14,274 matches
-
asalt de „curețire” a centrului Kyivului de protestatari. Pentru a-și păstra pozițiile, a se apăra de miliție și „Berkut”, oamenii s-au mobilizat, construiesc baricade din gheață. Kyivenii stau la rând, ca la mausoleu să le dea bani, produse, îmbrăcăminte și încălțăminte tinerilor revoluționari, pregătesc pentru ei mâncare caldă, borș în oale de 50 de litri, îi hrănește chiar și un antreprenor tătar din Crimeea. „EUROMAIDAN”-UL A UIMIT EUROPA Acțiunile brutale și violențele celor de la putere, asaltul de noapte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93322_a_94614]
-
pe brațe de doi chelneri gemeni despre care se spunea că prinseseră suta de ani fără o gripă în toată viața lor. Cu toții aveau de toate, deoarece cei care se îngrijeau să le trimită turiști, le trimiteau și hrană și îmbrăcăminte și zaruri și table, ba chiar, anual, și motani și câini, bineînțeles și ei foarte bătrâni și lenți. O dată la trei ani sosea o nouă promoție de moșnegi de 70 de ani pe care-i primeau sărbătorește moșnegii din promoția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
până la os. Călugării intrară în oraș prin Porta Capenna. Mergeau repejor, zgribuliți, cu capetele plecate. Ocolind o băltoacă, Metodiu ridică privirea și zări la câțiva pași în fața lor, venind din direcție opusă, alți doi călugări. își dădu imediat seama după îmbrăcăminte, nu fără o ușoară tresărire, că sunt iezuiți. Iezuiții îi zăriră și ei și, tresărind puternic, își dădură seama că sunt ortodocși. Se apropiară unii de alții cu prudența și îndârjirea care transformaseră biserica creștină într-o instituție bicefală, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
stupid. Nici nu ne-a trecut prin cap că... — Asta n-are nici o importanță, îl întrerupse Gacel făcând un gest cu mâna. N-aveați de unde să știți. Vă mulțumesc, dar spuneți-mi... Cum faceți ca să obțineți lucrurile strict necesare: sarea, îmbrăcămintea, muniția sau ceaiul fără de care se spune că un tuareg nu poate trăi? — În fiecare an, primăvara, la prima lună nouă, majoritatea nomazilor din regiune vin la un mare târg ce se organizează la Al-Raia, cam la șapte zile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
aparat, nu crezi? — Da, un pic cam lung, sigur, dar eu fac ceea ce mi se cere. Ziaristul zâmbi ușor, aprobă de câteva ori din cap și apoi spuse: — Și ieri ți-au cerut să încarci în rabla asta apă, alimente, îmbrăcăminte și medicamente și să decolezi în zori. — Așa e. — Și unde le-ai dus? Știu că te-ai întors cu elicopterul gol. — La cei rămași pe aici. — La cei rămași în mijlocul deșertului? se prefăcu mirat celălalt, care părea că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
orice mi-ar fi ieșit în cale. Sacoul ei era de fapt o bucată de carton tare ca piatra, însă atât de grosier și de mizerabil lucrat, încât am realizat instantaneu că fusese cumpărat de la cel mai odios magazin de îmbrăcăminte din Jackson City. Produsele acestui magazin erau vestite pentru aceea că aduceau în atât de mică măsură cu hainele, încât puteau fi considerate orice altceva, numai îmbrăcăminte nu. Ultimul lucru pe care l-am observat aproape fără să vreau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
încât am realizat instantaneu că fusese cumpărat de la cel mai odios magazin de îmbrăcăminte din Jackson City. Produsele acestui magazin erau vestite pentru aceea că aduceau în atât de mică măsură cu hainele, încât puteau fi considerate orice altceva, numai îmbrăcăminte nu. Ultimul lucru pe care l-am observat aproape fără să vreau la această persoană, atât era de evident, erau uriașii sâni ai fetei. Într-atât de mari și de puternici erau aceștia, atât de masivi, încât aproape că rupeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
greu să înțeleg cum de mă putuse prinde. Imediat ce m-am simit eliberat de acest sentiment, o mulțime de gânduri au început să mă sâcâie. Că o bătrână ca ea trebuie să înțeleagă că mă face doar de rușine cu îmbrăcămintea ei, că n-avea nici un motiv să se târască spre liceu cu plicul, că m-a făcut să mint, că m-a lipsit de posibilitatea de a-mi invita colegii la mine acasă. Mă uitam la ea cum mănâncă, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ca într-o groapă pe care n-ai observat-o la timp; bulevarde fără bănci în preajma orchestrei, dar cu scaune cu picioare verzi de fier, cu spătare de un galben strident și cu striații care-ți lasă semne regulate pe îmbrăcăminte; bulevarde unde, seara, când tubele cântă Faust, într-o biserică învecinată încep să bată clopotele mărunt și sonor, anunțând că nu peste mult timp va răsuna tunetul catifelat al aramei în comparație cu care valsul trompetelor ți se pare insuportabil de strident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
