - utilizarea categoriilor gramaticale învățate, în diverse tipuri de propoziții; - sesizarea organizării morfologice și sintactice a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a auzului și a pronunției; II. Exerciții gramaticale a) Tradiționale: - de interpretare, prin care, apelând la analiza gramaticală se explică, de exemplu, de ce „a” într-un context este articol iar în altul, articol genitival sau prepoziție, „poate” - adverb și „poate” - verb etc. - de grupare, care se poate face după flexiune, după clasa lexico-gramaticală, după criteriul semantic etc. - de motivare, solicitând atât informații de limbă cât și capacitatea elevilor de a argumenta o afirmație. De exemplu, de ce într-o frază cu patru
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vizând: la nivelul morfologic - forme flexionare, acordul, schimbarea valorii gramaticale a cuvintelor, transformarea unor adverbe în prepoziții, a unor locuțiuni adverbiale în locuțiuni prepoziționale etc., construind enunțuri și ținând seama de trăsăturile caracteristice ale acestor părți de vorbire (poziția față de verb, regimul prepozițional, distribuția contextuală etc.), scrierea numeralelor, modificarea timpului sau a persoanei în narațiuni sau descrieri etc.; la nivel sintactic - modificarea funcțiilor, modificări ale structurii frazelor (contragere și expansiune), substituirea unor cuvinte sau construcții, modificarea topicii, restaurarea unui text dat
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
dat prin restabilirea logicii acțiunilor și a punctuației. - Exerciții de completare vizează prin cerința lor o dublă operație: de identificare a faptului de limbă omis și de adaptare a formei acestuia la context. Pot fi omise: articole demonstrative, pronume relative, verbe copulative, părți de vorbire cu diferite funcții sintactice etc. Aceste exerciții sunt foarte variate, atât tematic, cât și prin modalitățile de realizare. Se poate introduce o diferențiere graduală prin alegerea tipurilor de marcare a omisiunii (omisiunile marcate/omisiuni nemarcate; marcarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de marcare a omisiunii (omisiunile marcate/omisiuni nemarcate; marcarea prin întrebări/marcarea prin puncte de suspensie), prin numirea sau nu a clasei lexico-gramaticale din care face parte cuvântul ce trebuie intodus etc. Formularea sarcinii se realizează adeseori cu unul din verbele: „completați”, „introduceți”, „adăugați”, ”dezvoltați” etc. Una din condițiile desfășurării lor este motivarea alegerii faptului de limbă și a adaptării acestuia la context. 4.2.1.3. Exercițiide exemplificare constau în valorificarea unor informații sau noțiuni de limbă în condițiile unui
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
M. Sadoveanu - Nada Florilor) Limba română 1. Alcătuiește propoziții cu sinonimele cuvintelor: a dormita, ocrotire, blid. 2. Alcătuiește enunțuri în care cuvintele: ușor, chip, lume să fie utilizate cu sensuri diferite de cele din context. 3. Identifică în text un verb și un substantiv folosite cu formă diferită de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele substantivelor din text care denumesc animale. 5. Desparte în silabe cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de cea literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele substantivelor din text care denumesc animale. 5. Desparte în silabe cuvintele: preajma, zgripsor, răbdare. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: prietenia, era, când. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu dădaca, respectiv, cățelandrul. 8. Scrie trei substantive care să definească atitudinea mamei Anghelina față de Colțun. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
literară și scrie forma lor corectă. 4. Scrie diminutivele a trei substantive din text care denumesc ființe. 5. Desparte în silabe cuvintele: deschideau , soarbă, plesnească. 6. Notează felul sunetelor din cuvintele: nuiaua, logodnicele, înlănțuită. 7. Extrage din text câte două verbe ale căror acțiuni se asociază cu flăcăul, respectiv, broasca. 8. Scrie trei substantive care să definească starea sufletească inițială a flăcăului. 9. Stabilește funcțiile sintactice ale cuvintelor subliniate în text. 10. Alcătuiește propoziții în care cuvintele date să îndeplinească funcțiile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
scurtă explicație între paranteze, dar încercați să faceți uz minim și de explicațiile "între paranteze"; în cazul unui cuvânt nou, repetați-l în mai multe contexte, de mai multe ori, pentru a fi bine înțeles; anumite situații gramaticale trebuie evitate: verbele la diateza pasivă, forma negativă a verbelor și alte formulări negative, expresiile prepoziționale sau subordonatele relative (totuși, dacă se impune folosirea unei subordonate relative, atunci pronumele relativ care, ce, despre care etc. trebuie să fie și el folosit, imediat după
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]