152,767 matches
-
Shmitá (sau Șmitá, în ebraică:שמיטה , se mai numește Shviyit „שביעית” ) este anul sabatic, ultimul an din ciclul agricol de șapte ani, cănd conform legislației agricole și economice iudaice antice pământurile cultivate din Țară lui Israel sunt lăsate nelucrate, în pârloaga, iar datoriile sunt abolite. Anul de shmitá este prevăzut în Tora sau Pentateuh, parte fundamentală a Bibliei ebraice
Shmita () [Corola-website/Science/332489_a_333818]
-
Shmitá (sau Șmitá, în ebraică:שמיטה , se mai numește Shviyit „שביעית” ) este anul sabatic, ultimul an din ciclul agricol de șapte ani, cănd conform legislației agricole și economice iudaice antice pământurile cultivate din Țară lui Israel sunt lăsate nelucrate, în pârloaga, iar datoriile sunt abolite. Anul de shmitá este prevăzut în Tora sau Pentateuh, parte fundamentală a Bibliei ebraice. În acest an terenurile agricole trebuiau lăsate
Shmita () [Corola-website/Science/332489_a_333818]
-
conform legislației agricole și economice iudaice antice pământurile cultivate din Țară lui Israel sunt lăsate nelucrate, în pârloaga, iar datoriile sunt abolite. Anul de shmitá este prevăzut în Tora sau Pentateuh, parte fundamentală a Bibliei ebraice. În acest an terenurile agricole trebuiau lăsate în odihnă, într-o anumită măsură, așa cum, după cerințele religiei iudaice antice și a iudaismului ortodox din zilele noastre, oamenii trebuie să se odihnească în a șaptea zi a săptămânii, sâmbătă sau Sabatul (Shabat). Aceasta porunca religioasă apare
Shmita () [Corola-website/Science/332489_a_333818]
-
se odihnească în a șaptea zi a săptămânii, sâmbătă sau Sabatul (Shabat). Aceasta porunca religioasă apare în mai multe rânduri în Cărțile lui Moise, Tora: De pildă în cartea Leviticului 24, 4-5: În timpul anului de shmitá sau sabatic, orice activitate agricolă în genul aratului, semănatului, săditului și culesului sunt prohibite de legea religioasă iudaica Halahá. Anumite munci că de pildă irigația, fertilizarea, îngrășarea pământului, plivitul, pulverizarea de insecticide, tăierea de crengi, cositul, sunt permise uneori numai ca măsuri de prevenire a
Shmita () [Corola-website/Science/332489_a_333818]
-
a unui nou interval de timp. Integrându-se în perioada mai largă a sărbătorilor de iarnă, ce debutează în ziua de Sfântul Nicolae, obiceiurile ce au drept scop uratul revin la domeniul fundamental al vieții omului simplu de la țară: muncile agricole, fertilitatea câmpului, roadele bogate etc. Sfântul Vasile. Moașa se pregătește cu colaci împodobiți cu bănuți. Asistată de mamă, moașa trece prin colac copiii de până la un an, de trei ori, apoi se închină și-i ridică la grinda casei urându
Sfântul Vasile. De ce trebuie să bei cât mai mult vin de Sfântul Vasile by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105881_a_107173]
-
de pierdere a acesteia se acordau compensații adecvate. Mărimea medie a terenlui unui rezident a republicii era de aproximativ 10 de hectare. În timpul existenței autonomiei au fost restaurate și puse în funcțiune mai multe întreprinderi industriale angajate în prelucrarea produselor agricole, au fost restaurate bisericile, lucrau 9 spitale și 37 de centre de sănătate ambulatorii, operau 345 de școli și 3 orfelinate, era deschis și un teatru, ce purta numele lui Voskoboinik. Unitate monetară de bază în autonomiei era rubla sovietică
Republica Lokot () [Corola-website/Science/333920_a_335249]
-
și 3 orfelinate, era deschis și un teatru, ce purta numele lui Voskoboinik. Unitate monetară de bază în autonomiei era rubla sovietică. Bugetul autonomiei a fost format din impozitele asupra populației. Banii era taxați de pe seama tuturor tipurilor de produse agricole, animale, păsări de curte și unelte de pescuit. În medie, fiecare gospodărie achita anual aproximativ 600 de ruble. Mai mult, era percepută asigurarea în caz de incendiu, însă despăgubirea victimelor de incendiu nu era plătită. Toate aceste venituri bugetare erau
Republica Lokot () [Corola-website/Science/333920_a_335249]
-
caspius". Specia "Dolichophis caspius" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Coluber jugularis caspius") în specia "Coluber jugularis", care includea 4 subspecii: Șarpele rău aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Uneori este ținut în captivitate, așa că poate avea o valoare comercială. Comportamentul agresiv al acestui șarpe provocă frică și antipatie față de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