aici adusă de apă. În urma ploii de alaltăieri noapte, aici s-a format un torent care a dus la vale o mulțime de resturi. Va trebui să extindem cercetările și pe maluri ca să vedem de unde a putut veni obiectul de îmbrăcăminte descoperit. Poate vom avea noroc, cine știe? Vasilică Pohoață era alb la față și mergea tăcut prin pădure. Cât era el de vorbăreț de obicei, acum nu scotea o vorbă. Cristi se opri câteva clipe și așteptă ca agentul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
fără să rostească nici un cuvânt. Îmbracă-te cu astea! îi întinse Calistrat un vraf de haine pe care le scosese din traistă. Ascultător, inspectorul luă straiele de la moșneag și se duse spre mașină. Se îmbrăcă repede și, după ce își lăsă îmbrăcămintea în portbagaj reveni înapoi. Cei doi purtau o discuție aprinsă însă se opriră imediat ce el se apropie. Calistrat se dădu un pas înapoi și îl privi lung. Se apropie apoi și îi aranjă puțin căciulița pe partea dreaptă. Strânse puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
boierului. Moșia era atunci arendată de Spiridon Herțanu, proprietarul moșiei Mărăști. Istoricul cumpărării moșiei Dobrena „în primăvara anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu cu pantaloni vătuiți rusești, altul cu tunică nemțească, altul cu manta rusească. Îmbrăcămintea ne era un echipament de la cele 3 armate: românești, rusești și nemțești. Pe la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie, într-o sărbătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anului 1918, prin luna martie, s-a început demobilizarea. - Venind acasă, unii dintre noi, iar o parte am rămas până la sfârșitul lui mai. - îmbrăcămintea ne era împestrițată: unu cu pantaloni vătuiți rusești, altul cu tunică nemțească, altul cu manta rusească. Îmbrăcămintea ne era un echipament de la cele 3 armate: românești, rusești și nemțești. Pe la sfârșitul lui mai și începutul lui iunie, într-o sărbătoare, am fost la biserică. - Căci atunci ne duceam mai des la biserică nu ca acum - la Paști
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ceară, fagure, păstură), dovezi indubitabile despre vechimea practicării agriculturii și creșterii animalelor. Creșterea animalelor și cultura plantelor a fost însoțită permanent de practicarea unor meșteșuguri, de schimbul de produse și de circulația monetară. Pe lângă meșteșuguri casnice, tors, țesut, împletit, confecționarea îmbrăcămintei, prelucrarea laptelui și a cărnii erau necesare meșteșugurile de prelucrare a minereurilor și de confecționare a uneltelor și a armelor din fier. Deși pe teritoriul Moldovei lipsescă zăcămintele bogate în fier, acestea nu lipsescă cu totul, „o parte din necesarul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ruseni - Rusești. Nu avem date despre existența, în comună, a morilor de postav, numite „pive”, piua de sumani(e), dar, nu ne îndoim, că într-o perioadă mai îndepărtat trebuie să fi existat, deoarece principala „stofă” din care se confecționa îmbrăcămintea groasă, pe lângă cojoace și cojocele, bunzi și bundițe - toate din blana oilor - era pănura, abaua, care, pentru a putea fi folosită (să se împâslească, 212 să se îndesească, să capete rezistență și aspect) trebuia să fie dată la piua de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și meșterii, inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor, de la dubit și pânăă la confecționat cojoace, cojocele, bundițe, pieptare, căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căciuli, chimire, unele înflorate, era făcută de meșteri specializați. După dubit, pieile erau uscate și curățate pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
interbelică au fost trimiși la școli profesionale mai mulți elevi, care și-au deschisă ateliere în sate. Nu se găseau haine de gata, trebuia să mergi cu stofa și furniturile la croitor, pentru lenjerie te adresai croitoresei. toate obiectele de îmbrăcăminte: haina și pantalonii, vesta,paltonul pentru bărbați și rochii, fuste polci pentru femei, erau confecționate de croitori și croitorese la care se duceau materialele și așteptai să-ți vină rândul, de la Crăciun, la Paști. Eu îl știu mai bine pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ileana” și, când se măritau, aveau în zestre o mașină de cusut - era ceva de distincție - deși nu șștiau să coase, șștiau să tragă la mașină. A fi croitoreasă înseamnă și ochi de artist, să știi forma corpului acoperit de îmbrăcăminte. Despre mașinile de cusut „Ileana”, făcute la Cugir, unde era de fapt fabrică de armament, se spunea în glumă că oricum ai întoarce-o, tot mitralier iese! Când fabricile de confecții au produsă îmbrăcăminte de serie, a căzut în uitare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să știi forma corpului acoperit de îmbrăcăminte. Despre mașinile de cusut „Ileana”, făcute la Cugir, unde era de fapt fabrică de armament, se spunea în glumă că oricum ai întoarce-o, tot mitralier iese! Când fabricile de confecții au produsă îmbrăcăminte de serie, a căzut în uitare și meseria de croitor și croitoreasă. 3.2 Alte activitșți neagricole. Comerțul și comercianții Producția gospodăriei țărănești nu era o producție pentru piață, deoarece în toată perioada evului mediu și pânăă în prima jumătate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Gospodăria țărănească confruntată cu grave probleme economice - lipsa hranei zilnice - nu putea răspunde nevoilor școlii, care însemna „scoaterea din producție” a copiilor de vârstă școlară. Puține gospodării rănești erau capabile să achite taxele școlare și să asigure întreținerea (masa, cazarea, îmbrăcămintea, cărțile) copiilor care ar fi vrut să meargă la școlile secundare. Singura șansă era ca să reușească cu bursă de stat, dar acestea erau puține, lumea satelor rămânând până după Marea Unire din 1918, departe de coală. După unirea tuturor românilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de-al doilea război mondial în care România a intrat în 1941, sarcinile cadrelor didactice erau cele cunoscute, realizate în grade diferite, după conștiința fiecăruia. Dictatura lui Ion Antonescu a dat sarcini noi școlii: mobilizarea pentru front, sprijinirea frontului cu îmbrăcăminte și alimente, ajutorarea familiilor celor concentrați sau pe front, cantină școlară pentru copiii săraci, fără posibilități minime. S-au continuat activitățile anterioare în cadrul cooperativei școlare „Economia”, „colțurilor eroilor” întrun chip cu totul deosebit și demn de jertfa eroilor. Poate folosi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scoasă și dusă la biserică (mai este ?!); am văzut-o rezemată de zidul bisericii după evenimentele din 1989. Cantina școlară își colecta fondurile și alimentele prin Comitetul local de patronaj (soțiile notabilităților) de pe la cetățenii comunei. Și învățătorii colectau alimente și îmbrăcăminte, pe lângă alte activități cultural-educative: conferințe pe teme religioase, șezători, cor, teatru, audiții la radio, activități de muncă în folosă obștesc. Asemenea activități se pregăteau și se desfășurau prin Căminul Cultural care era tot în sediul școlii. Procesele-verbale din această perioadă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde era președinte D. Arbureanu, s-au colectat 1063 kg porumb, 114 kg fasole, 86 kg grâu și 880 lei. S-au trimisă pentru soldați 22 flanele, 14 perechi de ciorapi, 6 perechi mănuși de lână. Se trimiteau obiecte de îmbrăcăminte și de la Legiunea de Jandarmi Bacău și prin Cercul de recrutare. După terminarea războiului, școala și slujitorii ei s-au confruntat cu alte provocări, cu sarcini noi, reieșite din situația politică nouă, diferită de perioada interbelică. țara avea de achitat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suportăm viața mai ușor. Ele, împreună cu bărbații lor (nu toți și nu toate!), au răspunsă și de latura artistică, de pigmentarea vieții cu elemente de frumos, atenuând cenușiul și urâtul. Din această nevoie, unele femei și fete au pusă pe îmbrăcămintea lor niște „adaosuri”, copiate din câmp și din Soare sau au transpusă niște simboluri considerate sacre - cruciulițele - prin care se raportau spiritual la divinitate. Bărbații, chiar dacă erau ciobani, în timpul când era odihna oilor, au simțit și ei nevoia, ca să le
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]