acestui șarpe provocă frică și antipatie față de el. În plus modul de viață în spații deschise și dimensiunile sale mari au ca rezultat uciderea lor de către oameni. Cad adesea victime sub roțile autovehiculelor. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, despăduririle, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, uciderea directă de către localnici, colectarea ilegală și traficul rutier sunt factorii principali ai scăderii populațiilor șarpelui rău. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
în spații deschise și dimensiunile sale mari au ca rezultat uciderea lor de către oameni. Cad adesea victime sub roțile autovehiculelor. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, despăduririle, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, uciderea directă de către localnici, colectarea ilegală și traficul rutier sunt factorii principali ai scăderii populațiilor șarpelui rău. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN specia "Dolichophis caspius" este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
Specia "Elaphe sauromates" era inclusă în clasificările mai vechi ca o subspecie ("Elaphe quatuorlineata sauromates") în specia "Elaphe quatuorlineata", care includea 4 subspecii: Balaurul dobrogean e aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Este o specie atractivă pentru terarii, fiind prinsă ilegal în scop comercial. Din cauza sentimentelor de teamă provocate de șerpii veninoși, la
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
de teamă provocate de șerpii veninoși, la unii oameni s-a dezvoltat teama inclusiv față de acest șarpe inofensiv, chiar și în zilele noastre aceștia încercând să îl omoare pe loc îndată ce îl observă. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea și uciderea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor balaurului dobrogean. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN este
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
teama inclusiv față de acest șarpe inofensiv, chiar și în zilele noastre aceștia încercând să îl omoare pe loc îndată ce îl observă. Deteriorarea, distrugerea și fragmentarea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul și urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole, colectarea și uciderea de către localnici și turiști sunt factorii principali ai scăderii populațiilor balaurului dobrogean. În Lista roșie privind starea de conservare a reptilelor europene a IUCN este menționată ca o specie neamenințată cu dispariția (LC - "least concern"), dar nu
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
alungită (care măsoară 36-45 x 19-24 mm). Puii eclozează în luna septembrie și au la eclozare o lungime de 22-25 cm. Șarpele lui Esculap aduce foloase pentru agricultură deoarece se hrănește cu rozătoare (șoareci, șobolani) care provoacă mari daune culturilor agricole. În raport cu aceste foloase, pagubele, mai mult locale, pe care le aduce prin consumul păsărilor și ouălor lor, sunt neînsemnate. Din cauza șerpilor veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar și față de acest șarpe inofensiv, și în zilele
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
veninoși a intrat în om o frică și o groază chiar și față de acest șarpe inofensiv, și în zilele noastre întâlnim mulți oameni care îl omoară pe loc odată ce îl observă. Specia este amenințată de fragmentarea habitatului prin extinderea suprafețelor agricole și de pășunat și defrișarea pădurilor. Ca și în cazul mai multor șerpi, această specie este, în general, ucisă de către localnici. Este amenințată și de mortalitatea accidentală pe drumuri, în special în zonele în care specia este relativ comună. Ouăle
Șarpele lui Esculap () [Corola-website/Science/333940_a_335269]
-
toamna anului 1906 Ionică Sântu se mută la București împreună cu prietenii săi Toderiță Clement și Sile Scafeș, devenind elevi la Colegiul „Sfântul Sava”. Răscoalele țărănești devin tot mai violente la începutul anului 1907, iar Urmatecu și prietenii săi de la Clubul Agricol încep să se îngrijoreze. În același timp, Ionică și Toderiță iau cunoștință de starea grea a țărănimii, fiind arestați după ce au participat la o întrunire muncitorească de solidaritate organizată la sala „Eforie” și la care au vorbit, printre alții, profesorul
Ion Sântu () [Corola-website/Science/333924_a_335253]
-
mutați în satele părăsite de turcii care emigraseră, au primit pământ, au devenit agricultori, apoi, după colectivizare, s-au orientat spre industrie, dovedind în general în această țară „adaptabilitate la contexte economice diferite”. În Ungaria au devenit de asemenea muncitori agricoli sau industriali necalificați. În Serbia, pe lângă astfel de fenomene sociale, a existat și există cel al plecării la muncă în străinătate. Alt motiv al pierderii ocupației tradiționale a băieșilor a fost scăderea cererii pentru produsele lor, înlocuite de obiecte din
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru și Prut pe teritoriul RM. Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea și ruperea digurilor, provocând ieșirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole și a unor sate din raioanele Nisporeni, Hîncești, Leova, Cantemir și Cahul. La 25 iunie o subcomisie mixtă moldo-română, în conformitate cu Regulamentul de exploatare a Nodului Hidrotehnic Costești-Stînca, a stabilit debitul de evacuare din lacul de acumulare Costești-Stînca în volum de
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
peste 60 de localități din 14 raioane. În total cca. 13,000 de persoane au fost afectate în diferită măsură de inundații. De asemenea, au fost distruse total sau parțial cca 1,105 de case, 4,308 ha de terenuri agricole, 4,800 ha de pășuni și 930 ha de păduri. De asemenea, au fost evacuate peste 4,000 de persoane. Cel mai afectat a fost raionul Hâncești, aici în urma ruperii barajului de la Nemțeni (noaptea dintre 6-7 iulie), patru localități (Cotul
Inundațiile din Republica Moldova (2010) () [Corola-website/Science/333977_a_335306]
-
parteneriatele public-privat sunt necesare. „Sunt multe lucruri de făcut și nu le putem face singuri. Vrem să punem la punct un sistem prin care informașiile să circule liber", a spus președintele BNS. Anul acesta, AGROSTAR și Federația Muncitorilor din sectoarele agricol și industrie alimentară FLAI-CGIL și Institutul Național Confederal de Asistență INCA-CGIL din Italia au semnat un protocol pentru acordarea de asistență gratuită românilor care vor să muncească în agricultură, în Italia, care muncesc deja în Italia, dar și celor care
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
prevede o durată a zilei de muncă de 6 ore și 30 de minute; În Italia, plata pentru o zi de muncă în agricultură este de circa 52 de euro; Cine lucrează în agricultură în Italia, are dreptul la șomaj agricol; Dacă se întâmplă un accident de muncă, ai dreptul la o indemnizație; Dacă copiii tăi au rămas în România, ai dreptul la alocația pentru nucleul familial; Dacă ai suportat cheltuieli medicale în Italia, ai putea avea dreptul la rambursarea cheltuielilor
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
în condiții subumane . Motivele pentru care cetățenii români care acceptă munca la "negru" în Italia Lipsa locurilor de muncă; Locuri de muncă prost plătite; Lipsa unor programe de reconversie și formare profesională adaptate la realitatea economică; Lipsa investițiilor în sectorul agricol, sector care ar putea să ocupe o mare parte din persoanele din mediul rural, dar și lipsa investițiilor în sectoare non agricole ; Marea majoritate a persoanelor care pleacă la muncă în agricultura din Italia nu pot accesa fondurile europene prin
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
prost plătite; Lipsa unor programe de reconversie și formare profesională adaptate la realitatea economică; Lipsa investițiilor în sectorul agricol, sector care ar putea să ocupe o mare parte din persoanele din mediul rural, dar și lipsa investițiilor în sectoare non agricole ; Marea majoritate a persoanelor care pleacă la muncă în agricultura din Italia nu pot accesa fondurile europene prin PNDR 2014-20120 deoarece nu îndeplinesc condițiile de studiu, nu dețin suprafețe de teren necesare pentru accesarea fondurilor. O lege a zilierilor neadaptată
Românii din Italia, exploatați! De ce acceptă munca la negru () [Corola-website/Journalistic/105230_a_106522]
-
de asociat, administrator și și director general al unei firme. "A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul TONI GREBLĂ a desfășurat activități comerciale direct și prin interpuși și a exercitat calitățile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj și cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a iniția raporturi comerciale (export produse
DNA: Toni Greblă, urmărit penal () [Corola-website/Journalistic/102369_a_103661]
-
incompatibilitate (privind incompatibilitățile judecătorului de la Curtea Constituțională și ale senatorului). A rezultat că, în mod neîntrerupt, suspectul TONI GREBLĂ a desfășurat activități comerciale direct și prin interpuși și a exercitat calitățile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o fermă agricolă situată în județul Gorj și cu o societate comercială, având ca obiect principal de activitate producția de energie electrică. Împreună cu alte persoane, suspectul Toni Greblă a constituit un grup infracțional organizat cu scopul de a iniția raporturi comerciale (export produse
DNA: Toni Greblă, urmărit penal () [Corola-website/Journalistic/102369_a_103661]